duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2028

Ce trebuie știut despre HPV, vaccinuri și cancerul de col uterin

    HPV, un virus despre care nu vorbim aproape niciodată ca și cum acesta nu ar exista. Din păcate, acesta afectează un număr alarmant de femei și poate duce la apariția cancerului de col uterin. Știm că prevenția este cea mai importantă. Dar ce trebuie știut însă despre vaccinarea anti-HPV, atât de controversată?

    Deocamdată: vaccinarea anti-HPV, la cerere

    În acest moment, vaccinarea anti-HPV se realizează doar prin rețeaua medicilor de familie, cu recomandarea medicilor specialiști, și… la cerere.

    „Trimestrial, instituţia noastră trimite la Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile necesarul de vaccin HPV ȋn baza datelor culese de la nivelul cabinetelor medicale de medicină de familie. Vaccinul se va administra fetiţelor cu vârsta între 11 şi 14 ani, fetiţelor pentru care s-a solicitat vaccin de către medicii de familie ȋn anii 2017, 2018 şi primele trei trimestre ale anului 2019, fetiţe care la momentul acceptării vaccinării aparţineau grupei de vârstă 11-14 ani”, a explicat Alin Năstasă, directorul Direcției de Sănătate Publică Bacău.
    Se va relua campania de vaccinare printr-un program național? În 2008 a fost o tentativă de susținere de către stat a acestei vaccinări, dar aceasta a eșuat urmare a faptului că nu a fost o informare corectă. Ce se întâmplă acum, ne răspunde tot directorul DSP: „Având în vedere că au existat numeroase dezbateri pro și contra vaccinarii HPV, Ministerul Sănătății a dorit reluarea campaniei de vaccinare, dar numai după o informare prealabilă a populației prin intermediul medicilor de familie.” S-a lansat ideea de reluare a acestui program de vaccinare anti-HPV încă din luna februarie 2019, dar de atunci nu s-a mai auzit nimic.

    Statistici sumbre

    Incidența cancerului de col uterin în rândul femeilor din județul nostru

    Conform datelor oferite de Direcția de Sănătate Publică Bacău, statistica arată îngrijorător:

    • La nivelul judeţului Bacău, s-au înregistrat 62 de cazuri noi de cancer
    de col şi 68 de decese (în 2014), 63 de cazuri noi de cancer de col şi 48 de decese (în 2015), 56 de cazuri noi de cancer de col şi 49 de decese (în 2016), 97 de cazuri noi de cancer de col şi 55 de decese (în 2017), 89 de cazuri noi de cancer de col şi 48 de decese (în 2018).
    Iar în primele 6 luni din anul 2019, sunt deja 50 de cazuri noi de cancer de col uterin și 20 de decese.

    Ce spune dr. Oana Acsinte, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Municipal de Urgență Moinești

    • Cât de importantă este această vaccinare, cui se adresează, ce efecte/reacții adverse are?

    – Controversatul virus HPV (Virusul papilloma uman) nu este doar un virus singular. Există cel puțin 150 genotipuri și peste 40 tipuri și subtipuri ce pot fi identificate la specia umană. Vaccinarea anti-HPV poate fi oferită ca mijloc de protecție împotriva cancerului de col uterin, a cancerului vulvar, vaginal, anal, penian și orofaringian. Acest vaccin conține proteine care ajută la producerea de anticorpi și oferă actualmente protecţie împotriva a 9 tipuri de papilomavirus uman. În numeroase țări a fost introdusă vaccinarea anti-HPV inițial cu Silgard sau Gardasil, împotriva tulpinilor 6,11,16 și 18 sau Cervarix care oferă protecție pentru tipurile 16 şi 18 de papilomavirus uman, actualmente cu Gardasil 9. Acest vaccin 9valent a fost introdus în 80 țări, 20 dintre acestea l-au indicat și pentru băieți.

    Vaccinul conține proteine provenind din tulpinile de virus HPV 6,11,16,18,31,33,45,52 și 58. Conform recomandărilor firmei producătoare și băieții vor fi protejați împotriva cancerului anal cauzat de tipurile 16,18,31,33,45, 52 și 58, de verucile genitale cauzate de tulpinile 6 și 11, de leziunile precanceroase sau displazice cauzate de tipurile 6,11,16,18,31,33,,45,52 și 58 (neoplasia intraepitelială anală gradul 1, 2 și 3).

    Se consideră că vaccinarea anti-HPV efectuată înainte de contactul cu tupinile pentru care acesta este destinat are potențialul de a preveni peste 90% din aceste cancere, așa cum este statuată de FDA în Statele Unite.

    Vaccinul anti-HPV este indicat pentru imunizarea activă a persoanelor începând cu vârsta de 9 ani împotriva următoarelor afecțiuni cauzate de HPV: leziuni premaligne și neoplasme care afectează cervixul, vulva, vaginul şi anusul cauzate de tipurile HPV din compoziţia vaccinului și pentru veruci genitale (Condyloma acuminata) determinate de tipuri specifice de HPV. Categoriile de vârsta cărora li se adresează această indicație sunt persoane cu vârsta de 9 până la 14 ani inclusiv, la momentul primei injectări, persoane cu vârsta de 15 ani și peste, la momentul primei injectări, femei cu vârsta ≥ 27 ani. Actualmente FDA (Food and Drug Administration) a aprobat extinderea indicațiilor de vaccinare și peste 27 ani, atât la femei, cât și la bărbați cu vârste cuprinse între 27 și 45 ani.

    Efectele adverse ce pot să apară la administrarea vaccinului pot fi foarte frecvente: cefalee, durere, edem, eritem la nivelul locului de injectare și frecvente: amețeli, greață, febră, fatigabilitate, prurit și echimoze la nivelul locului de injectare.

    Următoarele reacţii adverse au fost raportate spontan în timpul utilizării după punerea pe piaţă a vaccinului tetravalent: celulită la locul injectării, purpură trombocitopenică idiopatică, limfadenopatie, reacţii de hipersensibilitate incluzând reacţii anafilactice/anafilactoide, bronhospasm și urticarie, encefalomielită acută diseminată, sindrom Guillain-Barré, sincopă însoţită uneori de mişcări tonico-clonice, vărsături, artralgie, mialgie, astenie, frisoane, stare generală de rău. În urma activității de supraveghere continuă a raportărilor de reacții adverse suspectate, au apărut temeri legate de posibila asociere între utilizarea vaccinurilor HPV și apariția a două sindroame, sindromul dureros regional complex (complex regional pain syndrome = CRPS) și sindromul de tahicardie posturală ortostatică (postural orthostatic tachycardia syndrome = POTS).

    Agenţia Europeană a Medicamentului confirmă în 2015 faptul că dovezile existente nu susțin relația de cauzalitate între vaccinurile papilomavirus uman și sindromul dureros regional complex, respectiv sindromul de tahicardie posturală ortostatică.

    • Vaccinarea antiHPV are eficiență maximă în protecția împotriva cancerului de col uterin?

    – Compania producătoare afirmă că: „Pe baza studiilor epidemiologice, este de aşteptat ca Gardasil 9 să ofere protecţie împotriva tipurilor HPV care determină aproximativ: 90% din cazurile de neoplasme cervicale, peste 95% din cazurile de adenocarcinom in situ (AIS), 75-85% din cazurile de neoplazie cervicală intraepitelială de grad înalt (CIN 2/3), 85-90% din cazurile de neoplasm vulvar determinat de HPV, 90-95% din cazurile de neoplazie vulvară intraepitelială de grad înalt (VIN 2/3) determinată de HPV, 80-85% din cazurile de neoplasme vaginale determinate de HPV, 75-85% din cazurile de neoplazie vaginală intraepitelială de grad înalt (VaIN 2/3) determinată de HPV, 90-95% din cazurile de neoplasm anal determinat de HPV, 85-90% din cazurile de neoplazie anală intraepitelială de grad înalt (AIN 2/3) determinată de HPV şi 90% din cazurile de veruci genitale.
    Ca și în cazul oricărui vaccin, este posibil ca vaccinarea cu Gardasil 9 să nu asigure protecţia tuturor persoanelor vaccinate.Vaccinul asigură protecţie numai împotriva afecțiunilor determinate de tipurile HPV din componenţa vaccinului. De aceea, trebuie continuate măsurile de precauţie adecvate împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Vaccinul este destinat doar pentru utilizare profilactică şi nu prezintă niciun efect asupra infecţiilor cu HPV active sau bolii clinice instalate. Nu s-a demonstrat că vaccinul are un efect terapeutic. De aceea, vaccinul nu este indicat pentru tratamentul neoplasmului cervical, vulvar, vaginal și anal, al leziunilor displazice cervicale, vulvare, vaginale și anale de grad înalt sau al verucilor genitale. De asemenea, el nu este indicat pentru prevenirea progresiei altor leziuni deja instalate determinate de HPV. Gardasil 9 nu previne leziunile determinate de unul dintre tipurile de HPV prezente în vaccin la persoanele infectate cu acel tip de HPV la momentul vaccinării.”

    Cele mai multe infecții HPV și chiar infecțiile tranzitorii repetate cu genotipurile cu risc crescut nu conduc la un cancer cervical. Mulți pacienți sunt infectați cu tulpini HPV și, cel mai adesea, această infecție are un clearance natural, se vindecă spontan. În unele cazuri în care această infecție este persistentă. Această persistență a infecției cu HPV poate acționa ca un trigger (trăgător) al transformărilor maligne celulare.
    Există însă voci care afirmă ipoteza creșterii incidenței cancerului de col din cauza faptului că vaccinarea ar putea scădea frecvența efectuării screeningului cervical pentru cancerul de col, pacientele considerându-se astfel protejate.

    Ce este însă foarte important!!! Vaccinarea anti-HPV nu poate și nu trebuie să înlocuiască screeningul pentru cancerul de col uterin și nici controalele ginecologice periodice.

    • Cât de indicat ar fi ca această vaccinare să intre într-un program național de imunizare finanțat de stat prin Ministerul Sănătății?

    – E greu de spus…

    România frumoasă

    M-a întristat tot ce am văzut săptămâna trecută în ringul moțiunii de cenzură. S-a spus că România e codașa Europei, o țară înapoiată, coruptă și urâtă. Eu zic că aceea e România politicienilor care (se) acuză, nicidecum a noastră. Noi avem dreptul să fim dezamăgiți de lumea pe care o construiesc în jurul lor, ca niște păianjeni care țes capcane și iau în stăpânire grădina. Așa arată România lor, a celor care se sfâșie pentru a atinge drogul numit „Putere”.

    A noastră e România frumoasă, România copiilor talentați, a bătrânilor care se roagă în taină, a tinerilor care pășesc în viață cu un rucsac de vise. Când zic România, eu nu mă gândesc la Dăncilă și Orban. Mă gândesc la munții încă verzi, la potecile făcute de sălbăticiuni, la tradiții și la bunătatea oamenilor simpli. La respectul față de familie, la credință și decență, la părinții grijulii și fiii iubitori. România frumoasă este a celor care lucrează în spitale și se întâlnesc cu suferința în fiecare oră de muncă, a dascălilor care educă generații întregi și a terapeuților aflați lângă adolescenții cu boli incurabile, ca să le dăruiască curaj, bucurie, zile.

    România frumoasă e cea a oamenilor corecți, care cred în valorile companiei în care lucrează și a antreprenorilor care îi respectă pe angajați, apărând dreptul lor la sănătate și pensie. A bătrânilor care muncesc pământul și aduc în piețe ceapă și ardei, bujori și gherghine, îmbiindu-te cu un zâmbet. România politicienilor arată cu totul altfel: e cea a fanfaronadei, a demagogiei, a lăcomiei. Ei susțin că țara e în declin, dar vor bucăți din ea.

    Vor pădurile ei, vor arginții străinilor care se bucură să ucidă vânatul, îi vor resursele și sunt gata să vândă tot: terenuri agricole, cimitire, aerul curat, solul puțin poluat și în care – rost de noi afaceri – ar fi loc pentru depozitarea deșeurilor toxice din Vest. Să vândă tot și să-și mute banii. A noastră e România frumoasă, România creștină, cea a onestității și solidarității, în care vrem să rămânem și să trăim. Ne întărește Ioan Alexandru, prin minunatele-i versuri: „Câtă-i țara mea de cuvioasă,/ Cât am fost de prigoniți și goi,/ Prin icoane-n fiecare casă/ Maica milelor este cu noi”.

    În podgorii, profitul „s-a uscat” din cauza vremii neprielnice de peste an

      A ruginit frunza din vii și agricultorii au început, de multă vreme, să culeagă roadele. Din păcate, a fost un an greu, marcat de o vreme capricioasă care le-a dat peste cap planurile. Printre cei mai afectați de ploile prelungite de astă vară sunt viticultorii care și-au văzut recoltele dijmuite cu jumătate față de un an normal.

      Inginerul Nicolae Huiban este cel mai cunoscut producător de struguri din județ, fiind și cel mai vechi profesionist în meserie. Deține o plantație de viță de vie de circa 30 de hectare, în zona Vultureni, pe care se regăsesc soiurile nobile de Cabernet Sauvignion – 20 de hectare, Muscat Ottonel – 8 și Sauvignion Blanc – 1,5 hectare. Estimarea producției din acest an este de circa 6 tone de struguri la hectar.

      De data asta, viticultorul nostru a reușit să recolteze mult mai devreme decât altădată. Asta pentru că a folosit o metodă inedită de a strânge strugurii, și anume cea mecanizată. „Da, anul acesta, aș putea spune că am făcut o probă, încercând să recoltez mecanizat, cu utilaje închiriate de la o firmă de profil. Pentru că nu pe toate suprafețele pe care le dețin se pot folosi aceste mașinării. De exemplu, nu se poate recolta pe pante mai mari de 6 %. Dar, concluzia este că mașina face treabă foarte bună, este un ajutor real”, a declarat ing. Nicolae Huiban.

      Aflăm că utilajul poate recolta cam trei hectare pe zi, evident, în funcție de mărimea recoltelor. Cu mult mai rapid decât s-ar fi reușit să se facă folosind culegători din rândul populației autohtone. În plus, avantajul mașinilor este că pot recolta și noaptea, când temperaturile strugurilor sunt mult mai scăzute decât ziua, amănunt care contează foarte mult în procesul de vinificație. Adoptarea noii metode de recoltat a fost determinată de faptul că, în ultimii ani, este din ce în ce mai greu de găsit forță de muncă, în vreme ce costurile cu aceasta au crescut exponențial. „Cert este că va fi o variantă serioasă, pe care o vom lua în calcul în fiecare an, mai ales în contextul în care vrem să extindem plantațiile. Or, la noile suprafețe ce vor fi plantate cu viță de vie va trebui să folsim terenul de așa natură, încât să ne permită recoltatul mecanizat. Pentru că la o astfel de metodă nu contează doar panta, ci avem nevoie și de o zonă de întoarcere, la capătul de rând, mai mare etc.”, a mai spus ing. Huiban.

      Nemulțumirea viticultorilor rămâne prețul de valorificare a producției, rămas, de ani buni, sub un leu pe kilogram. Nivelul scăzut al prețului este dictat, de regulă, de procesatori care vor numai struguri de calitate maximă, evident, la prețuri cât mai mici.

      „E clar că scăderea consumului determină prețul de achiziție. Numai că aceste prețuri nu au crescut de 10-12 ani, dacă nu și mai mult, în condițiile în care motorina, se știe, s-a dublat sau triplat la preț. Iar, kilogramul de struguri a rămas tot 80, maximum 90 de bani”, mai arată viticultorul din Vultureni.
      Consolarea generală este că, în acest an, vinul va fi unul de calitate ridicată, spre mulțumirea celor care apreciază bahica licoare, și nu numai.

      Toamnă fără mustării – paradoxul sezonului

      Din păcate, anul acesta, băcăuanii nu s-au mai putut bucura de neprețuitul gust al mustului proaspăt stors din strugurii aurii. Și asta pentru că, prin oraș, aproape că nu mai vezi mustărie. Am luat la pas o parte din oraș și am constatat, cu amărăciune, lipsa oricărei urme de stuf care să îmbogățească artistic restaurantele. Cel puțin, în zona călcată de mine, comercianții care obișnuiau, an de an, să-și împodobească terasele în culorile toamnei, spun că activitatea nu mai era rentabilă.

      La fel și în zona mai centrală a orașului, proprietarii de restaurante susținând, la unison, că afacerea cu must nu mai m,ai aducea profit, în condițiile în care nu puteau scoate măcar cheltuielile cu stuful, mustul și pastrama, darmite cu plata salariilor și restul.

      „E primul an când nu mai amenajăm mustărie. Era prea mare pierderea. Am analizat și am constatat că nu merită. Deși noi cumpăram struguri și făceam mustul aici, la fel și pastrama, cumpăram carne și o preparam în restaurant și tot nu scoteam profit. Nici ca să o luăm gata făcută nu era o soluție, pentru că, de cele mai multe ori, era scumpă și nu foarte bună, ne făceam de râs”, ne-a spus Gheorghe Dospinescu, proprietarul cunoscutului restaurant „Green Park”.

      Prin urmare, băcăuanii mai au la îndemână doar varianta mustului făcut din strugurii cumpărați de la piață sau, direct, din gospodăriile țăranilor de peste tot.

      Succes rapid: Rapid București- Știința Bacău 0-3 (-15, 25, 13)

      Scurt, rapid și cuprinzător. La o săptămână după ce au dispus cu 3-0 pe teren propriu de Universitatea NTT Data Cluj, în prima etapă a Diviziei A1, voleibalistele Științei Bacău s-au repetat și în fața Rapidului. De data aceasta în deplasare. Sâmbătă, studentele au trecut de giuleștence fără prea mari dificultăți, la capătul unui meci care a durat o oră și 17 minute.

      Cu excepția momentului în care adversarele au punctat de trei ori la rând, întorcând rezultatul de la 2-4 la 5-4, băcăuancele nu au lăsat spații de manevră Rapidului în setul inaugural, pe care și l-au adjudecat cu 25-15. Același raport de forțe și în actul secund, unul în care Rapid a „strâns” rezultatul de la 3-11 la 8-11 și în care Știința, câștigătoare cu 25-17, a efectuat mai multe modificări în echipă: Dascălu cu Nowak, Kapelovies cu Ciocian, Faleș cu Pihlajamaki și Rogojinaru cu Stoian.

      Ultimul set a început cu Rapidul pentru a doua oară în avantaj pe tot parcursul întâlnirii (1-0), însă echipa lui Florin Grapă nu a fost dispusă la alte concesii, distanțându-se la 9-2 și 11-3 înainte de a se impune la cea mai mare diferență a zilei: 12 puncte. „A fost un meci relativ ușor pentru noi, chiar dacă Rapid mizează pe unele jucătoare cu experiență. Noi ne-am făcut jocul și, cel mai important, am luat cele trei puncte”, a declarat antrenorul Științei, Florin Grapă, care a utilizat următoarea garnitură: Kapelovies 3p. (Ciocian), Rogojinaru 11 (Stoian 2), Koleva 12, Grudina 9, Faleș 8 (Pihlajamaki 8), Dascălu 9 (Nowak 1), Sain- libero.

      Celelalte rezultate ale etapei a doua: FC Argeș- Belor Galați 0-3, CS Medgidia- CSM Lugoj 1-3, „U” NTT Data Cluj- CSM Târgoviște 0-3 (s-a jucat la Târgoviște), CSO Voluntari 2005- Dinamo București 0-3. Alba Blaj a stat.

      Clasament: 1-3) Dinamo, CSM Târgoviște și Știința- toate cu câte 6 puncte și set-averaj 6-0, 4) CSM Lugoj 6p. (6-2), 5) Alba Blaj 3p. 3-0), 6) Belor Galați 3p. (3-3), 7-8) FC Argeș si CSM Medgidia- câte 3p. (1-6), 9) CSO Voluntari 0p. (0-3), 10-11) „U” NTT Data Cluj și Rapid- 0p. (0-6).

      Programul rundei viitoare (19 octombrie): Știința- CSO Voluntari, CSM Târgoviște- Rapid, CSM Lugoj- „U” NTT Data Cluj, Belor Galați- CSM Medgidia, Alba Blaj- FC Argeș. Dinamo stă.

      Mașina de fotbal BC 01 AER

      Singura echipă cu punctaj maxim, Aerostar a ajuns la opt victorii consecutive, fiind lidera autoritară a Seriei 1

      OK, Aerostar e fabrică de avioane. Dar și mașină de fotbal. Și încă ce mașină! Una multifuncțională: merge de minune, șterge pe jos cu adversarii și face spectacol. Mașina de fotbal cu numărul BC 01 AER continuă să se afle în fruntea Seriei 1 din Liga a III-a. Cu punctaj maxim. Opt victorii din opt: record! Ultimul succes a venit vineri, pe teren propriu, contra celor de la KSE Târgu-Secuiesc: 5-0. Partida era tranșată încă de la pauză (4-0), dupa un prim mitan în care „aviatorii” lui Daniel Munteanu nu au lăsat nicio șansă oaspeților. H.Ilie a deschis scorul în min. 2, finalizând assist-ul lui Gorovei, după care au urmat 28 de minute în care aceiași Ilie și Gorovei, dar și Nemțeanu, Botezatu si Vraciu s-au jucat cu adversarii și cu ocaziile. În min. 30, H. Ilie i-a întors favoarea lui Gorovei, oferindu-i pasa care a stat la baza golului de 2-0, pentru ca în min. 38 si 45 să iasă la rampă Vraciu. În min. 38, golgheterul Aerostarului și al Seriei 1 a transformat penalty-ul obținut de Gorovei, iar în finalul reprizei a ridicat scorul la 4-0 după o pasă inspirată a lui Ilie. În partea secundă, mașina de fotbal a redus viteza, dar tot a mai fost loc de un gol, în min. 90+2, Copoț-Barb sancționând o ingenuitate a portarului Bunduc și înscriind în poarta goală. Aerostar: Cebotari- C. Ardei, Vișinar, Mihălăchioae (min. 78 Tilibașa), Bobaru- Chirilă, Botezatu (min. 60 Danale)- Gorovei, H. Ilie (min. 46 Zaharia), Nemțanu (min. 60 Copoț-Barb)- Vraciu.

      Încă un „aviator” la națională

      După Daniel Scânteie (la începutul anilor ’90) și Costel Pantilimon, un alt jucător format la Aerostar a fost convocat la prima reprezentativă. Este vorba de Andrei Burcă, stoperul campioanei, CFR Cluj, chemat în regim de urgență de selecționerul Contra înaintea jocului cu Norvegia ca urmare a accidentării unui alt băcăuan, Vlad Chiricheș.

      Etapă pro-Aerostar

      Etapa a opta a fost în întregime favorabilă Aerostarului. Astfel, Oțelul s-a împiedicat acasă cu Lieștiul, Bucovina Rădăuți a fost ținută în șah de Miroslava lui Cristi Popovici, în timp ce Foresta lui Petre Grigoraș a fost desființată de Ceahlăul! Rezultatele complete: Aerostar Bacău- KSE Târgu-Secuiesc 5-0, FC Botoșani 2- CSM Bacău 1-1 (Roșă min. 34/ Istrate min. 67), Ozana Târgu-Neamț- Hușana Huși 2-0, Știința Miroslava- Bucovina Rădăuți 1-1, CSM Focșani- Șomuz Fălticeni 2-2, Ceahlăul Piatra Neamț- Foresta Suceava 5-1, CSM Pașcani- Universitatea Dunărea de Jos Galați 1-4, SC Oțelul Galați- Sporting Liești, 0-0.

      Clasamentul Seriei 1

      1 Aerostar Bacău 8 8 0 0 26-5 24p.
      2 Oțelul Galați 8 6 1 1 13-5 19p.
      3 Ceahlăul P. Neamț 8 6 0 2 22-8 18p.
      4 Bucovina Rădăuți 8 5 1 2 16-6 16p.
      5 CSM Focșani 8 4 1 3 10-5 15p.
      6 Foresta Suceava 8 4 2 2 16-14 14p.
      7 Ozana Tg. Nt. 8 3 2 3 14-11 11p.
      8 Știința Miroslava 8 3 2 3 15-13 11p.
      9 FC Botoșani 2 8 3 2 3 16-16 11p.
      10 Sporting Liești 8 2 2 4 5-13 8p.
      11 Hușana Huși 8 2 1 5 6-10 7p.
      12 Dunărea de Jos 8 1 3 4 9-12 6p.
      13 CSM Bacău 8 1 3 4 2-9 6p.
      14 Șomuz Fălticeni 8 1 3 4 6-16 6p.
      15 KSE Tg. Secuiesc 8 0 5 3 3-10 5p.
      16 CSM Pașcani 8 0 0 8 9-35 0p.
      Programul etapei viitoare (19 octombrie): Universitatea Dunărea de Jos Galați- Aerostar Bacău, Foresta Suceava- CSM Pașcani, Hușana Huși- Ceahlăul Piatra Neamț, CSM Bacău- Ozana Târgu-Neamț, Șomuz Falticeni- FC Botoșani 2, Bucovina Rădăuți- CSM Focșani 2007, Sporting Liești – Știința Miroslava, KSE Târgu-Secuiesc – SC Oțelul Galați.

      250 de jandarmi băcăuani sunt în misiune în aceste zile la Iași

        Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită în fiecare an pe data de 14 octombrie, este considerată un izvor de binecuvântare și sănătate duhovnicească și trupească pentru toate persoanele care o cheamă prin rugăciune.

        Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în minunata biserică a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Credincioșii creștini de pretutindeni o cinstesc pe Cuvioasa Parascheva la data de 14 octombrie, în fiecare an, prin participarea la slujbele organizate în această zi. Credincioși din Iași o cheamă pe Sfânta Parascheva prin rugăciune în orice clipă de cumpănă. Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată, pe drept cuvânt, ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove.

        Pentru desfășurarea în condiții de siguranță publică a pelerinajului la Moaştele „Sfintei Cuvioase Parascheva”, care are loc în municipiul Iași, și jandarmii băcăuani de la Gruparea Mobilă de Jandarmi au fost trimiși aici pentru a acționa alături de polițiști și reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Iași, având ca principale misiuni menținerea unui climat de siguranță pentru pelerini, prevenirea aglomerărilor sau a oricăror incidente ce pot perturba buna desfășurare a pelerinajului, acordarea de sprijin persoanelor care vor avea nevoie de asistență medicală, precum și deplasarea în condiții de siguranță a tuturor participanților, fără a fi blocate căile de comunicații. Pe timpul desfășurării acestui eveniment, echipe de dialog ale Jandarmeriei Române sunt dispoziția celor care vor avea nevoie de sprijin și îndrumare, în zona adiacentă desfășurării pelerinajului.

        Ce a găsit Poliția locală pe terenul Primăriei?

          În urmă cu două săptămâni, viceprimarul Constantin Scripăț solicita declanșarea unei anchete care să determine cine folosește circa 40 de hectare deținute de municipalitatea băcăuană în partea de vest a orașului. Poliția locală a primit sarcina să se ocupe de această anchetă, viceprimarul Scripăț acuzând că terenul este cultivat ilegal cu porumb și folosit drept aerodrom.

          Ancheta realizată de Poliția locală a descoperit că există o anexă gospodărească ridicată pe terenul municipalității, care într-o parte avea o suprafață de teren delimitată cu balize ancorate la sol. În momentul în care au sosit polițiștii, nu era nimeni în zonă, însă, la următoarea lor vizită, balizele dispăruseră. Tot acolo s-au descoperit și mai multe suprafețe cultivate cu porumb și lucernă, pe terenuri care, teoretic, sunt în proprietatea Primăriei Bacău.

          Polițiștii au mai găsit și o stână împrejmuită cu un gard de lemn, în partea sudică a cimitirului Sărata II. Proprietarul stânei, un cetățean din comuna Sărata, a recunoscut că nu deține nici un fel de act de amplasare a construcțiilor și de folosire a terenului și s-a angajat să demoleze totul și să aducă terenul la starea inițială, lucru care a și fost constatat de polițiști, câteva zile mai târziu. Polițiștii au mai constatat că pe o parte din terenul municipalității se află culturi de porumb, fără a se ști, încă, cine a făcut însămânțarea.

          O surpriză i-a întâmpinat pe polițiști chiar în fața intrării în cimitirul Sărata II. Conform raportului Poliției locale, aici au fost găsite trei construcții care aparțin Asociației Creștine de Caritate și Ajutor OVIDENIA. Reprezentantul asociației s-a prezentat cu documentele la sediul Poliției locale, unde s-a constatat că, deși există o hotărâre de consiliu care atribuie 5.000 de metri pătrați ONG-ului, un certificat de urbanism pentru construirea unui ansamblu social și un Plan de Urbanism Zonal aprobat de Consiliul local, cele trei construcții nu sunt autorizate.

          „În urma analizării documentelor primite și a celor prezentate de către proprietarii imobilelor, se vor face verificări la fața locului solicitând și sprijinul Compartimentului Cadastru și al Compartimentului Administrare și Inventariere Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Bacău și se vor lua măsuri în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se specifică în finalul raportului Poliției locale.

          Viceprimarul Constantin Scripăț, însă, se arată nemulțumit de acest raport, despre care spune că e sub orice critică și lipsit de profesionalism. „Acolo există o stână cu 800 de oi iar pentru acea stână cineva ia subvenție. Pentru subvenție e necesar un contract pentru pășune, am verificat și nu exista așa ceva”, a declarat viceprimarul Constantin Scripăț pentru Deșteptarea. Viceprimarul este convins că va urma o ancheta mult mai amănunțită prejudiciul adus municipalității fiind considerabil.

          „Cineva a profitat din plin în ultimii 10 ani de cele 42 de hectare ale Primăriei. Acum s-a încercat ștergerea urmelor: s-a desființat stâna, s-au luat balizele de la aerodrom, s-a trecut la recoltarea porumbului. De asta le-am spus celor de la Poliția locală să acționeze repede. Eu am făcut demersuri în altă zonă, pentru că situația nu poate rămâne așa.”
          Constantin Scripăț,
          viceprimarul municipiului Bacău

          O băcăuancă a câștigat titlul de Miss „The Best Models of Europe”

          S-a născut în Bacău, a învățat la Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” și a absolvit Liceul Industrial „Letea”. Provine dintr-o familie simplă, cu trei frați. Din păcate, părinții s-au stins din viață din motive de sănătate.

          Așa începe povestea Simonei Mihaela Pașalău, o băcăuancă ce s-a remarcat de curând la un concurs de frumusețe din Barcelona unde a fost încununată cu titlul de „The Best Model International of Europe” la categoria „Lady”. Acum, Simona are 34 de ani și trăiește în Italia.

          Pentru a o cunoaște mai bine am rugat-o să ne povestească mai multe despre ea și activitatea ei. „M-am căsătorit la 18 ani pentru ca la 25 să divorțez. În urma mariajului, am un fiu care are acum 12 ani”, își derulează viața ca de film Simona Pașalău.

          În Bacău a lucrat în mai multe domenii, bucătar, ospătar și barman, ultimul job fiind la o firmă de închirieri auto în Aeroportul „George Enescu” Bacău. „Sunt plecată de șase ani în Italia. Am lucrat ca barman iar pe lângă acest serviciu mi-am urmat și visul pe care îl aveam de la 18 ani, să devin model”, a povestit Simona. Când a ajuns în Italia nu prea știa cum să procedeze, dar cu ajutorul unei prietene, și ea băcăuancă, a reușit să se înscrie la un concurs de frumusețe.

          De atunci a participat la mai multe astfel de evenimente și, astfel, și-a trecut în cont rezultate importante, toate culminând cu titlul cucerit luna trecută la Barcelona. „Am defilat pe podiumuri cunoscute în diverse evenimente de modă și pentru diferiți stiliști. În urma ultimului trofeu cucerit, programul meu a devenit mult mai încărcat cu evenimente speciale în Italia, dar și în alte țări. Sunt fericită și mândră că am putut reprezenta țara mea, România. Îmi amintesc cu emoție de fiecare dată când urmam eu și mă prezentau numele, prenumele și țara România și mi se umplea inima de bucurie”, a mai spus frumoasa băcăuancă.

          Simona Pașalău a câștigat locul IV la „The Best Models of Europe”-categoria „models” la Barcelona în 2014, un an mai târziu urcând pe podium, pe locul III. În 2016 a câștigat concursul „Una Ragazza Per Il Cinema” de la Parma iar după un an a câștigat „The Best Models of Europe”- categoria „Lady Nationale” de la Milano. Anul trecut s-a impus la „Miss Stella di Europa” de la Roma, iar la Barcelona, la „The Best Models of Europe”-categoria „Lady International” s-a clasat pe V. Toată munca i-a fost încununată la ediția din acest an, de luna trecută, când a fost încoronată pe locul I cu titlul de Miss „The Best Models of Europe”- categoria „Lady International”.

          „În Bacău, orașul meu natal, pe care îl iubesc și care îmi lipsește, m-am întors în fiecare an și mă voi întoarce mereu pentru că o parte din mine este acolo. În viitor mă văd acasă în Bacău pentru că acolo am frații și prietenii mei de o viață. Plănuiesc să mă întorc definitiv într-o bună zi. Sunt româncă, sunt băcăuancă și asta nu se va schimba niciodată”, a mai spus Simona Pașalău.

          ”Bani negri (pentru zile albe)”, un serial HBO care se filmează pe străzile Oneștiului

            Filmarea, pe străzile și la unele instituții oneștene, a unui serial de șase episoade (produs de HBO Europa), este o nouă provocare pentru locuitorii municipiului Onești. Serialul se numește „Bani negri (pentru zile albe)” și are ca regizor pe Daniel Sandu, premiat cu premiul „cel mai bun regizor” la Gala Premiilor Gopo. După cum a menționat Ana Ciobanu, o oneșteancă ce reprezintă casa de producție a acestui serial, „în municipiul Onești cu prilejul filmărilor sunt peste 130 persoane (o parte echipă tehnică, o parte actori și o parte producție).

            Realizarea acestui film este un proiect regional despre partea de est a României și am ales pentru filmări orașele Onești și Piatra Neamț pentru că sunt emblematice și arată foarte bine. Filmările au loc pe domeniul public, în spații private, în casele unor oameni, dar foarte mult pe stradă. Ideea este să arătăm o Românie simpatică, acest serial fiind difuzat peste tot în Europa și dacă va avea succes și în America. În principiu este o chestiune pe care HBO și-o propune și anume să promoveze identitatea locală a fiecărei regiuni”.

            Prezentă recent la o ședință extraordinară a Consiliului Local Onești Ana Ciobanu a mai explicat: „Filmul nu este o radiografie a României, este un proiect de ficțiune, nu are nicio legătură cu vreun documentar, nu relatează realitatea dintr-un oraș sau altul, este pur și simplu o poveste inventată de un regizor ce e de origine din Piatra Neamț și consider că este un proiect cu care putem să ne mândrim mai încolo!”
            Cu sufletul de oneșteancă îndrăgostită de orașul natal, absolventă a Colegiului Național „Dimitrie Cantemir” Ana Ciobanu ne-a dezvăluit și alte lucruri despre realizarea acestui film serial.

            „Vom filma la Primărie, la Spitalul Municipal (care arată bine), pe bulevardul Republicii, pe străzile Tineretului, George Călinescu. Vom filma și pe strada Teilor, ce va fi în epicentrul filmărilor, cu aceasta noi am și câștigat echipa creativă! Estetica cinematografică este un pic altfel și acest serial va scoate în evidență faptul că orașul a fost menținut și modernizat cu responsabilitate, cu spirit de răspundere pentru ceea ce înseamnă plan urbanistic. Este greu la un film să treci pe o stradă și să ai cinci feluri de arhitecturi! În timp ce în alte localități a avut loc o modernizare un pic haotică, la Onești a fost păstrată cumva o identitate vizuală foarte clară! Doar zona Primăriei aduce elemente de modernitate, ce sunt bine integrate”, a mai menționat Ana Ciobanu.

            Filmul serial „Bani negri (pentru zile albe)” va fi finalizat în cursul anului viitor.

            În timp ce consilierul local Alexandru Cristea și-a exprimat speranța că „filmarea acestui serial reușește să aducă un plus de valoare orașului”, fostul primar Emil Lemnaru a arătat că „zona străzii Teilor, ce are o lungime de circa 80 metri, fiind și cea mai scurtă stradă din Onești, este una elegantă, aici locuind constructorii ce au ajutat realizarea Barajului de la Bicaz”.

            „Consider că această experiență este cât se poate de benefică pentru orașul nostru, pe lângă partea economică, nu trebuie neglijată nici latura turistică, Oneștiul beneficiind de promovare națională și internațională!”
            Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești

            8.500

            Omenirea marchează evenimentele importante cu borne. La locul unei bătălii se ridică un monument; acolo unde s-a născut un scriitor, se pune o placă de marmură, se bate o plachetă la depășirea unui obstacol în calea științei, se aprind lumânările pe un tort la împlinirea unui număr de ani… Când un ziar împlinește o vârstă rotundă, se scrie un articol.

            Deșteptarea a ajuns, astăzi, 8500 de ediții și, în câteva săptămâni, împlinește 30 de ani. E mult, e puțin? Totdeauna ne întrebăm dacă nu cumva puteam face mai mult, dacă nu puteam sări o altă ștachetă, ridicată mai sus, dacă nu cumva puteam aduce mai multe. Să nu uităm, însă, atunci când facem bilanțuri, că așa cum am fi putut să facem mai multe, la fel de bine, am fi putut să facem mai puține.

            Dacă ne străduiam mai puțin, dacă lăsăm pe altădată o treaba, dacă amânăm la nesfârșit o idee, un subiect, poate eram mai odihniți, dar nu eram aici. Când facem bilanțuri e bine să vedem și aceste lucruri. Nu e chiar așa ușor să ajungi la 8500 de ediții.

            Unii, mulți, care au plecat odată cu Deșteptarea s-au pierdut pe drum. Alții, care au plecat mai târziu, mai tineri, s-au pierdut și ei. Așa e viața. Cu bune și cu rele. Se spune că un drum, oricât de lung ar fi, începe cu primul pas. Deșteptarea e la pasul 8.500. Că să ajungă la pasul 10.000, trebuie să ajungă, întâi, la pasul 8.501. Și apoi la 8.502. Și așa mai departe. Nu e greu. Dar nici ușor. E viață. Viață trăită, viață reflectată in paginile ziarului.

            Dar nu noi facem bilanțul. Noi avem altă menire. Într-o lume tot mai zbuciumată, care caută nu adevărul, cât confortul ideologic, a reflecta realitatea devine tot mai greu. Pentru că realitatea nu mai există ca oglindă a ceea ce există, ci ca proiecție a ceea ce își imaginează societatea că există. Adevărată provocare este să-l scoți pe cititor din bula sa confortabilă și să-l izbești cu o halcă de realitate peste față și să-i arăți că lumea nu e cea pe care și-o imaginează. Se poate face asta? Vă spunem la numărul 10.001.

            Scriitorii băcăuani sunt o voce care trebuie auzită

            • interviu cu Dumitru Brăneanu, poet, preşedinte al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România

            Dumitru Brăneanu (n. 26 octombrie 1953), fost deputat român în legislaturile 1990-1992, 1992-1996. Consilier parlamentar, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, în două legislaturi. Consilier judeţean. Absolvent al Institutului de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad”, autorul a mai multor volume de poezie şi proză. Membru la Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Filialei Bacău. Membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei culturale “Octavian Voicu”, director al Editurii “Ateneul Scriitorilor”. Redactor la Revista de Cultură “Plumb”. Membru fondator al Fundaţiei “România Generaţia Următoare”. Membru fondator al Asociaţiei culturale “Stele Româneşti”.

            – Cu toate că sunteţi o personalitate a vieţii sociale, politice şi literare, vă propun ca la începutul interviului, să consemnăm câteva date biografice. Aşadar, cine este Dumitru Brăneanu?
            – Sunt un om ca toţi oamenii, care a trecut prin diferite faze ale vieţii, dintr-un sistem politic în altul, dintr-un registru social în altul, am plecat de la ţară, am ajuns la oraş. Sunt născut la Hârtop, lângă Fălticeni – Suceava. Am terminat liceul la Fălticeni, am urmat apoi Facultatea de Horticultură, de la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Am fost prima promoţie care a făcut armata, şase luni, înainte de facultate, după care două săptămâni, la terminarea studiilor, pentru a primi gradul militar corespunzător. A fost ca o şcoală militară serioasă, n-a fost rău, ne-a mai ordonat, ne-a mai întărit pentru viaţă. Păcat, că s-a scos armata obligatorie, era ca o şcoală, de unde ieşeai mai puternic, cu experienţe care îţi foloseau mai târziu în viaţă. Şi trebuie să o spun, în ultimii ani înainte de 1989, armata era mai mult pe câmp, pe şantiere, ceea ce nu cred că era chiar aşa de bine. Armata este armată! S-a văzut în decembrie 1989, la începutul anului 1990, militarii tremurau cu arma în mână. Dar, asta este o altă problemă, au fost alte timpuri.
            După facultate am fost repartizat în Neamţ, la Bârgăoani, o comună foarte interesantă, era aşezată în formă de Y, la intrare erau familii mixte, ortodocşi şi catolici, braţul drept era catolic, cel stâng era ortodox. O curiozitate mi s-a părut mie atunci, însă m-am simţit bine acolo, oameni gospodari, harnici, ospitalieri. Am venit după aceea în judeţul Bacău, în mai multe organizaţii agricole. Revoluţia m-a prins la Botoşani, stăteam la coadă la bomboane pentru pom, când am intrat în magazin, deja vorbea Mircea Dinescu. Vă amintiţi momentul: „A fugit dictatorul…!” Eram inginer şef la CAP Lipova. M-am ocupat de organizarea FSN-ului în comună. Am fost chemaţi la o conferinţă în Bacău cu liderii locali ai FSN, unde s-a întocmit o listă cu candidaţii Bacăului primul Parlament, Adunarea Constituantă. Am fost 20 de candidaţi, pentru 14 locuri la Cameră, şi vreo nouă pentru Senat. Acolo s-au dat note, pe baza unui program al fiecăruia, eu m-am clasat pe locul IV. Era 1990. Vasile Nistor era pe primul loc la deputaţi şi Mihăiţă Postolache, la Senat. Venise de la Bucureşti Alexandru Piru, băcăuan de-al nostru, trimis pentru a fi primul pe listă, la Senat, însă Postoloche a refuzat: primul pe listă sunt eu, ca preşedinte, a spus Postoloche, atunci Alexandru Piru, profesor universitar, s-a supărat şi a plecat, iar Mihăiţă a rămas primul pe listă. Aşa a fost atunci, intelectualii erau mai greu acceptaţi în sfera politică, însă aşa se întâmplă şi acum, pe de o parte, pe de alta, mulţi intelectuali foarte buni nu mai vin către politică, deoarece mulţi au mai păţit-o! Totuşi, în acel parlament au fost multe personalităţi, nume mari atunci, cu notorietate. A fost foarte greu, se lucra de dimineaţa până noaptea, era începutul nostru democratic, cu bune, cu rele. Am fost deputat din 1990 până în 1996, atunci au fost nişte discuţii, nu are rost să mai revin la ele. Am rămas consilier parlamentar, apoi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, am făcut echipă cu Neculai Lupu, eu, printre alte atribuţiuni, răspundeam de domeniul cultural. Probleme şi probleme, la Bibliotecă, la Muzeul de Istorie, ele sunt cunoscute, multe dintre ele s-au rezolvat, altele sunt în curs, apar altele.

            – Şi acum, după 30 de ani sunteţi tot în politică.
            – Nu numai în politică, da, sunt în politică din moment ce sunt vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PSD şi consilier judeţean. Am mai avut un mandat incomplet de vicepreşedinte al CJ, când mi-am dat demisia, nu mai discutăm acum, însă cred că am procedat bine. Este firesc, aşa este bine, atunci când simţi că nu mai eşti iubit, agreat. Îi spuneam unui prieten că la 70 de ani mă las de politică, trebuie să lăsăm locul la alţii, la cei tineri. Aşa-i viaţa!

            – Aţi fost şi aţi rămas un om de partid, al unui singur partid, nu aţi încercat şi alte culori.
            – Nu. Eu am fost la numărul 24 pe lista care a hotărât înfiinţarea FDSN. Am lucrat la primul program politic al FDSN, apoi al şaptelea, în Bacău, la înfiinţarea organizaţiei judeţene, devenit PSDR, apoi PSD. Eu sunt legat de acest partid. N-am cum să mă dezic, am fost format într-un regim de stânga, nu pot să vin acum şi să spun, cu am văzut la foarte mulţi, că sunt de dreapta, nu că nu apreciez dreapta, dar nu mă văd pe acea parte a politicii. În general, intelectualii, puteţi observa şi în Occident, sunt de stânga. Şi mai spun un lucru: este opţiunea fiecăruia, este liber să aleagă unde se plasează, însă nu agreez traseismul politic.

            Viaţa ne aşează pe fiecare la locul lui

            – O poveste de viaţă interesantă, însă constat că de la parlamentar, vicepreşedinte al CJ, consilier judeţean, concomitent aţi devenit un nume în cultura băcăuană, un domeniu care presupune altă trăire, alte lecturi, un domeniu sensibil al spiritului uman. Aţi publicat mai multe volume de poezii, primite bine de critica literară. De unde şi de când a început această pasiune?
            – Din şcoală, din liceu mai ales. Am mai spus într-un interviu că, în perioada liceului mă credeam un geniu neînţeles! Eu scriam, însă nimeni nu mă înţelegea, nu mă publica. Mi-am şi găsit o explicaţie: sunt prea bun! Tinereţe, toţi, la vârsta aceea ne consideram superiori, neînţeleşi, până viaţa ne-a aşezat pe fiecare la locul său. Am fost membru al Cenaclului “Eugen Lovinescu” din Fălticeni, am publicat în Revista „Începuturi” a liceului, în 1971, apoi membru al Cenaclului literar-artistic al Institutului Agronomic Iaşi, condus de Stelian Baboi, asistent la catedra de filosofie. Toţi ne băteam la maşină creaţiile şi apoi le aranjam şi făceam o revistă, în 5-6 exemplare, care circula printre studenţi. Am mai cochetat cu cei de la Cronica. După facultate, însă, o bună perioadă nu am mai avut itmp de poezie, toată ziua pe câmp, controale de la judeţ, teleconferinţe până la 12 noaptea cu primul secretar. M-am rupt bine de literatură, mai grav a fost că nu mai aveam timp nici de lectură, doar în zilele ploioase sau iarna, când nu prea era de lucru pe câmp reuşeam să fac loc şi pasiunii mele, de care nu prea ştia nimeni. A fost o perioadă frumoasă, eu nu sunt dintre aceia care dau cu toporul, au fost şi treburi bune, s-au făcut şi lucruri foarte bune, ele au rămas, altele, din păcate, s-au distrus. Ceea ce consider că a fost rău, grav, a fost faptul că specialiştii nu erau lăsaţi să-şi facă treaba, partidul era peste tot, el spunea când să ari, când să semeni, când şi cât să recoltezi. Eram nişte simpli executanţi, nici nu ştiu de ce mai era nevoie de noi! Eu vorbesc din punct de vedere tehnic, nu politic. Trebuia să facem 8.000 de kg. la hectar la grău şi 12-14.000 kg la porumb, da, făcea Leuştean la Bălcescu sau pe la Negri, însă eu, la Lipova, altul la Filipeni, unde legam bostanii să nu cadă în vale, nu aveam cum. Şi ce se întâmpla? Stăteam nopţile pe la CUASC Traian şi calculam…Mai sunt şi acum asemenea apucături, numai că agricultura este privată, cu specialiştii ei, cu dotarea ei. Şi treaba merge foarte bine.

            Poezia a revenit…acasă!

            – Revenim la poezie, domnule Brăneanu.
            – Vreo doi ani nici cât am fost în Parlament nu am mai scris. Nu era starea, nu era momentul… Alte paradigme, alte comandamente. Abia prin 1998 am revenit la acea stare când poezia putea reveni…acasă. Am adunat poezii mai vechi, cu ce scrisesem în acea perioadă şi am făcut un volum, pe care i l-am dat lui Gheorghe Iorga să-l citească. Mi-a spus că nu e rău, am discutat, sigur că nu era genial, însă l-am predat unei edituri şi a ieşit pe piaţă. Am avut lansarea în 2000, la Librăria „Vasile Alecsandri”. Volumul se cheamă „Fiii acestui timp etern”.

            – Aşa se făceau lansările, la librării, obicei aristrocratic, nu la crâşmă.
            – La librării, acolo era cadrul, acolo era obişnuit publicul. Este un semn de respect pentru carte, pentru cititor, dar şi pentru autor. Acum, lansările se fac în cele mai inedite locuri, prin pub-uri, în staţiile de autobuz, în parcuri…Gheorghe Iorga m-a încurajat şi, în 2003, am scos un nou volum, „Pe acoperişul vieţii”. Am continuat să public în reviste literare, am mai scos alte volume, am avut o perioadă foarte bună: „Vară târzie”; „A obosit lumina”; „Pe muche de poem” (ediţie bilingvă româno-engleză); „Pelerin la templul cuvântului” (antologie ”opera omnia”); „Condamnat la dragoste”, „Destrămarea lumii” (Editura Ateneul Scriitorilor, 2016), „Poeme pentru mai târziu” 2018.
            Am fost primit în Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău, în 2009.

            – Am ajuns la un punct important, multă lume întreabă, se fac aluzii răutăcioase: care erau şi care sunt condiţiile, criteriile, petru ca un scriitor să fie primit în Uniunea Scriitorilor din România, organizaţie profesională de prestigiu a celor care se ocupă, după cum spunea Ovidiu Genaru, cu gânditul?
            – Într-o perioadă, trebuia să ai minimum trei cărţi şi obligatoriu, trei recomandări de la membri ai Uniunii Scriitorilor, după care dosarul mergea la Comisia Naţională de Validare. Ce se întâmpla acolo, nu ştiu, însă nu cred că cei şapte membri ai comisiei se apucau să citească 300-400 de cărţi într-o săptămână! Acum, nu se mai merge pe bază de recomandări. Dosarul se depune la Filială, s-a menţinut obligativitatea de a avea tipărite trei cărţi (poezie, proză, gramaturgie, critică, eseuri etc., au fost eliminate recomandările, care aveau – s-a spus – un conţinut de subiectivitate foarte mare, şi s-au introdus cronicile, la dosar trebuie să ataşezi cronici publicate în revistele USR sau agreate de USR, semnate, evident, de nume importante, de personalităţi ale criticii literare, agreate, şi ele, de Uniune. Precizez, este vorba de cele şapte reviste editate de USR şi alte 20 de reviste agreate, lista acestora este aprobată periodic, nu cunosc amănunte. Dacă ai o cronică la „Zori noi”, „Trepăduşul literar”, ca să dau doar două nume, chiar dacă sunt foarte bune, nu se ia în calcul. Cred că, în acest fel, se elimină acea doză necontrolată de subiectivism. O cronică semnată de Nicolae Manolescu, de Alex Ştefănescu, să zicem, cu toate că cei doi nu prea mai fac cronică la debutanţi, sau Holban, sau Cistelecan, atunci şi pentru comisie este o certitudine, alături de cărţile din portofoliu, că „subiectul” poate fi analizat cu seriozitate, după care urmează verdictul. Reluăm, dosarele sunt selectate, în primă fază aici, la Filială, după care sunt trimise la Comisia Naţională de Validare. Trimitem, de fiecare dată câte 10-14 dosare, iar aprobate sunt 2-3. Vedeţi, aşadar, că nu este nici simplu şi nici uşor să intri în Uniunea Scriitorilor. Vorbeam de obligativitatea publicării a trei cărţi când soliciţi intrarea în USR, dar, există un caz când un scriitor a luat Premiul Nobel cu o singură carte, este vorba de Saint-John Perse, scriitor şi diplomat american, de origine franceză, carte care a avut o critică foarte bună, la origine fiind critica americană. L-au susţinut până în pânzele albe. Ca să vedeţi ce poate face critica.

            Lista scurtă de reviste ale USR

            – În Bacău sunt critici cunoscuţi, sunt reviste de cultură. Care sunt agreate de Uniunea Scriitorilor?
            – Acum doar Revista PLUMB are „egida” USR, Revista ATENEU a avut şi nu mai are. Nu că nu ar fi o revistă de calitate, cu o bogată istorie, cu redactori şi critici literari foarte buni, însă, atunci când am primit o adresă de la USR ca fiecare revistă să-şi facă, să-şi reînoiască dosarul, se pare că cei din conducerea revistei ori au uitat, ori au neglijat, nu ştiu exact ce s-a întâmplat, aşa că Revista ATENEU nu este „acreditată”, nu este agreată de USR, în sensul despre care am vorbit, nu după alte criterii, despre care am auzit că se mai afirmă prin târg. Este o procedură şi mă gândesc că trebuie respectată. Cei de la PLUMB s-au preocupat, au adus nume noi în revistă, nume consacrate, în caseta redacţională, dar şi în paginile revistei, şi a primit „egida”, cum se spune, în decembrie 2018. Şi mai fac o precizare, Revista PLUMB este a Asociaţiei Culturale „Octavian Voicu”, am dorit să o afiliem Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, însă cei de la Bucureşti nu au fost de acord, deoarece, ar fi trebuit să o finanţeze şi au spus că sunt suficiente şapte reviste cât are USR acum, pentru care alocă un milion de euro anual, bani de la Ministerul Culturii, plus alte sume din bugetul USR.

            – Să lămurim lucrurile, cronicile literare publicate în ATENEU nu sunt luate în calcul atunci când se discută de către Comisia Naţională intrarea unui nou scriitor în Uniune.
            – Da, îmi pare rău, dar asta este situaţia acum. Lucrurile pot fi schimbate, însă nu ştiu când şi cum.

            Cărţi pentru familie şi prieteni!

            – Astăzi, domnule Brăneanu, se afirmă tot mai des că se scrie mai mult decât se citeşte, cu referire la lecturile autorilor, dar cu bătaie mai lungă la cititor. Ies pe bandă rulantă cărţi de poezie, mai ales, de proză, de interviuri, critică şi istorie literară, carte de istorie, memorialistică, traduceri etc. Practic, cine are 4-5000 de lei poate să-şi tipărească o carte. Cele mai multe în tiraje minuscule, nici nu ajung în librării, 50 – 70 – 100 de exemplare.
            – Că se scrie nu e rău, este foarte bine, că nu se citeşte, asta este o mare problemă. Cât priveşte tipăritul, este problema autorului şi a editorului. Şi ar mai fi un lucru foarte important: critica de întâmpinare. Nu se mai scrie critică de întâmpinare, criticii nu mai au timpul necesar, sunt sufocaţi de producţia de cărţi. În timpuri mai aşezate, criticul citea cartea înainte de a fi lansată şi o recomanda cititorului, sau nu o recomanda, sau făcea o critică de-l lecuia pe autor să mai scrie. Era o barieră. Acum nu se mai scrie critică de întâmpinare. Îmi spunea Alex Ştefănescu că primeşte zilnic câte 7 – 10 kilograme de cărţi pe zi, a ocupat toată casa, dependinţele, a scos maşina din garaj şi a pus cărţi. Când să citească omul ăsta toate cărţile! Normal că şi-a făcut o listă de priorităţi, alţi critici publică cronica după 2-3 ani de la apariţia cărţii. Sunt realităţi. Mai intervine şi lipsa consilierului literar, a consilierilor ştiinţifici, dacă este cazul. De aceea mai apar şi acum cărţi cu greşeli de gramatică, cu erori în discursul literar etc. Să vă mai dau un exemplu: Ca director al Editurii „Ateneul Scriitorilor” sunt obligat ca şapte exemplare dintr-o carte editată să le duc la Biblioteca Academiei, împreună cu ISBN. Acolo este un depozit imens, cu sute de tone de cărţi şi doar un un singur om care are în sarcină să facă ordonare şi pregătirea pentru accesul publiului la acea carte. Îmi spunea că cel mai repede, o carte nou apărută ajunge pe raft în decurs de 5-6 ani. Este o realitate, românul s-a născut poet, nu! Editurile au interes să pulbice, să scoată bani, lucrează pe criterii economice. În ţară sunt vreo 600 de edituri. Nu mai e ca pe timpuri, când editura, nu vorbim de cenzură, asta era o altă problemă, editura avea responsabilitatea a ceea ce publică, avea corectură, consilieri, tehnoredactori etc., un aparat profesional şi tehnic. Cu ani în urmă, marile edituri, Polirom, Humanitas, făceau publicitate la cărţi, la titluri, la autori. Era şi asta o garanţie a calităţii. Aţi mai văzut aşa ceva? Publicitate nu faci, critică de întâmpinare nu faci, de unde să afle cititorul de o carte sau alta? Mai sunt pasionaţi care cutreieră librăriile, dar câţi mai au timp. Şi librăriile au şi ele politica lor, în faţă cărţile comerciale, poezia, să zicem, pe ultimul raft. Nu sunt de neglijat în această ecuaţie, preţul cărţilor, astronomice pentru cei mai mulţi.
            Pentru a face cunoscută producţia editurilor din Bacău, am încercat anul trecut, şi am reuşit prin bunăvoinţa unui patron care deţine un spaţiu la Luceafărul, să amenajăm un stand cu cărţi ale editurilor băcăuane. N-a mers, nu s-a vândut cartea. Sigur că nu avea nici vizibilitate, nu era vad. Încercăm acum o altă variantă. O să vorbim cu Ovidiu Budeanu, patronul de la MAL, să ne ofere, gratuit, un spaţiu, pentru a prezenta şi a vinde cartea scriitorilor băcăuani. Avem nevoie de un mecena, cum erau odată, că noi nu avem bani, după ce scriitorul îşi plăteşte tiparul, să-i mai ceri bani şi pentru promovare! Noi, să plătim doar vânzătorul.
            Este adevărat că şi editurile ar putea să se asocieze cu noi, însă în afară de Ionel Rusei, de la BABEL, nu am găsit înţelegere. Fără bani, nu poţi să faci nimic.
            În acelaşi timp, a scăzut interesul pentru citit. Mă uit la manifestările la care sunt invitat sau mă duc din curiozitate, din interes, aţi văzut şi dumneavoastră, peste tot cam aceeaşi oameni, şi la Centrul „Apostu”, la Biblioteca Judeţeană, şi la Muzeul de Istorie. Ba, în ultimul timp, şi dintre aceia au mai dispărut, trecând în alt tărâm.

            Scriitorii nu au un sediu propriu

            – Vorbeam despre publicitate, am discutat cu managerii unor instituţii culturale, care, şi ei, se plâng de lipsa publicului, fie la Filarmonică, fie la Teatru. Nici ei – şi au recunoscut – nu au o strategie de promovare a evenimentelor. Se limitează la un afiş pus la sediul instituţiei. Nu vezi unul la URA, la Potcoava, pe Miron Costin, în cartiere. Rar auzi la radio sau mai scrie prin ziare despre evenimentul respectiv. Au fost evenimente mari – şi sunt – de care auzi după ce s-au consumat.
            – Aveţi dreptate, însă trebuie să o spunem, am văzut că şi dumneavoastră aţi scris în ziar, în Bacău nu există locuri de afişaj, locuri speciale, frumos construite, puse în locuri vizibile, protejate, elegante, care să se încadreze în geometria şi arhitectura locului. Unde să pui afişul? Pe ziduri, pe garduri? Magazinele, instituţiile nu-ţi dau voie, este proprietatea lor, unii îţi cer bani. Aşa se întâmplă acum şi arată urât, urât. Este, până la urmă vorba de disciplină, de design, de urbanistică, este vorba de viaţa noastră.

            – În 2018, colegii v-au ales preşedinte al Filialei Bacău a USR.
            – Eram vicepreşedinte deja. Am sprijinit foarte mult filiala, la tot ce a fost nevoie. Nu aveam sediu, am umblat, am căutat, până la urmă am obţinut un sediu la Şcoala „Alexandru cel Bun”, după care ne-am mutat la Muzeul de Istorie, acolo am primit o cameră mai acătării, însă noua conducere a muzeului a avut nevoie de acea sală şi ne-a dat o altă cămăruţă, nu se putea sta şi lucra acolo. Am intervenit la conducerea SIF Moldova şi ne-a dat sediul unde suntem acum. Nu-i prea mare, dar este mai omeneşte, plătim chirie, ne descurcăm, ne-am adus mobilier, noi încuiem, noi descuiem, doar că celelalte activităţi, cenaclul, adunări, de fiecare dată căutăm alt spaţiu, pe la consiliu, pe la vreo şcoală. Veniturile noastre sunt de 12.-13.000 de lei pe an, din cotizaţii, din ce să plătim noi chirii pe alte spaţii, abia o plătim pe asta 350 de lei/lună.
            Prin ianuarie 2017, trebuia să organizăm alegeri la filială, dl Calistrat Costin ne-a spus că se retrage, nu mai vrea, că-i obosit etc., mi-a sugerat să candidez şi eu. Prin martie, se răzgândeşte şi vrea să candideze, însă eu eram hotărât deja, îmi făcusem un plan, vorbisem cu oamenii, nu mai putean da înapoi, aşa că am candidat împotriva lui şi a lui Victor Munteanu. Am câştigat şi de atunci încerc să coordonez activitatea filialei din Bacău.

            Un festival internaţional „George Bacovia”, în Bacău

            – Câţi membri are Filiala Bacău a USR?
            – Acum mai suntem 87, am fost 97, însă s-au mai dus.

            – Pare aşa o filială naţională, sunt scriitori şi din alte judeţe, Buzău, Neamţ, Suceava, Prahova, Timişoara, Bucureşti, membri ai filialei din Bacău.
            – Nu-i nicio noutate, fiecare are dreptul să se înscrie acolo unde doreşte, din alte judeţe au venit la noi, mai ales la început, când s-a înfiinţat filiala, deoarece nu aveam atunci numărul suficient pentru a o înfiinţa, alţii, de la noi, sunt trei membri la Iaşi, unul la Galaţi. Noi, din Bacău, în filială, suntem 25. Este o problemă care se discută de mult timp şi nu este rezolvată, şi nici nu va fi rezolvată prea curând: o anume subiectivitate în apreciere, în întocmirea dosarelor, în avizarea lor. Nu are rost să insistăm. Problemele noastre sunt altele. Să ţinem în viaţă Cenaclul „George Bacovia”, pentru a încuraja şi promova tinere talente, oameni care au talent, scriu însă nu au unde se manifesta. O altă problemă este îmbătrânirea filialei, există un gol între generaţii, peste 60 la sută dintre membri au peste 60 de ani, nu vin din urmă. În Bacău sunt două festivaluri literar-artistice, „George Bacovia” şi „Alecsandriada”, trebuie să ne mobilizăm, să muncim ca, împreună cu organizatorii, să se desfăşoare la un înalt nivel de calitate. Ne gândim, o spun în premieră, să organizăm un festival internaţional „George Bacovia”, însă presupune o bună colaborare Primărie şi Consiliu Judeţean, Uniunea Scriitorilor, alte instituţii de cultură. Nu mai argumentez acum de ce ar fi necesar un asemenea festival, promovarea poetului, a oraşului, a literaturii noastre. Nu ar fi numai beneficii, ci şi cheltuieli, muncă, responsabilitate. Nu poţi, să zicem, să organizezi o ediţie şi după aceea renunţi. Un festival internaţional aici, în Bacău, organizat ca la carte, după alte modele reuşite, şi sunt în ţară, ar fi ceva extraordinar. Sunt în lume destui traducători, autori de execeze, de teze de doctorat, critici, care au studiat opera şi au scris despre Bacovia. Aşa se întâmplă la Iaşi, în alte oraşe, cu alţi poeţi sau romancieri. Trebuie să ieşim în lume, trebuie să vină lumea la noi. Nu să stăm şi să tot ne lamentăm că suntem provinciali, că suntem trataţi ca nişte provinciali. Sigur că organizarea lui necesită timp, muncă, implicare. Eu zic că avem putere şi capacitate, mai trebuie voinţă şi bani. Dar, poate, despre această dorinţă a noastră, mai vorbim şi cu altă ocazie. Avem o filială puternică, scriitori foarte buni, premiaţi în ţară la diferite concursuri şi festivaluri, premiaţi de Uniunea Scriitorilor, de importante reviste de cultură. Şi filiala noastră acordă anual premii, cum fac şi Revistele ATENEU şi PLUMB, „Avangarda XXII”, cum se întâmplă şi la Festivalul Naţional „George Bacovia”. Se întâmplă lucruri minunate, de care lumea nu ştie sau ştie mai puţin. Scriitorii noştri merg în şcoli, în universităţi, se întâlnesc cu tinerii, cu elevii, chiar cu cei mici, de la clasele primare. Avem un site, unde ne promovăm activitatea. Încercăm, ca filială, dar şi fiecare în parte, să fim prezenţi în comunitate, chiar dacă, uneori, comunitatea, nu ne prea ia în seamă, suntem totuşi o forţă, o voce, avem multe de spus, numai să ne asculte cineva.

            „Nu doar îi aşteptăm pe scriitori, le venim în întâmpinare”

            – Ne apropiem de finalul interviului, care a pornit de la unul de informare şi a ajuns la unul de dezbatere, de atitudine, ceea ce, în opinia mea, nu-i rău. Care sunt acum, problemele filialei băcăuane a Uniunii Scriitorilor?
            – Organizatoric: am făcut şi facem în continaure demersuri la administraţia locală pentru a ni se repartiza un sediu, în comodat, aşa cum prevede legea. Suntem 40-50 de scriitori activi, avem un cenaclu, o bibliotecă, o arhivă, avem activitate pusă în slujba comunităţii. Unde să le desfăşurăm? Mergeţi la Iaşi să vedeţi ce sediu au scriitorii! Există şi în Bacău asemenea spaţii, în centru, la stradă, pe care am putea scrie mare: Uniunea Scriitorilor din România. Filiala Bacău.
            O altă problemă, de care am mai vorbit. Filiala noastră este îmbătrânită, 7-8 scriitori au peste 80 de ani, să fie sănătoşi şi să scrie în continuare, sunt mentorii noştri, sunt exemplele noastre, cu ei ne mândrim. 66 la sută au peste 65 de ani. Oameni în puterea creaţiei, activi, nume importante ale culturii noastre. Tineri sunt doar 10 la sută, tineri înseamnă sub 40 de ani. Sigur este doar o statistică, pe care am făcut-o la alegeri. Nu vin din urmă tineri, s-a creat un gol între generaţii, cum am văzut şi la artiştii plastici. Este adevărat că nu cu măsuri administrative se rezolvă această problemă, constatăm şi încercăm să creăm o atmosferă, o emulaţie, în jurul filialei noastre, în jurul altor instituţii de cultură, în şcoli, în universităţi. Suntem receptivi la orice fel de iniţiativă, pentru a sprijini cercurile şi cenaclurile literare, revistele şcolare, care sunt din ce în ce mai puţine. În acelaş timp, ne-am dori ca scriitorii băcăuani să se întoarcă acasă, în filiala noastră, Cornel Galben, Val Mănescu, Dan Petruşcă, Iancu Grama. Acum am trimis 12-13 dosare la Bucureşti pentru a fi analizate şi eventual aprobate de comisia de validare, pentru a fi primiţi în Uniune. Aşteptăm verdictul. Am mai discutat şi la Bucureşti, desigur neoficial, să fim mai deschişi către tineri, nu să fim îngăduitori, ci realişti, nu toţi sunt geniali, dar, în Uniune pot creşte, este un alt cadru, o altă atmosferă, dacă îi ţii departe, îi pierzi definitiv.

            Senatorul Miron Smarandache: „Guvernarea PSD va continua în județul Bacău”

            După un exercițiu democratic cel puțin ciudat, PSD părăsește guvernarea după aproape trei ani în care s-a muncit mult și cu folos pentru bunăstarea românilor. Moțiunea de cenzură a fost adoptată, dar lucrurile sunt departe a fi lămurite pe scena noastră politică. Nu este exclusă nici varianta ca PSD să poată reface majoritatea parlamentară, iar calculele pentru configurația viitorului Executiv depind în mare parte și de parlamentarii social democrați.
            Din punctul meu de vedere și al colegilor mei, consider că ne-am îndeplinit corect atribuțiile referitoare la aplicarea punctelor destinate județului nostru din Programul de guvernare.
            Doresc să transmit populației din Bacău faptul că PSD va continua guvernarea, prin finalizarea tuturor investițiilor începute și aflate în curs de execuție pe raza județului, atât cele din bugetul național, alocate până acum de Guvernul PSD, cât și cele din bugetul Consiliului Județean.
            Se știe că se lucrează pe fronturi extinse aproape în tot județul Bacău, în sute de șantiere menite să dezvolte infrastructura, de la cea de transport rutier la apă și canalizare, la școli, grădinițe și spitale, și, în general, în toate domeniile de activitate. Continuă lucrările pe șantierul Variantei Ocolitoare Bacău, continuă modernizarea DN 2G Bacău-Moinești, s-a asfaltat Strada Aeroportului, s-au rezolvat problemele cu rezerva de apă, cu decolmatarea, s-a extins radioterapia, s-a modernizat aeroportul, se lucrează pe majoritatea drumurilor județene și foarte, foarte multe altele.
            Numai în PNDL II, program al Guvernului PSD, sunt incluse 53 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Bacău, finanţate cu fonduri de la bugetul de stat în valoare totală de 100.065.176,57 lei. De asemenea, din bugetul Ministerului Sănătăţii, unităţilor sanitare din judeţul Bacău le-au fost alocate pentru cheltuieli de natura investiţiilor, respectiv achiziţia de aparatură medicală, numai anul trecut suma totală de 1.060.000 lei.
            Băcăuanii le știu, foarte mulți dintre ei lucrează la ele, le văd zi de zi, iar aceste investiții realizate sau în plină desfășurare, efectuate din bugetul național și din cel județean, sunt incontestabile. De aceea, repet, guvernarea PSD va continua în județul Bacău, pentru a ne duce la îndeplinire tot ceea ce am promis băcăuanilor, pentru îmbunătățirea calității vieții acestora, prin dezvoltarea tuturor sectoarelor care produc plus valoare și creează servicii publice de calitate în folosul cetățenilor.

            Senator PSD Bacău,
            Miron SMARANDACHE

            Accident la ieșirea din pasajul CFR

              FOTO: Narcis Gabriel

              Două persoane au fost rănite, duminică, la ieșirea din pasajul CFR, pe strada General Gușe, din Bacău.

              Ambele persoane au fost preluate de ambulanțele SMURD și SAJ.

              Flashmob pe Aeroportul Bacău

                De ziua Școlii Al. Ioan Cuza, 80 de elevi ai instituției de învățământ au organizat, duminică, la ora 13.00, un flashmob pe Aeroportul Internațional Bacău, între cursele de Torino, Londra și Bergamo.

                Când sunetele își trimit ecoul spre cer

                  Măiestria și geniul uman își găsesc împlinirea când sentimentele, interpretate vocal, acompaniate de instrumente muzicale, ne creează acea stare de bine, de încredere și speranță. Sunetul este de fapt sufletul materialului din care este confecționat un instrument muzical, înălțat la cer datorită măiestriei celui care îl creează dar și a celui care îl folosește. Cel mai complex dintre toate, orga, este considerată pe bună dreptate, „Regina instrumentelor”. Ne aduce pe noi, trecători vremelnici prin lume, mai aproape de Divinitate.

                  Duminică, la biserica Romano-Catolică „Sfinţii Petru şi Paul” din Bacău, începând cu ora 10.30, Nunțiul Apostolic, Episcop Miguel Maury Buendia, împreună cu părintele decan Isidor Dâscă, însoțiți de mai mulți preoți, după ce au celebrat Sfânta Liturghie Pontificală, au binecuvântat și sfințit orga înălțată aici. Cea mai mare din Moldova și poate unică în țară, prin forma și designul ei. Este încununarea muncii de peste cinci ani a maestrului organist Ioan Bejan. După sfințire a urmat un concert susținut de artistul Alexandru Catău. La sărbătoare au participat credincioși și iubitori de muzică din oraș și din împrejurimi, primarul municipiului, Cosmin Necula și alte oficialități locale.

                  Meșterul

                  Ioan Bejan a bătut la porțile lumii de Sf. Nicolae, anul 1967. Cu toate acestea, părinții, Elena și Anton, l-au botezat Ioan, așa cum era datina, să poarte numele bunicului. Primul instrument a fost acordeonul. „Am început să cânt la el de mic. Tata a făcut și el Școala Populară de Artă în Bacău. Cânta la acordeon într-o formație, într-o trupă cum spuneau ei. Erau invitați la diferite evenimente. Văzând cum stau lângă el, urmărindu-l mereu cum cântă, și-a dat seama probabil, că îmi place, așa că m-a dat și pe mine la școală. Eram în clasa a șasea. Am făcut trei ani cu tovarășa profesoară Elidia Soroagă, cum se spunea pe atunci. Era nemțoaică. Cânta la acordeon dumnezeiește. Începea cu polcile și marșurile acelea ale lor, de săreau tălpile. După nouăzeci a plecat înapoi în Germania. Pe la 12-13 ani, era așa ca o competiție între noi băieții, cine să tragă foalele la orga de la biserica din sat. Nu erau pe atunci suflante cu motoare electrice.

                  Mulți băieți erau mai vânjoși ca mine, așa că nu prea apucam. Mă mutam și eu și stăteam mai aproape de organist. Urmăream ce face. Atunci am descoperit un lucru care m-a minunat pe vremea aceea. Claviatura este orizontală. Cum se întâmpla de apăsa clapele într-un loc și sunetul se auzea în altul, orga fiind în spatele organistului? Și mai avea niște butoane pe care le acționa, de suna ba într-un fel, ba în altul. Acest lucru a devenit fascinant pentru mine. Întâmplarea a făcut ca tot pe atunci preotul parohiei, Blaj Ciril, să dorească să pună o suflantă electrică la orgă. Tata lucrând la Letea, fiind un bun sudor, un bun meseriaș, a fost chemat să ajute. M-a luat și pe mine. Lucrând ei acolo, pentru că totul era improvizat, adaptat, aveau nevoie de cineva să apese pe clape, să testeze dacă suflanta face față consumului de vânt al orgii.

                  Când m-am văzut la orgă pentru prima dată, atunci, și am apăsat toate butoanele și am auzit ce sunete ies, mi-am zis: acordeonul e depășit. A rămas și acum, doar de suflet.” Primul lui mentor a fost cantorul Anton Soare, în vara anului 1985. „Acesta m-a luat la el în timpul Postului Paștelui, și într-o vară m-a pregătit pentru cântatul liturgic. În toamnă, de hramul parohiei noastre, la Valea Mare, pe 29 septembrie, am cântat toată slujba. Și n-am terminat nici toate studiile cu domnul Soare, pentru că n-am mai putut să vin. Cântam la slujbe toată ziua, toată seara. Am căutat în acest timp răspuns la întrebarea: de ce apeși într-un loc și cântă în altul? Și am intrat prin ușa din spate, unde am descoperit o pădure de fluiere. Am rămas fascinat. De acolo a început dorința de a descifra această taină a meșteșugului orgii.”

                  În 1991 a plecat la București. A ajuns organist la Catedrala “Sf. Iosif”. Acolo a învățat meserie de la Gheorghe Șchiopescu, care avea în întreținere instrumentele de la Sala Radio, de la Ateneul Român, de la catedrala unde cânta. A mers cu el tot timpul, să-l ajute să facă mentenanța tehnico-muzicală. Nu s-a mulțumit cu atât. A tradus din germană, din volumul care are o mie de pagini „Arta construcției de orgi”. Pentru a înțelege noțiunile de fizică, acustică, muzică, matematică, ajungând astfel să-și utilize un atelier cu mașinile necesare, pentru a experimenta, învăța, compara și construi. Au durat câțiva ani. S-a căsătorit în 1995, cu Tereza, asistentă medicală. Au împreună doi băieți, Marian și Sebastian, care au alte pasiuni. Următoarea lucrare? „Este de fapt terminarea lucrării de la biserica Bărăția, din București, „Sfânta Maria a Harurilor”, lucrare pe care am început-o în 2008, și pe care am întrerupt-o (de comun acord) când am venit aici.”

                  Regina instrumentelor

                  Tuburile, cunoscute sub denumirea de fluiere, au dimensiuni diferite. Pornesc de la diametre mai mici decât degetul unui copil, ajungând ca abia să poată fi cuprinse de palmele unui adult. Aflu de la Ioan Bejan că de lungimea lor diferă și înălțimea sunetelor. Pot avea de la câțiva centimetri până la câțiva metri. Timbrul este stabilit mai ales de forma tubului și mai puțin de materialul din care acesta este confecționat, în general din staniu, aliaje staniu-plumb, zinc dar și din lemn.

                  Revenind la pădurea de fluiere, cel mai mare are 5 metri, este din metal, având un diametru de 230 mm, și frecvența de 32 HZ. Cel mai mic fluier are 10 mm, este tot din metal, cu 4 mm în diametru și frecvența de 16000 HZ. Vibrația coloanei este de ambele forme. Fluiere labiale și fluiere cu ancie. Față de orga demontată din Germania, care avea un total de 42 de registre sonore, dintre care 8 registre de ancie, cu un total de 2695 de fluiere, dintre care 132 trecute în prospect, orga montată în Bacău, este mult mai mare. Prin extindere au fost adăugate încă 5 registre, între care… trompeta spaniolă. Are 47 de registre, dintre care 9 de ancie, ajungând la 3214 fluiere.

                  Claviatura mai este numită și „manual”. Pornește de la una singură, la orgile mici – cea de aici are trei – și poate ajunge până la șapte, cum este cea din Los Angeles, California, considerată cea mai mare din lume. „Tractura” este partea mecanică. La apăsarea degetului pe clapă se deschide ventilul care alimentează tuburile corespunzătoare cu aer.

                  Artistul

                  Înainte de concert, invitatul special venit de la Paris, Alexandru Catău, a făcut o succintă prezentare a instrumentului, care are 24 m înălțime și 8 m deschidere: „ Această orgă are tractură electro-pneumatică. Așa a fost ea gândită, concepută în anii șaizeci, pe tensiune electrică analogică, curent continuu. Acolo, consola fiind lângă instrument, nu se ridicau probleme tehnice de transmisie. Crescând distanța, cum este aici, ar fi apărut probleme de întârziere în transmisia electrică analogică. Acest lucru nu mai ajuta organistul. Dar având în vedere că tehnologia bitului a fost implementată și în orgă, transmisia prin fibră optică sau sistem wireless este aproape instantanee, pierderea fiind de o mili-secundă. Întârzierea este de fapt a sunetului care ajunge de la orgă la organist, dacă luăm în calcul viteza de propagare a lui, pe distanță de aproximativ 40 m, ca în cazul de față. Bineînțeles că la orga mecanică nu există nicio întârziere.”

                  Este normal să ai emoții, când episcopul Miguel Maury Buendia te invită să iei loc la claviatură, după ce a testat el însuși orga. A început cu „Preludiu în Mi bemol major” BWV552 de J.S.Bach, continuând cu o succesiune de improvizații, de la clasic la modern, amprentă proprie, și terminând cu „Simfonia nr.5 pentru orgă” în Fa minor: (Allegro vivace, Alegro cantabile, Toccata).
                  Alexandru Catău trăiește și studiază în Franța. Născut în Bacău, în 1991, a absolvit Colegiul de Artă „George Apostu” din Bacău în 2010, a studiat patru ani la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, la secția orgă, a urmat studii muzicale la Paris. În momentul de față este student la Conservatorul de muzică din Versailles, după ce a absolvit cursuri de improvizație la Conservatorul Național “Saint Maur des Fosses” din Paris. A susţinut recitaluri de orgă în Franţa, România, Elveţia, Italia, Serbia. Din anul 2015 a fost organistul bisericii ”Cœur Eucharistique de Jésus” din Paris, iar din iunie 2018 este organistul bisericii „St. François de Sales” din Paris.

                  „Am trăit astăzi un moment extrem de emoționant. Mai întâi pentru faptul că am revenit cu un concert în orașul natal după mai bine de 6 ani! Între timp am cântat în multe locuri, mai puțin acasă. În al doilea rând, emoționat pentru că, parohia unde am început să cânt pentru prima dată la orgă a făcut un pas uriaș spre cultură, spre frumos, și anume achiziționarea unei orgi de concert cu o paletă largă de culori și posibilități de expresie, unică în zona Moldovei. Nu cred că a fost cineva prezent la eveniment care să nu fi fost deloc surprins de sonoritățile pe care poate să le producă acest instrument, numit de Mozart « regina instrumentelor ».

                  Momentul a fost unul special și pentru faptul că am simțit că publicul a fost foarte « atras » de acest instrument și curios să îl descopere în același timp. Au fost prezenți credincioși din parohie dar și din împrejurimi și mulți iubitori de artă veniți de departe.

                  Cred că după acest concert putem trage următoarea concluzie: acest instrument are misiunea de a ajuta comunitatea să se roage în cel mai frumos mod cu putință, dar în același timp, să dea naștere și la o nouă activitate culturală a orașului Bacău, care să pună în valoare acest instrument valoros și mult așteptat.
                  Alexandru Catău, muzician

                  Orga sfințită duminică în Bacău nu se adresează numai melomanilor, iubitorilor de muzică de orgă, romano-catolici. Este a tuturor locuitorilor din oraș, regiune, care sunt invitați să participe la concertele care se vor organiza aici.

                  Pauză la sterilizare până la primăvară

                  Nu mai puțin de 125 de căței cu proprietar au fost sterilizați în cele cinci campanii de sterilizare gratuită organizate de Primăria Municipiului Bacău cu sprijinul acordat de „Wir retten Hunde e.V.” din Germania.

                  „Am promis că vom veni in sprijinul cetățenilor care doresc să iși sterilizeze câinele și, chiar dacă unii s-au arătat sceptici, Primăria Municipiului Bacău prin Serviciul de Gestionare a Câinilor fara Stăpin, a reușit să își țină promisiunea. Nu doar că am reușit acest lucru dar am făcut-o fără să cheltuim bani de la bugetul local. Iar aici meritul îi revine echipei asociației „Wir retten Hunde e.V.”, un partener extrem de serios (seriozitate de neamț adevărat) , care a asigurat finanțarea echipei medicale din adăpostul public Bacău”, a declarat Dinu Păncescu, șeful serviciului.

                  Ce înseamnă cei 125 de căței sterilizați?

                  El spune că, în primul rând, avem 125 de căței care vor trăi mai mult fiind feriți de o serie de boli și infecții ce le puteau fi fatale. În al doilea rând, dacă luăm in calcul că 115 dintre câinii sterilizați au fost femele și considerăm o singură montă cu minim 3 pui de fiecare femelă, avem 345 de pui care nu au mai devenit o povară pentru proprietari, care nu au mai ajuns pe străzile orașului Bacău, așa cum, din păcate, se intâmplă adesea.

                  „Asta dacă discutăm de o singură fătare. Dacă ne referim la cățelele care fată iar și iar (am avut cazuri de cățele cu 4 fătări), rezultatul este catastrofal. Echipa medicală a avut pe masa de operație cățele despre care proprietarii nu aveau habar că sint gestante”, mai spune Dinu Păncescu. În al treilea rând, cei 125 de căței sterilizați din aceste campanii au avut și un rol de informare a băcăuanilor despre importanța sterilizării câinilor.

                  Proprietarii au aflat cât de importantă este sterilizarea și care sunt efectele ei benefice.

                  Ce urmează?

                  Pe parcursul sezonului rece se va face face o pauză.

                  „Partenerul nostru din Germania, „Wir retten Hunde e. V.”, a înțeles că noi punem mai presus de orice bunăstarea ciinelui. Din păcate, nu avem siguranța că toți proprietarii de câini vor ține animalele în casă, la căldură, în orele imediat următoare intervenției chirurgicale.

                  Sunt ore în care câinele, sub efectul anesteziei, nu își poate regla singur temperatura iar riscul de hipotermie și deces este imens. M-am consultat cu medicul veterinar Darius Terhes, șeful echipei medicale, și am ajuns la aceeași concluzie: nu ne putem asuma acest risc”, a mai precizat Dinu Păncescu.

                  Prin urmare, se vor relua aceste campanii de sterilizare gratuită a câinilor fără valoare chinologica, imediat cum vremea o va permite.

                  Ședință ordinară la Consiliul Local Onești

                    Consiliul Local Onești se întrunește în ședință ordinară luni, 14 octombrie, pe ordinea de zi fiind înscrise un număr de 10 proiecte de hotărâre. Printre acestea se află proiectele privind reorganizarea Comisiei pentru știință, protecție socială, învățământ, cultură, culte, tineret, sport, agrement, sănătate și conservarea monumentelor, organizarea și finanțarea unor activități cultural – artistice, trecerea din domeniul privat în domeniul public a unor imobile.

                    Cel mai important proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a acestei ședințe este cel privind aprobarea ajutorului pentru încălzirea locuințelor cu energie electrică în perioada sezonului rece (1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020) familiilor și persoanelor singure din Onești. Un alt proiect deosebit aflat în dezbaterea consilierilor locali are în vedere aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti”, a Muzeului Municipal de Istorie și a Cinematografului ”Capitol”.

                    Pe ordinea de zi a acestei ședințe se mai află îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul Hotărârii Consiliului Local privind aprobarea costului mediu lunar de întreținere pentru copiii ce frecventează creșa din strada George Călinescu precum și aprobarea dării în folosință gratuită Centrului Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Comănești a unui spațiu situat în municipiul Onești, str. 8 Martie, nr. 22. De asemenea, vor fi analizate și probleme de interes local (diverse) ridicate de către consilierii locali oneșteni. Ion Moraru

                    Toamna se numără locurile de muncă în Bacău

                      Dacă am formulat astfel titlul acestui reportaj sper să nu fi greșit prea mult, pentru că târgul privat „Cafeneaua cu joburi”, care a ajuns la ediția a treia în numai nouă luni în orașul nostru, tocmai aceasta a făcut, la final: a numărat și ofertele și cererile de angajare depuse. Însă nevoia acută de forță de muncă resimțită tot mai mult în ultimul timp cam în toate domeniile îi obligă pe angajatori să contabilizeze permanent numărul locurilor de muncă disponibile. Originalul târg de joburi care s-a finalizat sâmbătă, 12 octombrie, a venit cu oferte de la peste 20 de companii de tot felul, care au adunat mult peste 500 de cereri de angajare.

                      Coordonatorul proiectului, Marius Peterea, managerul Agenției de recrutare a forței de muncă ECIM, din Bacău, era mulțumit la finalul ediției din această toamnă a târgului. Alături de el au stat, în premieră, OLX Locuri de muncă, în calitate de partener principal, dar și partenerii naționali mefi.ro, Adaptive Management, Paradigma și Telesystem.

                      Printre firmele care au venit cu oferte de locuri de muncă au fost Aerostar, Elmet Internațional, Selgros, Valoris Center, Lugera & Makler, SCC, Logitrans, FDL, Heisterkamp, Hercule România, Spartan Restaurants, Vialux și Cersanit.

                      Un bonus pentru firmele participante a fost și o conferință de prezentare a celor mai bune sisteme de management al resurselor umane, organizată de compania Paradigma. Prin aceste metode firmele învață cum să recruteze forța de muncă și să facă „retenția” oamenilor selectați.

                      Cum s-a văzut târgul din standurile angajatorilor

                      Domeniile de interes au fost dintre cele mai variate, de la producție sau call center, la IT și retail.
                      Foarte căutat a fost standul companiei Aerostar. Oferta întreprinderii cu prindea nu mai puțin de 12 meserii, între care ingineri de aviație, mecanici, electroniști sau de IT, dar și tinichigiu structurist de aviație, mecanic de aviație, operatori la mașini unelte cu comandă numerică etc.

                      La alte standuri, despre ofertele companiilor și despre abordarea pe care o aveau cei interesați de locuri de muncă am stat de vorbă cu reprezentanții acestora. Am aflat noutăți de la Iulia Șomoiag, Marketing Coordinator la Valoris Center, companie de externalizare de servicii, prezentă acum și în Bacău, care caută vorbitori de limbă italiană și engleză la nivel avansat. Selgros Bacău căuta lucrători comerciali. Acolo am stat de vorbă cu Violeta Durlan, trainer de magazin, dar la standul rețelei de restaurante Hercule, care deschide o unitate și în Bacău, am vorbit cu managerul de resurse umane Mary Pauliuc. Rețeaua caută personal pentru noua unitate, de la manageri la preparatori de produse și tăietori de carne rotisatăla casieri.

                      Alături, firma olandeză Heisterkamp căuta șoferi de camion profesioniști, pentru transport internațional. Reprezentanta filialei din Iași, Larisa Mocanu, recruiter,spunea că erau preferați și șoferii fără experiență, care ar urma să treacă prin cursuri de perfecționare gratuite.La fel am vorbit despre ofertele de angajare pentru Orangeși cu George Cristian Cucu Alexandru de la companiaLugera & Makler care face angajări pentru compania de telefonie mobilă.

                      Și se cuvine precizat că la acest târg cafeaua a fost oferită de firma Cofee Point din Bacău, cunoscută pentru punctele sale de servire din Pasajul Revoluției și de lângă magazinul Kaufland din zona Autogării.

                      Caravana pleacă mai departe

                      Peste două săptămâni caravana „Cafeneaua cu joburi ” ajunge la Pitești, după care, inclusiv în luna noiembrie va ajunge și la Ploiești, la Botoșani, la Iași, la Galați și la Craiova.În ediția din această toamnă, caravana târgului de joburi a mai ajuns și la Suceava, la PiatraNeamț și la Brăila. Dar, deja încep pregătirile pentru edițiile 2020 ale târgului, care va fi deschis, în premieră, și în București, dar și în Brașov și în Cluj-Napoca.

                      „Am abordat, de această dată, o nouă strategie de organizare și am făcut o promovare mult mai bună pentru firmele participante la târg. O promovare și a evenimentului, dar și a companiilor. Atunci, chiar dacă nu am mai avut peste o mie de vizitatori, la târg au venit exact cei care erau dedicați căutării unui loc de muncă și de care, evident, aveau nevoie și firmele ofertante. Astfel, firmele au fost mulțumite de contactele create. Și au fost și firme din străinătate care au activitate și în România. Mă așteptam ca numărul de angajări după târgul din Bacău să sară de 200”.
                      Marius Petrea, managerul ECIM Bacău.

                      Erasmus + și Colegiul „Karpen”. Robot subacvatic, realizat și programat de elevi

                        Colegiul Tehnic de Comunicații “Nicolae Vasilescu Karpen” din Bacău desfășoară, timp de doi ani școlari, în până în august 2020 un proiect Erasmus + de parteneriat strategic, denumit „European water investigation”. În cadrul acestuia, colegiul băcăuan are 3 parteneri europeni: Berufskolleg Tecklenburger Land din Germania, IIS Volterra Elia din Italia și Zespol Szkol Elektronicznych im. I. Domeyki w Boleslawcu din Polonia.

                        „Scopul proiectului este de a conștientiza o problemă cu care se confruntă întreaga Europă: poluarea apei. Ideea proiectului este de a sensibiliza tinerii europeni cu privire la poluarea apei prin metode practice și de a-i motiva să ia parte la activități de protecția mediului, devenind astfel conștienți de faptul că ei înșiși sunt afectați de acest fenomen din regiunea lor de rezidență”, a declarat prof. Remus Cazacu, directorul colegiului.

                        Pe durata proiectului se va realiza un robot subacvatic care să testeze și să monitorizeze calitatea apei din regiune. Robotul, realizat și programat de elevi, va face măsurători ale temperaturii, ph-ului, a conductivității pe râurile și lacurile din apropiere. Datele obținute vor fi analizate în orele de chimie și biologie. În timp ce lucrează la acest robot, elevii vor comunica dincolo de granițe și vor împărtăși rezultatele obținute. La finalul proiectului, fiecare școală va primi un manual care să le permită să construiască acest robot în propria școală, ceea ce va duce la îmbunătățirea predării obiectelor din categoria STEM (științe, tehnologii, inginerie, matematică).

                        Până la această data au avut loc déjà trei întâniri directe între parteneri, ultima fiind la Bacău în perioada 3-6 octombrie 2019. Partenerii s-au reunit pentru a discuta stadiul în care se află construcția dispozitivului, pentru a-și împărtăși experiențele din primul an de proiect, a găsi soluții la problemele întâmpinate și a se cunoaște, întărind astfel parteneriatul. Implicați în acest proiect sunt profesori de specialități tehnice, dar și de științe și limbă engleză care coordonează un grup de elevi pasionați de electronică.

                        Campanie de prevenție a Traficului de Persoane pentru elevii băcăuani

                          Asociația „Valoare Plus” Bacău în colaborare cu Cooperativa Socială Proxima, Asociația Lule și Fundatia Comaschi din Italia a organizat o campanie de prevenție în rândul elevilor de liceu care a avut loc miercuri, 9 octombrie, la Colegiul Tehnic de Comunicații „N.V.Karpen” Bacău și la Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacău.

                          Campania a presupus o întâlnire directă cu elevii care provin din medii defavorizate, prin care li s-a prezentat o serie de metode de identificare și prevenire a Traficului de Persoane. De asemenea, elevii au avut oportunitatea să intre în dialog cu reprezentanții din Italia, discutând, în special, despre realitatea existentă în acest moment pentru unii cetățeni români ce se afla pe teritoriul Italiei și care trec prin diferite forme ale Traficului de Persoane.

                          Cooperativa Proxima, prin intermediul serviciului său de asistență solidară, își desfașoară activitatea pe teritoriul sicilian, unde fenomenul exploatării forței de muncă în agricultură este prezent în mod masiv. Asociația „Lule” și Fundația „Comaschi” lucrează în nordul Italiei, confruntându-se cu fenomenul exploatării sexuale.

                          „Obiectivul nostru, aici în România, este de a explica elevilor ceea ce vedem și găsim noi la noi în Italia și cum ar trebui ca ei să procedeze pentru a nu cădea pradă acestui gen de trafic de persoane. Acest proiect este dedicat pentru țara dvs. pentru că în zona în care lucrăm cea mai mare prezență este a comunității românești. Copiii au fost foarte receptivi la informațiile pe care noi le-am prezentat și chiar au rămas surprinși când le-am prezentat realitatea dinItalia”, a declarat Michele Millili, reprezentat al delegației italiene.

                          În România, cele trei organizații desfășoară o activitate intensă direcționată pe fenomenul exploatării la locul de muncă și exploatarea sexuală. Campania se desfășoară în școli și licee din județele Botoșani, Iași și Bacău în cadrul proiectelor „Metiamo ali” al Asociației „Lule” și al Fundației Comaschi și „Fari 3”, al Cooperativei sociale Proxima, prin Acțiunea sistemului „La Busola”, finanțat de către Departamentul italian pentru Egalitatea de Șanse.

                          La fiecare întâlnire din cele două colegii băcăuane au participat peste 100 de elevi de liceu. Reprezentanții asociațiilor italiene au declart că România deține locul doi ca număr de prostituate în Italia, după Nigeria și înaintea Albaniei.

                          „Am mai auzit despre traficul de persoane pentru că am mai participat la întâlniri pe această temă. Este important pentru noi să primim astfel de informații pentru că, mai ales după ce împlinești 18 ani, suntem expuse la astfel de pericole și trebuie să știi cum să reacționezi. Noi chiar am avut o colegă într-o asemenea situație și care a fost aproape să alunce pe această pantă, dar noi, colegele ei care aveam astfel de informații am intervenit. I-am deschis ochii și putem spune că am ajutat-o și chiar salvat-o.”
                          Laura Bolfă

                          „Eu nu cred că voi ajunge într-o astfel de situație pentru că sunt bine informată. Am cunoștințe care au trecut prin situații asemănătoare aici, acasă. Le-am auzit poveștile. Din păcate, chiar dacă unora le este foarte greu, sunt și fete care preferă să facă treaba asta. Unele au ajuns în aceste situații pentru că așa au vrut dar sunt și fete care au fost constrânse să facă treaba asta. De aceea consider că sunt foarte importante genul acesta de activități la care am paricipat astăzi, mai ales că sunt tinere cărora nu are cine să le deschidă ochii și să le dea informații reale despre această problemă.”
                          Carmen Neagu

                          „Cred că traficul de persoane este în creștere și se face cu persoane din ce în ce mai tinere care sunt mai naive. Nu m-am aflat niciodată într-o astfel de postură pentru că știu să păstrez distanța față de anumite persoane. Eu sunt foarte selectivă chiar și pe siteurile de socializare unde nu accept conversații cu oameni pe care nu-i cunosc. Cunosc fete care au avut propuneri pe social media și care erau gata gata să pice în această plasă, dar au evitat acest eșesc, cel mai bun lucru pe care l-au făcut fiind discuția cu părinții. Dacă ți se întâmplă așa ceva trebuie să vorbești cu părinții, cu profesorii sau chiar să mergi la Poliție.”
                          Alisa Chele