duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1963

Se reia proiectul pasajului CFR de la Onești

    Primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc, și-a înscris pe agenda acestui an proiectul unui pasaj pe sub calea ferată care traversează șoseaua națională DN 11A la intrarea acesteia în oraș dinspre Bacău. Circulația pe șosea este uneori oprită de trecerea trenurilor, ceea ce amplifică disconfortul mai ales în perioada cât se mai lucrează la reabilitarea podului de peste Trotuș (lucrările vor fi reluate din primăvară, la a doua bandă a podului).

    „Proiectul – spune primarul – poate fi realizat într-un interval de timp de minim doi ani și maxim patru ani. Deja am făcut, împreună cu colegii din primărie, o foaie de parcurs a lui. Aceasta prevede, în primul rând, o reactualizare a proiectului vechi al pasajului pe sub trecerea la nivel cu calea ferată. A doua etapă pe foaia de parcurs a proiectului este schimbul de terenuri în zonă. Și am promisiuni ferme că acest proiect va primi finanțare. Valoarea lui este ceva mai mare decât investiția în reabilitarea podului de peste Trotuș, dar valorile ies din actualizarea periodică a proiectelor”. Investiția în lucrările la podul Trotuș au ajuns la 1,8 milioane de euro.

    Pentru realizarea unui astfel de proiect au mai fost intenții și încercări inclusiv în timpul ultimului mandat de primar al inginerului Emil Lemnaru. „Atunci, însă – spune Nicolae Gnatiuc –, nu a fost o voință comună. Or, acum și economic și politic se dorește realizarea proiectului și am sprijin în realizarea lui. Însă în acest an ne vom axa foarte mult și pe ceea ce înseamnă reabilitarea de străzi și trotuare în municipiu, cu valori deja bugetate, de milioane de lei”. În 2012, valoarea proiectului era estimată la 120.000 de lei, dar de atunci prețurile s-au majorat. În zonă sunt însă și câteva afaceri în derulare, care ar putea fi afectate, dar și ajutate.

    Reabilitarea oborului săptămânal

    Tot în zona viitorului pasaj pe sub calea ferată, la șoseaua către Bacău, s-a lucrat la restructurarea spațiului oborului săptămânal, pentru amenajarea unei zone de parcare pentru TIR-uri și a unor zone pentru târgurile de mașini la mâna a doua și de mașini abandonate. „Vrem astfel să degajăm străzile și parcările din municipiu și rezolvăm și o problemă de imagine a orașului, dar și una de confort pentru cetățeni. Oborul de sâmbătă își va păstra, însă, destinația, pe o suprafață generoasă a sa” – a mai precizat primarul municipiului Onești.

    Petru Done, Ion Moraru

    Și în 2020 visele vin și pleacă de pe Aeroportul Bacău

    Nicăieri nu e ca acasă! În prag de sărbători, băcăuani din toate colțurile lumii au ajuns în recent-modernizatul Aeroport Internațional George Enescu, pentru a petrece Crăciunul și Revelionul cu familia sau cu prietenii rămași în țară. Deși sunt stabiliți de mult timp prin țări străine, nimic nu se compară cu zilele petrecute în locul în care s-au născut. Terminalul a fost spațiul martor al momentelor emoționante ale bucuriei revederii dar și ale unor despărțiri dureroase. Fiecare cu propria poveste dar și un bagaj plin cu vise au pornit în 2020 spre destinațiile care le-au devenit, de nevoie, a doua casă. Desemnat cel mai cochet aeroport din zona de est a țării, acesta este locul care devine punctul de plecare pentru îndeplinirea dorințelor, fie că e vorba de o vacanța sau de o noua viață.

    Așteptările băcăuanilor au fost de fiecare dată mari. Dacă de multe ori răbdarea le-a fost pusă la grea încercare, în cazul Aeroportului Internațional „George Enescu” a meritat.

    Astăzi, Bacăul are cel mai cochet aeroport din partea de est a României, lucru cu care nu ne lăudăm noi ci sunt remarci ale concitadinilor noștri care au „zburat” de acasă spre lume sau dinspre lume acasă și bineînțeles a unor oaspeți umblați pe mapamond. Sigur, nu te poți compara cu marile aeroporturi din Londra, Paris sau alte capitale. Dar are și al nostru farmecul lui. Mai mult, strada care leagă aeroportul de oraș, în urma investițiilor, arată impecabil. Că doar e poarta de intrare în Bacău. Iar din informațiile pe care le avem de la conducerea aeroportului aflăm că anul acesta vor urma și alte investiții. Cea mai importantă va fi modernizarea pistei, ceea ce va duce la deservirea aeronavelor Boeing 737 sau similare. Toate aceste date ne arată că 2020 arată bine pentru Aeroportul Internațional „George Enescu” și că acest sector de activitate va deveni din ce în ce mai important și reprezentativ pentru Bacău.

    După nebunia petrecerilor de Revelion 2020 liniștea s-a lăsat peste oraș. Din când în când mai răsună câte o petardă. Probabil au rămas rătăcite pe undeva iar deținătorii lor au vrut să scape de ele, să nu cumva să expire până la anu’. Chiar dacă orașul „doarme”, în a doua dimineață a lui 2020 găsim un loc în care forfota e la ea acasă. La Aeroportul Internațional ”George Enescu”.

    Cinci minute trecute peste ora 5.00. La ghișeele „check in” ale aeroportului rândul e consistent și are tendințe de creștere pe fondul sosirii mai multor mașini cu pasageri. Pasageri și însoțitori care își conduc rudele și prietenii la plecare. Din difuzoare se aud tot felul de anunțuri în română, engleză și italiană. Un zgomot metalic de gratii prevestește deschiderea galeriilor unui magazin. Unii pasageri deja au trecut de ghișeele de control. Alții mai stau de vorbă, alții servesc o cafea… Într-un colț, doi tineri stau îmbrățișați. Își iau rămas bun… Pe culoarul central un „el” și o „ea” pășesc apăsat. Se vede din priviri că ceva nu e în regulă. „Ea” îl privește insistent și îi vorbește pe un ton critic în timp ce „el” privește în altă parte. După doi pupici foarte scurți drumurile li se despart. Pe o bancă din sala de așteptare un copil de vreo trei anișori, bine înfofolit, doarme dus. Nici nu știe ce i se întâmplă.

    Probabil că a adormit legănat de bunica, cântându-i «nani, nani puișor» și când se va trezi va auzi «grazie». Toată lumea se îmbarcă la avionul de Torino. Oricum ar fi, în ciuda unor zâmbete, se citesc și păreri de rău pe chipul oamenilor. Sigur pentru că se despart. Prin aglomerația din aeroport am întâlnit însă și oameni bucuroși. Pentru aceștia începea vacanța. Mai scurte sau mai lungi drumurile îi aduc pe băcăuani împreună oriunde s-ar afla în lumea asta mare. Iar toate aceste călătorii au în comun…un terminal din Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău. Probabil că sala de așteptare a modernei aerogări băcăuane este locul în care se scriu o mulțime de povești ale celor care pleacă și vin. Povești încărcate de sentimente, de lacrimi de fericire sau pline de regretul despărțirii. Între timp forfota din aeroport s-a mai domolit. Însoțitorii deja au plecat acasă acolo unde probabil s-au mai așezat la o cafea cu gândul la cei care au plecat. La ora 7 fix pe pista aeroportului din Bacău o aeronavă Blue Air gonește la decolare.

    Cât ai clipi, pasărea de fier e în aer și în cîteva momente se pierde în văzduh. Îmi amintesc brusc de o întâmplare hazlie. Plecam în Italia la rudele mele și am luat-o și pe mama mea. Femeie la o vârstă respectabilă, la o primă călătorie cu avionul mă întreabă la vreo 20 de minute de la decolare: „oare am trecut de Răcăciuni?”. Revin în realitate când mă salută o cunoștință care lucrează la securitatea aeroportului. Încet se lasă liniștea. Până la ora 12.55 când se întoarce avionul de la Torino, mai e…

    Cu ce gânduri au plecat băcăuanii cu prima cursă din 2020 de pe Aeroportul Internațional „George Enescu”

    „Eu nu plec nicăieri. Am condus pe cineva. Trebuie să plece pentru că încep serviciul, nu au libere multe. Sigur, am fi stat mai mult împreună, dar asta e situația. Important este că au ajuns și așa. Au venit înainte de Crăciun și am petrecut împreună o bine meritată vacanță. Am fost și eu în vizită la rude, dar mai demult. Acum așteptăm vacanța următoare, sperăm că de Paște.”
    Dan Aron

    „Aș mai fi stat puțin dar trebuie să mă duc la muncă. Am fost acasă timp de o lună de zile. A fost foarte bine. Am petrecut cu prietenii și cu familia și sigur că îmi va fi dor de ei. Doar pentru ei am venit acasă. Următoarea venire acasă va fi undeva peste 5-6 luni. Asta e. Acolo e mai bine financiar. Dacă ar fi bine aici, am fi stat acasă.”
    Florin Silviu Negoiță

    „A fost o vacanță scurtă, de doar cinci zile. Sigur nu a fost suficient dar a fost ceva improvizat. Am avut câteva zile libere și am profitat să vin să petrec Anul Nou cu copiii. Nu știu când va fi următoarea vacanță. Cred că în august, dar dacă se va ivi ocazia voi mai trage câte o fugă. Nu cred că voi veni de Paște. Am un copil în clasa a XII-a, se pregătește de examene și trebuie să facem economie, să îi putem oferi un viitor mai bun. ”
    Mariana Cucu

    „Nu pot să fiu bucuroasă că plec. A fost prea scurtă vacanța dar asta e. Am venit în țară de pe 5 decembrie. Este aproape o lună dar tot nu a fost de ajuns. Vorba aceea: «nicăieri nu-i ca acasă». Cât am fost acasă am stat cu familia, am petrecut la trecerea dintre ani și a fost foarte frumos. Nu știu când voi reveni acasă dar nu se știe ce ne rezervă viitorul.”
    Mihaela Bașa

    „A fost foarte frumos de sărbători acasă. Dar ce să facem? Trebuie să plecăm pentru că ne cheamă job-ul, să spun așa. A fost, n-a fost de ajuns, asta e. Noi venim de două ori acasă pe an. În vară trei săptămâni și iarna două. Oricum, noi avem de gând să ne întoarcem definitiv acasă. Asta ne dorim pentru 2020. Să ne întoarcem acasă, pentru copii, pentru familie… Avem mai bine de 20 de ani de când suntem plecați de acasă. Nu trebuie să ne uităm originea, rădăcinile.”
    Oana Călin

    „La mine acum începe vacanța. Noi mergem la cineva în vizită pentru o săptămână. Dacă plecăm de la început de an în vacanță, sperăm ca tot anul să ne meargă așa. Acum aveam un concediu mai scurt și am zis că trebuie să profităm de el. Și dacă tot avem aeroportul ăsta frumos, e păcat să nu mergi cu avionul. De sărbători am petrecut foarte bine. Acum mergem în vacanță iar următoarea e programată în vară. Să ne fie de bine. La toată lumea!”
    Daniel Farcaș

    Aeroportul Bacău în cifre și estimări

    Obiectivul strategic numărul 1 este modernizarea pistei și a suprafețelor de mișcare aferente, ceea ce presupune o lungime de 2500 m, o lățime de 45 m și creșterea portanței de la 20 la 65, înlocuirea balizajului, construirea platformelor antisuflu și sistemelor RESA. Alte obiective importante sunt realizarea sistemului de navigație performant – SPICE, achiziționarea de instalații laser, sisteme de control, autospeciale, realizarea unui sistem de supraveghere TV în circuit închis pentru identificarea rapidă a animalelor sau persoanelor neautorizate în zonele de operare.

    Modernizarea pistei și asigurarea cerințelor de securitate va permite deservirea avioanelor de tip Boeing 737 și a celor similare. Conducerea Aeroportului a estimat la finalul anului trecut un număr de peste 400.000 de pasageri. Pentru anul pe care tocmai l-am început, în condițiile în care Aeroportul va fi închis două luni, traficul va fi de 360.000 de pasageri, dar va face un salt de 200.000 de pasageri în următorii trei ani. Concret, va ajunge la 502.000 de călători în 2021, apoi la 527.000 în 2022 și la aproape 554.000 în anul 2023.

    Urări cu bombe

    Cred că vom avea timp tot anul să vorbim despre „artileria grea” scoasă pe străzi la cumpăna dintre ani de nişte tineri teribilişti şi inconştienţi, cu complicitatea autorităţilor. S-a întâmplat şi anul trecut, şi în alţi ani, ca aceste adevărate bombe să provoace cumplite tragedii: mutilări, orbiri şi chiar decese, fenomen extins şi asupra animalelor. O sărbătoare transformă străzile în teatre de război, în poligoane de încercare a noilor „arme” achiziţionate, culmea, legal, de pe tarabe, din magazine, dar şi ilegal, de la colţul străzii, cum se întâmplă şi pe marile pieţe internaţionale de armament.

    Cu multe zile înainte de Crăciun şi Anul Nou, tot citesc prin presă despre acţiunile Poliţiei cu scopul de a limita şi chiar elimina de pe piaţă acest arsenal, însă, după cum se vede, rezultatul este nul, ceea ce înseamnă că importul de asemenea pocnitori este o afacere extrem de profitabilă.

    Cum trec de controlul vamal? Lanţul este lung, presărat cu nenumărate ilegalităţi. După frumuseţea focului oficial de artificii, pus în mişcare de specialişti, oraşul este luat cu asalt, mai rău ca în Afganistan. Am ieşit în stradă pe 1 ianuarie 2020, ce am văzut pe „teatrele de război” este de neimaginat. Şi situaţia se complică şi se amplifică an de an, mărimea şi puterea acestor bombe cresc. Câţiva parlamentari au propus interzicerea totală a acestor „artificii”, alţi parlamentari au contraatacat, venind cu ideea de liberalizare totală. Ce alegem?

    Copil fiind, tata ne cumpăra o cutiuţă cu cinci micuţe artificii, fosfor lipit pe sârmă, care ardeau câteva secunde în bradul nostru de Crăciun, iar în curte pocneau bicele flăcăilor veniţi cu uratul, iar noi priveam fascinaţi pe geamuri, visând la vremea când şi noi vom merge cu uratul, vestind, frumos, venirea unui nou an.

    (Re)deşteptarea

    Titluri combinatorii

    Radicalul este bună materie pentru a fi botezate şi alte publicaţii, asociate cu determinanţi: „Deşteptarea aromânilor”, „~ sătenilor”; „~ naţională” (1883, Giurgiu), „~ comerţului şi industriei române” (1884, Bucureşti), „~ Dobrogei” (1892, Tulcea), „~ Ialomiţei” (1898, Călăraşi), „~ poporului” (1902, Cernăuţi), „~ Mehedinţiului” (1911, Turnu-Severin), „~ Dobrogei” (1912, Constanţa), „~ României prin lumina providenţială” (1914, Bucureşti), „~ politică şi socială” (1917, Iaşi), „~ comercialului şi industriei române” (1919, Bucureşti), „~ norodului” (1922, Iaşi), „~ Banatului” (1926, Timişoara), „~ neamului” (1929, Galaţi), „~ Dâmboviţei” (1929, Târgovişte), „~ noastră” (1931, Bucureşti), „~ şoferilor” (1932, Bucureşti).
    „Deşteptarea” de Bacău (1989) se revendică din „Deşteptarea României”, de Vasile Alecsandri (1848).

    O publicaţie-erou

    Se numeşte tot „Deşteptarea”, cu subtitlul „Buletin informativ al Frontului Popular al Moldovei”, şi a apărut în mai 1989 la Chişinău. O ediţie specială din iulie, acelaşi an, publică cuvântările rostite la mitingul de doliu ţinut în Piaţa Victoriei din capitala R.S.S.M. La vorbele deputatului Ion Hadîrcă: „Este cu atât mai nenorocită soarta unui popor care este pus în condiţia de a sta într-un singur picior, pentru că celălalt este acolo unde-s Ismailul, Cetatea Albă, Hotinul, teritoriul integru al pământului nostru”, mulţimea a scandat: „Unire! Unire!”

    Ioan Alexandru, un alt Vasile Alecsandri

    La 23 decembrie 1989, autorul „Imnelor” a publicat o nouă „Deşteptarea României”: „Din orice eşec istoric, din orice înfrângere,/ Ne-am întors în Biserică la Hristosul/ Neamului nostru, la pâinea frângere./ Din orice durere ajunsă la capătul puterilor,/ Din câte deşartă,/ Ne-am întors la golul mormântului,/ Din Basilica inimii noastre./ Zile de fericire, zile de glorie./ Sângele pruncilor şi-al studenţilor,/ Şi-al soldaţilor/ Sfinţeşte acum la sfârşitul mileniului/ Fruntea tuturor generaţiilor./ Sus inimile! România renaşte/ Pe jertfa Mielului înjunghiat/ În noaptea de Paşti!” („Renaşterea”, I, 1)

    Revenire la istoricul nr. 1 al presei

    Ion Hangiu precizează în legătură cu „Deşteptarea”: „Apare la Bacău, zilnic (23 dec. 1989 – 30 ian. 1990, în total 138 de nr. în col. Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti; în col. Bibliotecii Academiei Române, nr. din 3 febr. 1993). (În „Istoria…”, Florinela Floria transcrie corect numele redactorilor şi colaboratorilor: M. Buznea, D. Mitulescu, C. Nancu, Şt. Olteanu, E. Verman, I. Enache, C. Galben.) Separat, este prezentat suplimentul „Sinteze” (p. 226). Este reprodus editorialul din primul număr, semnat de Vasile Pruteanu, în ton entuziast: „Reînvăţăm demnitatea de a fi” (Vasile Pruteanu).

    (S)PORTretul săptămânii: Scrii„ Florin Grapă”, citești „Știința Bacău”

    Dacă s-ar pune vreodată problema de a fi înlocuită sigla Clubului Sportiv Știința Bacău, alternativa ar fi un chip: cel al lui Florin Grapă. Profesorul universitar doctor în vârstă de 65 ani se identifică perfect cu clubul pe care-l conduce. Legatura este la fel de trainică și în ceea ce privește echipa de volei feminin pe care Grapă o pregătește de mai bine de trei decenii. De altfel, fără Florin Grapă, voleiul feminin românesc ar fi mult mai sărac, iar cel băcăuan nici nu ar exista. Prin urmare, primul protagonist al rubricii „(S)PORTretul săptămânii” în 2020 este „Sir Alex Ferguson de Bacău”. Cu precizarea că, spre deosebire de managerul scoțian, Sir Grapă continuă să țină hățurile. Și le ține bine!

    Data și locul nașterii: 20 noiembrie 1954, Bacău.

    Stare civilă: căsătorit cu Elena, un fiu: Lucian Vlad.

    Principala realizare profesională: „Sunt mai multe și mi-ar fi greu să renunț la vreuna în favoarea alteia. Aș începe cu cele 4 tiluri de campion național și cele cinci Cupe ale României cucerite cu Știința. Reusitelor interne se adaugă performanțele europene: Final Four-ul Cupei Challenge în 2008, semifinala Cupei CEV anul trecut și cele cinci ediții în care am jucat în Liga Campionilor cu adversari de mare valoare. În ceea ce privește activitatea de antrenor la loturile naționale, între 1986 și 2000 am pregătit selecționatele de cadete și junioare ale României, clasându-mă în 1991, cu generația Melaniei Rusei (Alexe) pe locul 8 din 24 la Mondiale unde am pierdut doar în fața campioanei, Coreea de Nord, cu 1-3 și a vice-campioanei, Rusia, cu 2-3. Apoi, din 2001, am pregătit în mai multe rânduri lotul național de senioare, cu o serie de calificări la Europene.

    Principalul regret profesional: „Dacă mă gândesc la cele 14 ediții în care am terminat campionatul Diviziei A1 pe locul 2 mă încearcă regretul că am pierdut, și nu întotdeauna pe bune, măcar încă vreo trei titluri naționale. Rămân în schimb cu satisfacția că toate campionatele pe care le-am luat, le-am luat meritat, pe munca noastră”.

    Sportivul preferat: „Din volei, Carmen Țurlea, pe care am avut-o și elevă. O voleibalistă cu adevărat specială, dovadă și faptul că a jucat până aproape de 45 de ani. O plasez pe Carmen chiar înaintea Cristinei Pârv. Din celelalte sporturi aleg doi tenismeni. Ambii români: Ilie Năstase și Ion Țiriac. Spectaculozitatea lui Ilie se îmbina perfect cu seriozitatea și munca titanică a lui Țiriac. Uite, seriozitatea și munca lui Țiriac ar trebui să fie un exemplu pentru sportivii de azi. Din păcate, aceste aspecte au cam dispărut. Așa cum a dispărut și noțiunea de patriotism”.

    Hobby: „Nu cred că am așa ceva. De fapt, hobby-ul meu rămâne sportul”.

    Mâncarea favorită: „Ciorba. Dar nu ciorba de burtă sau rădăuțeană, ci cea de pasăre și de perișoare. Felul doi poate fi orice; dacă înainte mi-ai dat o ciorbă de pasăre sau una de perișoare, m-ai câștigat”.

    Orașul de suflet: „Bacăul, normal. Aici mă simt bine, aici am totul”.

    Actorii preferați: „John Wayne. Întotdeauna mi-au plăcut western-urile sale”.

    Muzica preferată: „Din muzică, preferatul meu este Dan Spătaru. Iar ca formație, Phoenix”.

    Vacanța perfectă: „N-am avut așa ceva și nici nu voi avea. Adevărul e că nu pot sta undeva, în liniște, departe de echipă, de club, prea multe zile. Anul trecut am fost plecat vreo patru zile cu soția și parcă stăteam pe ghimpi”.

    Nu poate trăi fără…: „Sport în general și volei în special”.

    Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „M-ai omorât! Dacă vrei să mă termini, du-mă undeva, în pustietate, sa nu pot schimba o vorbă, să comunic. Trei lucruri? Iau cu mine un telefon, în speranța că voi avea semnal și voi putea da măcar un sms:«Veniți și salvați-mă, fraților»”. Și mai iau o barcă, să am cu ce să plec cât mai repede pe de pe insulă”.
    Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „Prima e legată de copilul meu: să fie sănătos și să se realizeze în viață. A doua dorință este să fiu și eu sănătos și să-mi dea Dumnezeu puterea de a pune stop activității mele profesionale atunci când încă vom sta bine la capitolul rezultate. A treia dorință este sa am în continuare o căsnicie fericită, ca și până acum”.

    Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Mi-e greu să spun. Cert este că mă simt bine tot între ai mei, între oamenii de sport. Și mi-ar plăcea să stau alături de cei mai buni ca mine. Să știți că și la această vârstă îmi place să învăț, să fiu în căutare de soluții, de nou. Cine spune că le știe pe toate, greșește”.

    O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar dori să o facă: „Nu e o nebunie, ci mai degrabă o chestie pe care am pierdut-o și de care îmi este dor. În anii ’90, când jucam în cupele europene, nu existau posibilitățile de azi, așa ca deplasările le efectuam cu autocarul. Uneori mergeam zile în șir. Opream prin parcări pentru a servi masa- aveam pachete, conserve, hrană rece- dar era o atmosferă senzațională. Era atât de frumos! Colectivul se suda altfel pentru că nimeni nu putea sta deoparte. Astăzi, mergi cu avionul, ajungi în două sau trei ore, scutești oboseala, dar nu mai ai parte de aceeași unitate de grup”.
    Capitolul bancuri: le spune sau le ascultă? „Ascult, dar mai și spun. Cică Vasile se întâlnește cu Ion. Vasile se plânge că toate-i merg rău, în timp ce Ion se fălește că niciodată nu i-a fost mai bine. „Cum așa, Ioane?”, întreabă Vasile. „Simplu, mi-am cumpărat un elefant. E drept, am dat o groază de bani pe el, dar ma ajută în toate: aspiră, culege merele din copac, mă duce unde am nevoie, se joacă cu copiii etc, etc”, se laudă Ion. „Știi ceva, Ioane, vinde-mi-l mie. Îți dau dublu”, insistă Vasile. Ion se codește, dar până la urmă face târgul. După o lună, cei doi se reîntâlnesc, iar Vasile se ia cu mâinile de cap: „Ioane, ce mi-ai facut? O duceam rău înainte, dar acum sunt pur si simplu terminat. Elefantul mi-a pus casa la pământ, mi-a cotonogit copii și distrus livada. Cum de făcea la tine toate chestiile alea minunate?”. La care Ion spune: „Păi dacă nu-ți spuneam că face toate chestiile alea, crezi că mai reușeam să ți-l vând?”.

    Cum se vede la 70 de ani: „Sincer, mi-e greu să spun cum mă văd la 70 de ani; de ani buni nici nu-mi mai aniversez ziua de naștere. Vârsta nu-i o cifră, orice ar spune unii. Ceea ce mi-aș dori e ca atunci când voi muri să mor întreg la minte. Să nu fiu o povară pentru cei din jur. Deocamdată, lucrurile stau bine din acest punct de vedere, în sensul că cei mai tineri din jurul meu par să se simtă bine în compania mea. Să știți că nu e puțin lucru”.

    DJTS Bacău se ține de șotii!

    Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Bacău a încurcat finalul anului cu începutul lui aprilie. Numai așa se explică gluma de top pe care DJTS Bacău a trimis-o cotidianului „Desteptarea” pe data de 31 decembrie spre publicare: o foaie albă, cu antetul Ministerului Tineretului și Sportului, purtând titlul „TOP 10 SPORTIVI 2019” și girul directorului executiv Cojocaru Georgel. Pe scurt, o păcăleală.

    Asta dacă nu cumva e vorba de ceva și mai și: o crasă lipsă de profesionalism. Ce ar mai fi de adăugat? Doar că pe data de 27 decembrie, directorul DJTS, Georgel Cojocaru a fost contactat de reporterul „Deșteptării” în legătură cu respectivul Top 10 care întârzia să apară.

    Spre comparație, DJTS Bihor, ca sa luăm doar un exemplu, organizase „Gala Sportului Bihorean” înainte de Sărbatori, pe 19 decembrie. Chestionat de ziar, Cojocaru a spus că „nu am putut realiza Top-ul cu cei mai buni sportivi ai județului deoarece CSM Bacău nu ne-a trimis ierarhia lor” și că „nu-i nicio grabă, putem face clasamentul și în ianuarie”. „Deșteptarea”, care publicase „TOP 10 CSM Bacău” încă din 24 decembrie, a luat legătura cu CSM Bacău pentru a lămuri acest aspect.

    Conducerea CSM-ului a informat ziarul că a trimis, ce-i drept, cu o oarecare întârziere, propriul top către DJTS. Urmarea o cunoașteți: având, în sfârșit, toate elementele statistice la îndemână, DJTS Bacău a realizat acea păcăleală de Top10. Numai că a greșit data: 31 decembrie în loc de 1 aprilie.

    Dragoș Benea: „Nimeni nu este lăsat în urmă”

      Europarlamentarul Dragoș Benea a catalogat anul 2019 ca fiind un an al turbulențelor dar care a demonstrat tăria legăturilor dintre membrii partidului. Dânsul a spus că legăturile sunt trainice, imposibil de pus la îndoială atunci când ele se bazează pe oameni de bună-credință, nu pe impostori sau ipocriți.

      „În multe privințe, 2020 va fi un an hotărâtor pentru organizația noastră politică. Am pășit într-un an al deciziilor și asumărilor, care trebuie să ne găsească mergând, cu determinare, pe drumul cel bun. Nu putem atinge obiectivele pe care ni le vom fixa decât conlucrând, sub imboldul loialității, implicării și inteligenței care au fost și sunt trăsăturile distinctive ale organizației noastre politice”,a precizat Dragoș Benea.

      „Munca în echipă, de la mic la mare, va fi pentru noi decisivă și, tocmai de aceea, va trebui să ne asigurăm că toată lumea este implicată sută la sută în asta”, a mai declarat europarlamentarul.

      „Doar sprijinindu-ne unii pe alții în efortul nostru comun vom atinge țelurile pe care ni le dorim. De aceea, eu vă asigur pe fiecare dintre voi că, oricare va fi deznodământul anului politic 2020, vom rămâne aceeași echipă unită, în care niciunul dintre noi nu va fi lășat în urma sau pe dinafară. Valorile care ne-au adus laolaltă și ne-au făcut să fim o echipă politică în adevăratul sens al cuvântului sunt chezășia că avem o bază solidă pe care putem construi nu doar viitorul nostru politic, ci și pe cel al comunității băcăuane în ansamblul ei”.
      Dragoș Benea
      europarlamentar

      Carburanții, un pic mai ieftini, de la 1 ianuarie

        De la 1 ianuarie 2020, preţurile carburanţilor auto ar trebui să scadă, după ce guvernanții au decis eliminarea supraaccizei aplicată acestor produse. De reținut că această taxa a fost introdusă în două etape, în septembrie și octombrie 2017, măsură care a determinat imediat scumpiri semnificative în stațiile Peco. Supraacciza reprezintă circa 0,38 cenți pe litru, inclusiv TVA. Astfel, după eliminarea acesteia, era de așteptat ca un plin de carburanți să coste cu peste 20 de lei mai puțin, de la 1 ianuarie 2020.

        Nu a fost să fie așa, de la 1 ianuarie, întrucât benzina şi motorina nu s-au ieftinit cu 45 de bani, ci dora cu 30 de bani. Și asta pentru că concomitent cu eliminarea supraaccizei, guvernanții au mărit accizele pentru carburanţi, cu 1,62 de lei la motorinaă și 1,77 lei la benzină.

        În consecință, plinul de carburanți este mai „ușor” doar cu 16 lei, față de ultima zi a anului trecut. În prezent, la stațiile OMV Petrom, litrul de benzină standard de 95, costă 5,12 lei, la fe ca în stațiile Lukoil, iar cel de motorină obișnuită, 5,34 de lei.

        În ultima zi a anului trecut, benzina standard cea mai ieftină se găsea în stațiile Petrom și Lukoil- 5,44 lei. În schimb, motorina standard cu prețul cel mai bun era la Petrom și Socar – 5,68 lei/litru. Băcăuanii vor putea afla online nivelurile de preț ale carburanților la pompă, prin intermediul „Monitorului Prețurilor”, platforma care a fost lansată în acest an de către Consiliul Concurenței.

        Chestiunea țărănească

        V-ați gândit, vreodată, că marea proprietate funciară este rezultatul unui jaf istoric? Că marile latifundii deținute de boierime au fost rezultatul furtului și că retrocedarea marilor proprietăți funciare după 1990 nu reprezintă o reparație ci o restaurație a unui abuz? Sau că vânzarea de pământ românesc străinilor este contrară nu numai unei minime moralități dar și împotriva unui drept istoric?

        Problema dreptului de proprietate asupra pământului a fost extrem de importantă în ultimii 200 de ani, însă a fost tratată extrem de nefavorabil pentru marea masă a celor direct afectați. Practic, de la reforma agrară a lui Cuza încoace, situația s-a tot deteriorat, abuz peste abuz aducând țărănimea românească în situația de a fi transformată în simplu proletariat agricol, deși, odinioară detinuse proprietatea asupra pământului.

        Chiar înainte de Răscoala de la 1907, Radu Rosetti, din marea familie boierească a Roseteștilor, a publicat o carte – „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova”. Acuzat că ar fi contribuit la declanșarea răscoalei, va publica, în același an, o altă carte – „Pentru ce s-au răsculat țăranii”; ambele tratează problema delicată a proprietății pământului. Ca și Mihai Eminescu, cu zeci de ani înainte, Radu Rosetti afirmă faptul că marea proprietate funciară s-a constituit prin furt și abuz întrucât pravila stabilea, din cele mai vechi timpuri, dreptul fiecărui țăran la o cotă-parte din pământul moșiei pe care se află.

        Astfel, țăranul – liber sau vecin (șerb, adică, în Moldova) – avea dreptul la o proprietate privată constituită din casă, grădină și locul de arătură și la o cotă-parte din rest – fâneață, islaz, pădure – care erau stăpânite în devălmășie. Iar drept plată pentru această cota-parte nu datora decât trei zile de muncă și o zecime din recoltă judelui. Judele, care-și transmitea ereditar funcția, nu era proprietar al moșiei, avea și el dreptul la o cotă parte din teren iar pentru funcția de judecător primea privilegiul asupra crâșmăritului și morăritului.

        Situația a rămas aproape neschimbată de pe vremea stăpânirii pecenegilor și cumanilor până după întemeierea țărilor române și chiar până în secolele XVI și XVII, când acest drept de judecată s-a transformat în drept de proprietate fără nici o altă bază decât abuzul iar Domnii au întărit acest abuz, atunci când nu au făcut chiar ei alte abuzuri, mai mari. Cauzele: domnitorii nu mai aveau nevoie de țărani ca să apere țară:

        „Dar cu începere de întâia jumătate a veacului XVI în Ţara Româneasca şi a două din acelaş veac în Moldova, grija apărării ţarii nu mai avea fiinţă, căci ea fiind robită de Turci, avea să fie apărată de Împărăţie. Iubirea de ţară pierise în boierime fiind cu desavârşire înlocuită prin iubirea de dobânda. Iar Domnii vremelnici şi nemernici lăsau boierii să se îmbogăţească după plac spre a fi la rândul lor îngăduiţi să rămâie pe scaun vreme cât mai îndelungată”, scrie Rosetti.

        Între boieri și țărani se cască acum o prăpastie, boierii purtând haine străine – după moda poloneză în Moldova sau după cea ungurească în Muntenia – vorbind fiecare altă limbă, mai cu seamă după apariția familiilor grecești aduse de fanarioți. Avea să urmeze veacul al XIX-lea, când, după reașezarea domniilor pământești și sub auspiciile Păcii de la Adrianopol, care dădea voie Principatelor să vândă grânele în Apus, la prețul pieței, boierimea va porni o adevărată ofensivă pentru a pune mâna pe proprietățile țărănești, determinând crearea premiselor pentru apariția „Chestiunii țărănești” care își va pune amprenta asupra istoriei naționale timp de două secole.

        Frumusețea tradițiilor de Anul Nou pe valea Trotușului

        În așteptarea Noului An 2020 și pentru a se bucura de frumoasele tradiții și obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă localitățile de pe valea Trotușului au fost luate cu asalt de iubitorii de pitoresc. Astfel, deși circulația de la podul de peste râul Trotuș a fost reluată pe două benzi șirul automobilelor ce s-au înscris în lungi coloane pe drumul național spre Târgu Ocna – Comănești a ajuns deseori – în zilele premergătoare Anului Nou – până la Monumentul ”Voievodul” din Onești, acest municipiu fiind la un pas de a avea o circulație greoaie, ”bară la bară!”

        Și în acest an orașul Comănești a atras mii și mii de privitori la Festivalul obiceiurilor și tradițiilor populare . Desfășurat în miezul zilei de 30 decembrie , acest festival a ajuns la cea de-a XXIV – a ediție, fiind considerat de către primarul orașului Comănești, Viorel Miron ”cel mai mare festival de datini și obiceiuri din țară!” Edilul – șef al acestei localități a menționat comăneștenilor că ”în 2019 Moș Crăciun a fost foarte darnic, aducându-ne Palatul și Parcul Ghica dar și Clubul 1 Mai. Avem proiecte numeroase și pentru 2020 și ne dorim ca tinerii să vină înapoi în țară! Guvernul României să le acorde facilități pentru aceștia, ca ei să contribuie la dezvoltarea localităților!”

        După ce a fost prezent și la Moinești în ziua de 28 decembrie la Festivalul Datinilor și Colindelor ”Anii vechi și ani noi” Excelența Sa Andrei Grinkevich, Ambasadorul Republicii Belarus în România, a participat la manifestarea de la Comănești fiind îndrăgostit de frumusețea tradițiilor populare românești de pe valea Trotușului de Anul Nou. ”Este o mare plăcere să fiu prezent în mijlocul dumneavoastră, la acest eveniment extraordinar! Am început discuții cu primarul Comăneștiului privind colaborarea acestui oraș cu orașe din Republica Belarus și sperăm că acestea vor avea succes!”, a declarat Andrei Grinkevich, Ambasadorul Republicii Belarus în România. Copleșit de frumusețea manifestării de la Comănești prefectul județului Bacău Liviu Miroșeanu a menționat:”Este foarte important într-o lume a globalizării, în care granițele nu mai contează să ne menținem ca nație, să păstrăm tradițiile de sute de ani, primite de la strămoșii noștri și să le transmitem nealterate la nepoții noștri!”

        La acest magnific festival comăneștean a fost prezent și parlamentarul Ionel Palăr, președinte al Organizației Județene a PNL Bacău, care în cuvântul său a subliniat faptul că ”tradiția, continuitatea o dau oamenii! Peste tot în România se pot întâmpla lucruri frumoase ca la Comănești, cu o singură condiție: să iubești oamenii, să îți respecți înaintașii!”

        Menționăm că Festivalul de Datini și Obiceiuri Strămoșești din Comănești a început cu o frumoasă și splendidă paradă a cetelor participante pe străzile din centrul orașului, ele evoluând – într-un program de peste șase ore- pe o scenă impozantă, în jurul căreia s-au aflat peste 20 000 de spectatori. Alături de plugari, de cetele de ”urși” și ”capre” au fost prezente și ansambluri folclorice din Comănești. Câștigătoare a ediției din acest an a Festivalului de Datini și Obiceiuri Strămoșești din Comănești a fost ”Ceata Ursului” din cartierul comăneștean Zăvoi, ”cea mai rea, cea mai vicleană – asta-i ceata zăvoiană” – care , într-o sincronizare perfectă, a fost formată din peste 80 de tineri (băieți și fete) , ce au dat farmec și culoare ”Jocului Ursului”, prin frumusețea comenzilor ritmate. ”Fiarele din Zăvoi” (ce au cucerit trofeul festivalului iar anul trecut, la aceeași manifestare au obținut Premiul de excelență), au fost felicitate pentru ”dansul fin / al urșilor lui Marin” și pentru că ”au fost ceata cea mai mare / la jucat și la urare”. Întregul spectacol din cadrul acestui festival a fost reușit, lucru ce a făcut ca miile de spectatori să fie fascinați de ”dansul urșilor”. Ei au trăit o mare bucurie sufletească urmărind organizarea deosebită de care au dat dovadă toate cetele, jocul acestora.

        Este de remarcat faptul că zeci de fotografi ”au asediat” cu blitz-urile aparatelor de fotografiat cetele de urși dar și celelalte cete participante (capre, căiuți, mascați) la acest mare festival al tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, imaginile lor cucerind lumea prin distribuirea de mii de ori! Este de apreciat faptul că în orașul Comănești ”datinile merg din tată în fiu” și felicitând ”ceata zăvoienilor” (foto 2) locuitorii de aici au o remarcă emblematică: ”Cei mai tari au fost, sunt și vor rămâne! Mereu cei mai buni câștigă! Ducem tradiția mai departe!”

        Cu numai 10 km mai la vale de orașul Comănești, la confluența Uzului cu Trotușul, și în Dărmănești au avut loc manifestări deosebite cu tradiții și obiceiuri populare. Astfel, după ce în prima zi de Crăciun la Dărmănești s-a desfășurat Festivalul Jianului, în pragul Anului Nou, la 31 decembrie nu mai puțin de opt cete au participat pe terenul de sport din centrul orașului la o manifestare tradițională: Festivalul de Datini și Obiceiuri ”Ursul de la Dărmănești”. Bucuria deschiderii acestui festival a fost împărtășită de primarul orașului Dărmănești Constantin Toma cu senatorul Viorel Ilie – fost Ministru pentru relația cu Parlamentul) precum și cu oficialități județene (fiind prezenți prefectul județului Liviu Miroșeanu, subprefectul județului, Maricica Luminița Coșa). ”Fie ursar, fie toboșar, dărmăneșteni din diverse categorii sociale și-au dat mâna pentru frumusețea Jocului Ursului, joc ce s-a născut la Dărmănești”, a declarat primarul Constantin Toma, care a menționat că spectatorii prezenți pot vota cea mai bună ceată participantă la acest festival.

        Și în centrul comunei Dofteana s-a desfășurat la 31 decembrie un spectacol grandios, al tradițiilor și obiceiurilor populare din zona Văii Trotușului, de Anul Nou (”cum nu a mai avut loc până în prezent” –după cum au mărturisit localnicii de aici).

        Lipsa zăpezii și căldura îi pun pe gânduri pe fermieri

          Vremea dă semne că nu mai e ca altădată, dovadă stând atât temperaturile de până la 15 grade Celsius înregistrate la mijlocul lunii decembrie, cât și lipsa zăpezii în plină iarnă. Probleme se pun mai ales în agricultură, în condițiile în care meteorologii anunțau încă din toamnă că iarna va fi atipică, mai caldă decât în mod normal. Cel puțin până acum. Evident, din scenariile meteorologilor, nu sunte excluse episoadele de vreme extremă, precum…ger, viscol şi ninsori abundente.

          Cald ca-n primăvară, la început de iarnă

          În mod evident, gradele în plus din termometre din luna decembrie nu au făcut prea bine unor culturi agricole, cum ar fi cea de rapiță care, în multe cazuri, s-a dovedit a fi o supriză deloc plăcută pentru fermieri. Astfel, cu toate că, în toamnă, precipitațiile aproape au lipsit, în multe zone ale județului, temperaturile ridicate au favorizat răsărirea și dezvoltarea rapiței. „Rapița este o cultură care ridică anumite pretenții.

          Prima este încă din perioada însămânțării, când trebuie pregătit un pat germinativ cu particula de sol foarte măruntă. Or, se știe că s-a arat foarte greu, din cauza lipsei precipitațiilor și, mai apoi, au fost probleme și în perioada de germinație”, explică dr. ing. Florin Acatrinei, specialist la Direcția Agricolă Bacău. Problemele au continuat și la începutul acestei ierni, când temperaturile extrem de ridicate pentru această perioadă au favorizat răsărirea rapiței și dezvoltarea plantei la o talie care a depășit jumătate de metru, în multe cazuri.

          „Probleme ar putea fi și la stadiul de vegetație din timpul iernii. Dacă este prea mare planta, poate fi ruptă din cauza depunerii zăpezii, iar dacă este mică, poate îngheța în lipsa unui strat de zăpadă care să o acopere”, mai spune Florin Acatrinei.

          În așteptarea zăpezilor

          În aceste condiții, este posibil ca unii fermieri care prinseseră curaj cultivând rapiță să înceapă să dea un pas înapoi, renunțând la a mai cultiva această plantă. Interesant va fi de observat cum va evolua vremea în această perioadă, când, de regulă, în alți ani, de Bobotează, de exemplu, se înregistrau temperaturi cu multe grade sub limita înghețului. În aceste condiții, este posibil ca unele culturi să fie afectate, fermierii fiind nevoiți, la primăvară, să le înlocuiască, știut fiind că rapița este afectată în condițiile fenomenului de îngheț-dezgheț.

          Asta, bineînțeles, dacă între timp nu vor veni zăpezile care să asigure un strat protector culturilor agricole înființate în toamnă. Florentin Radu

          Semne bune anul are?

          De circa două săptămâni, în instituțiile și întreprinderile bugetare, cel puțin, nu se mai lucrează. Crăciunul și anul Nou au căzut în calendar atât de bine, încât guvernanții au dat zile libere cum rar se mai întâmplă. La urma urmei, românii au dreptul la viață! Deci, la muncă se va veni numai din 6 ianuarie încolo.

          În domeniul privat situația stă ceva mai altfel. Pentru că acolo, ca și în domeniul bugetar dealtfel, timpul costă bani. Iar noi, în capitalism, numai la bani ne gândim: businessmanii la banii din profit, salariații la banii din lefuri, bugetarii la banii… din bugetul statului.

          Va face față anul 2020 la astfel de așteptări?

          Fiind un an super-electoral, cu alegeri locale și generale, poate și cu ceva anticipate, sunt așteptate promisiunile și „cadourile” (să nu le spunem altfel!). Chiar de la 1 ianuarie, salariul minim brut pe țară va fi majorat la 2.230 de lei. Sigur, majorarea nu aduce numai lapte și miere, pentru că, de exemplu, și punctul de amendă în traficul rutier va sări de la 145 la 223 de lei. Și e numai un exemplu.
          Adică noul an nu are numai semne bune. Ministrul muncii tocmai spunea, zilele trecute, că sistemul public de pensii e în pericol, dar și că se va controla la sânge munca la negru, mai ales în zonele „tradiționale” (știu ei, cei vizați, care sunt aceste zone!).

          Angajatorii din sectorul bugetar s-ar putea să fie nevoiți să ceară solicitanților certificate de integritate comportamentală. Și, în aceeași notă, să mai amintim că între cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri în acest an se vor afla criza forței de muncă, accentuarea inflației, deprecierea monedei naționale și extinderea blocajului financiar. Iar autoritățile europene vor complica sistemul actual de TVA, măsură care induce și o anumită birocratizare a acestuia în tranzacțiile intracomunitare.

          Iar exemplele ar putea continua.

          Dacă nu-ți place, de ce o faci?

          Nu este, probabil, cetățean mai preocupat de curățenia orașului său cum este băcăuanul.

          Gingaș de felul său, locuitorul Bacăului are în permanență câte o nemulțumire legata de modul în care arată orașul, de cum este îngrijit, de investițiile care se fac sau nu se fac, că e murdărie, că e noroi, că e zăpada și așa mai departe.

          Niciodată băcăuanul nu este mulțumit, și problema nu e de acum, ci de zeci de ani.

          Pe stradă, pe Facebook, în vizita la rude, oriunde ar fi, el se plânge. Nu, nu ar pune mâna să facă oarece; nici măcar să păstreze curațenia atâta câtă este. Că doar de ce sunt plățiți cei de la Salubritate dacă nu ca să adune gunoaiele pe care el le aruncă pe stradă?!

          În noaptea de Revelion s-a văzut cel mai bine acest lucru.

          Pentru că-i pute mizeria și pentru că nu-i place cum arată orașul, băcăuanul nu doar ca a dat cu artificii și petarde, dar s-a apucat sa spargă de asfalt sticla de șampanie cu care a venit să treacă în noul an.

          Un covor de cioburi de sticle și de pahare s-a întins în zona centrală a Bacăului la cumpăna dintre ani, pentru că, nu-i așa?!, asta e tradiția și trebuie spart ghinionul!

          Logic

            Daleo

              Crește substanțial punctul de amendă

                Noua valoare a punctului de amendă este de 223 lei. Valoarea punctului amendă reprezintă 10% din salariul minim pe economie. Punctul amendă nu a mai fost raportat la salariul minim pe economie din anul 2017 (145 lei).

                Deși Guvernul a încercat să limiteze valoarea punctului de amendă, acest lucru nu s-a putut face deoarece actul normativ care cuprindea aceasta propunere a fost atacat la Curtea Constituțională.

                Proiectul de lege privind modificarea OUG nr. 114/2018, pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care erau eliminate taxele și obligațiile impuse de Guvernul Dăncilă în domeniul bancar, energetic și al fondurilor de pensii private, nu va putea fi promulgat de șeful statului decât după ce Curtea Constituțională se va pronunța asupra constituționalității acestuia.

                Guvernul Orban a introdus în acest proiect o prevedere prin care valoarea fixă a punctului-amendă pentru amenzile contravenționale să fie menținută, în cursul anului 2020, la cuantumul de 145 lei. Acest cuantum valabil la nivelul anului 2017 fusese înghețat, prin decizii anuale ale Guvernului, în 2018 și 2019.

                Contestarea PSD a avut loc chiar în ziua ultimei ședințe de Guvern din acest an, astfel încât Executivul condus de Ludovic Orban nu a mai apucat să înghețe prin alt act normativ valoarea punctului de amendă. Prin urmare, cum proiectul depus la Parlament nu poate intra în vigoare, valoarea punctului de amendă se va calcula la 10% din salariul minim brut în vigoare la 1 ianuarie 2020 și va fi în cuantum 223 lei, reprezentând o majorare de aproape 54% față de nivelul actual.

                Astfel, sancțiunile rutiere vor arăta în următorul mod:
                *Clasa I: 2-3 puncte, 446-669 lei;
                *Clasa a II-a: 4-5 puncte, 892-1115 lei;
                *Clasa a III-a: 6-8 puncte, 1338-1784 lei;
                *Clasa a IV-a: 9-20 puncte, 2007-4460 lei
                *Clasa a V-a (doar pentru persoane juridice): 21-100 puncte, 4683-22300 lei.

                Ionescu și Asociații

                  Centrele pentru adulții cu handicap vor fi reorganizate în 2020

                    Dezinstituționalizarea adulților cu handicap este prevăzută în strategia națională și reprezintă o prioritate, dar se realizează plecând de la nevoile beneficiarilor. Simultan trebuie reformate centrele de îngrijire, asistență și recuperare astfel încât niciunul să nu aibă mai mult de 50 de rezidenți. Ideea este de a dezvolta servicii de tip familial, care să ofere un climat mult mai prietenos asistaților și condiții mai bune de recuperare.

                    În 2018, când a apărut OUG 69, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău avea șapte unități pentru adulți cu capacitatea peste 50 de locuri: Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică (CRRN) Răcăciuni, cu 300 de locuri, CRRN Dărmănești – 96 de locuri, CRRPH Ungureni – 100 de locuri, CRRPH Comănești – 165 de locuri, CRRPD Tg. Ocna – 65 de locuri, CIAPD Comănești – 64 de locuri și CIAPD „C Negri” Tg. Ocna – 65 de locuri.

                    Reorganizarea a început de câțiva ani, astfel încât numărul beneficiarilor a mai scăzut. De exemplu, la CRRN Răcăciuni s-a ajuns de la 300 de persoane cu handicap la 191. Dintre acestea, 148 sunt din județul Bacău, iar 43 din alte județe. Procesul trebuie continuat până se va ajunge la 50 de rezidenți.

                    Nu e deloc ușor având în vedere faptul că mulți dintre acești asistați fie nu au familie, fie aceasta nu-i acceptă, ei fiind dați în grija statului încă din copilărie, fie familia are o situație economică precară. Pentru cei care nu pot fi integrați în familie, DGASPC Bacău a demarat proiecte cu finanțare europeană (prin POR) pentru construirea de locuințe protejate, cum sunt cele din Complexul de Servicii Comunitare Filipești, inaugurat în 2015, sau cele din Tg. Ocna, Moinești, Tamași și Răcăciuni, care urmează să fie construite.

                    Pentru fiecare centru de adulți din subordinea DGASPC s-a efectuat analiza situației beneficiarilor și actualizarea planurilor de intervenție, au fost căutate fonduri care pot fi atrase, s-au stabilit etapele de restructurare, acțiunile suportive față de beneficiari și angajați, tipurile de servicii care vor fi asigurate și numărul specialiștilor necesari.

                    Conform Planurilor de restructurare a celor șapte instituții, actualii beneficiari vor fi transferați într-un serviciu de tip „abilitare și reabilitare”, în „locuințe maxim protejate”, în grija unui asistent personal profesionist sau într-un centru de îngrijire pentru vârstnici. Centrele de abilitare și reabilitare vor fi înființate prin restructurarea centrelor vechi și vor avea 50 de locuri. Până în 2021, restructurarea trebuie finalizată.

                    Spectacole, artificii și proiecte

                      În decembrie, buhușenii au fost răsfățați de gesturile culturale ale Primăriei și Consiliului Local. Între altele, Casa de Cultură „Elisabeta Bostan” a găzduit spectacolul de excepție al celor de la ,,Ab Libitum Vocies” Cluj-Napoca. Spectatorii au luat cu asalt aceeași sală de spectacole, vreme de vreo trei ore, pentru a participa la regalul de datini și tradiții de iarnă, unde au aplaudat artiști precum Maria Șalaru, Doina și Ciprian Petroaie, Adriana Bucevschi, Mara Tătaru, Oltița Tordică, Nicu Chiriță, Cosmin Timofte, Elisabeta Unguru, Briana Olteanu, Mariana Barcan, Nicoleta Lela Bălan, Elena Sima, dar și ansamblurile folclorice „Plaiuri Băcăuane” și „Brâul Roșu”. Primăria, Biblioteca Orășenească ,,George Bacovia” și Asociația ,,Renașterea” au premiat, în cadrul unui proiect inedit, ,,Să respectăm Cartea împreună”, 30 de cititori, firme și instituții cărora, pe lângă cadouri, le-a oferit Diploma de Excelență ,,Prieten al Bibliotecii”.

                      În noaptea de Revelion, un superb foc de artificii, care a durat vreo zece minute, a provocat… ovații repetate. Aflat la trecerea dintre ani în mijlocul buhușenilor care au întâmpinat 2020 în centrul orașului, după spectacolul pirotehnic, primarul Vasile Zaharia ne-a spus: ,,Nu doar decembrie a fost o lună a activităților culturale. Tot anul am avut asemenea activități. Și a mai fost 2019 un an în care mai multe proiecte importante de infrastructură și de reabilitare a clădirilor unor instituții au fost puse în operă sau demarate.

                      Am făcut achiziții importante pentru Serviciul Voluntar de Pompieri, școli, spital, Casa de Cultură, bibliotecă etc. 2020 va debuta, încă în ianuarie, cu alte proiecte de anvergură, dar va fi și anul în care vom finaliza proiecte care vor aduce o substanțială îmbunătățire a calității vieții concetățenilor noștri. Le doresc buhușenilor, oriunde s-ar afla, un An Nou cu înțelepciune, împliniri, sănătate, bucurii, pace în suflet și tot ceea ce își doresc și dumnealor”.