luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1946

Un băiat de 16 ani și-ar fi ucis tatăl și l-ar fi îngropat în grădină

    Crimă oribilă în localitatea Răcăciuni, judeţul Bacău. Un băiat de 16 ani este acuzat că şi-a omorât tatăl după care a îngropat cadavrul în grădină.

    Nenorocirea a avut loc în urmă cu opt zile, trupul neînsufleţit al bărbatului fiind descoperit abia sâmbătă noapte, informează Observator.tv.

    Băiatul ar fi comis crima, după ce a sărit să-şi apere mama de pumnii tatălui. Când cei doi au început să se certe, iar bărbatul de 40 de ani îşi bătea soţia, adolescentul de 16 ani a sărit să-şi apere mama.

    Băiatul şi-a lovit tatăl cu pumnii şi un par, lovituri care au fost fatale părintelui. Ca să scape de cadavru, băiatul şi-a îngropat apoi tatăl în grădina casei.

    Adolescentul a fost arestat pentru 30 de zile.

    Cazul a intrat și în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău, întrucât în eveniment fusese implicat un minor de 16 ani. În plus, s-a ținut seama mai ales de celilalți doi copii din familie, respectiv, frații autorului crimei, unul de 1 an și altul de 10 ani.

    Potrivit instituției, despre caz s-a aflat în urma unui apel primit la numărul de urgențe 983 din partea unor reprezentanți ai primăriei Răcăciuni. „Asistentul social al primăriei a solicitat sprijinul instituției noastre, în sensul preluării celor doi minori de 1 an și de 10 ani, deoarece mama urma să fie audiată, în seara crimei.

    În plus, în situația de criză prezentată, pe raza comunei Răcăciuni, nu au fost identificate rude care să aibă grijă de copii, cu excepția unui bunic imobilizat la pat”, ne-au declarat reprezentanții Protecția Copilului Bacău.

    În aceste condiţii, asistentul social de la Răcăciuni, ajutat de un echipaj al poliției, i-a însoțit pe cei doi frați minori la Spitalul Județean de Urgență Bacău – Secția UPU Pediatrie, unde s-a stabilit întâlnirea cu echipa mobilă a DGASPC Bacău. Ca măsură de urgență, s-a decis preluarea celor doi minori în sistemul de protecție al DGASPC, copilul de 10 ani urmând a fi inclus într-un program de consiliere psihologică.

    S-a reluat lucrul la Șoseaua de Centură

    FOTO: Asociația Pro Infrastructură

    „Profitând de vremea prielnică, zilele trecute constructorul UMB a reluat activitatea în forță la Șoseaua de Centură a Bacăului. Se lucrează în special în jumătatea sudică a centurii pe sectorul de autostradă între nodul rutier cu DN2F Bacău-Vaslui și podul de 1 km peste râul Bistrița”, a anunțat Asociația Pro Infrastructură.

    Activitățile principale: depozite de balast pentru viitoare terasamente, activități de taluzare pe sectorul cu asfalt, rigole, parapete protecție, coloane forate și suduri tablier metalic la viaductul peste canalul Bistrița, demolarea unor construcții și realizarea armăturii în baza de produs grinzi de lângă podul mare peste Bistrița.

    Investiția de aproximativ 670 de milioane de lei fără TVA a început pe teren în martie 2019. Sunt aproape 31 de kilometri în total, din care 16,3 km de autostradă (A7) și 14,5 km de drum național. Durată execuție: 30 de luni.

    Peste 120 de dosare depuse

      În doar două săptămâni de când s-a dat startul, la Primăria Bacău s-au depus circa 120 de dosare pentru accesul în programul „O casă pentru fiecare tânăr”. Este vorba despre inițiativa municipalității de a oferi tinerilor câte un teren gratuit de 300 de metri pătrați pentru construirea unei locuințe.

      Terenurile sunt disponibile la ieșirea din Bacău spre Onești, pe strada Poligonului, pe o suprafață de 42 de hectare, care vor fi lotizate în 855 de loturi.

      Pentru a se califica în acest program, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
      • să aibă vârsta cuprinsă între 18 ani împliniți și 35 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii;
      • să aibă o singură cerere depusă, în nume propriu sau împreună cu soțul/ soția;
      • să aibă cetățenie română și domiciliul în municipiul Bacău;
      • solicitantul și soțul/ soția, după caz, să nu fi avut sau să nu dețină în proprietate o locuință sau un teren destinat construirii unei locuințe atât în Bacău, cât și în alte localități.

      Municipalitatea a anunțat ca programul va avea un caracter permanent; nu contează dacă se termina parcelele de pe strada Poligonului, se va asigura un alt teren într-o alta zonă. De asemenea, celor 1,5 milioane de lei deja alocați de municipalitate pentru acest proiect li se vor adăuga și alti bani pe măsura ce se completează lista cu doritorii de teren pentru casă.

      „Sperăm într o colaborare cu toate instituțiile statului care pot susține acest proiect, precum și cu Consiliul Județean Bacău. Până acum am depășit toate micile neînțelegeri! Dacă nu ni se vor pune bețe în roate de către diverșii binevoitori care se gândesc doar la campanii electorale, în acest an tinerii ar trebui să înceapă să își construiască locuințele! Atât eu, cât și colegii din Primărie lucrăm pentru ca acești tineri să beneficieze concret de posibilitățile pe care le oferă orașul nostru.”
      Cosmin Necula,primarul municipiului Bacău

      Selecționerul Under 16 al Germaniei vine în Bacău

      Parteneriatul dintre Asociația Județeană de Fotbal Bacău și Asociația Regională de Fotbal din Westfalia face noi pași. Pași importanți. Astfel, în perioada 14 -19 mai, partea germană va face o vizită de lucru în Bacău. În delegația FLVW se va regăsi președintele Comitetului de Fotbal din cadrul Federației Germane, Manfred Schnieders, care revine astfel în Bacău, dar și antrenorul naționalei Under 16 a nemților, Michael Prus (foto), căruia i se va alătura și un antrenor regional de juniori din Westfalia. Pe perioada șederii în Bacău, cei doi tehnicieni din Germania vor fi lectori la ședințele teoretice și practice cu antrenorii de la toate asociațiile și cluburile din județ. „Ne bucurăm că parteneriatul nostru cu FLVW a ajuns la al cincilea an de existență și că se pregătește să dezvolte o nouă etapă, în care ultimele practici în domeniul instruirii copiilor și juniorilor vor fi aduse la cunoștința antrenorilor băcăuani”, a declarat președintele AJF Bacău, Cristian Sava.

      Târgul calicilor

        Se ține joia, păstrându-se tradiția de pe vremea când aici se mutase oborul și se organiza târg pentru animale sau bâlci de Hramul Bacăului. Duminica este și târg de mașini.

        Denumirea de „calic” ne duce cumva în timp, cu secole în urmă, la Bucureștiul medieval. Una dintre cele cinci artere care porneau de la Curtea Domnească lega centrul capitalei de Craiova şi Zimnicea, la Dunăre. Era zona cu locuitorii cei mai săraci, „Podul Calicilor” făcând referire la cei care locuiau, în case modeste, de-a lungul acestui drum. Calicii erau oameni liberi, toleraţi de domnie şi de Biserică în schimbul unor servicii. Nu era vorba de un pod efectiv, ci de drumul pavat cu trunchiuri din lemn, pentru a nu se afunda în noroi roțile carelor negustorilor sau trăsurilor boierești. În ziua de azi „A fi calic e o rușine! A fi sărac e o onoare.” Pe principiul: „Mai bine sărac și cinstit”, cum spunea un fost președinte, decât bogat… în drum spre mare… la răcoare.

        Ofertanții

        Cu tot frigul și ceața dimineții, nevoile și lipsurile scot oamenii din casă. Pe pături și nailoane sunt expuse tot felul de obiecte. Zgribuliți, ofertanții își negociază cu demnitate bunurile rămase prin casă sau adunate cine știe de pe unde. Pentru mulți dintre ei, leul câștigat se transformă în cafea sau o țigară, dacă le mai rămâne ceva și de o pâine. Găsești în acest areal, redus de frig la câteva sute de metri pătrați, dar supravegheat video, cam tot ce presupune recuperare și reciclare la nivel selectiv. Cei care țin la preț sunt pensionari. Își pot permite să le mai dea lucrurilor valoare. Amprenta sentimentală ridică mult calitatea negocierilor. Multe dintre obiecte și-au pierdut utilitatea: Ai spart la lustra veche, cu cinci brațe din bronz, abajurul? Mai ai șanse să-l găsești, fragil de sticlă, în formă de crin, arătând ca nou. Nu contează din ce ghenă de gunoi provine! Lustruit cu periuța de dinți, și-a pierdut patina timpului, făcându-le invidioase pe celelalte rămase intacte.

        Colecționarii

        Îi recunoști din prima. După atitudine, indiferent de cum se îmbracă. Vin de la prima oră și fac un tur. Ei negociază. Cei care vând la grămadă produse – nu le poți numi artefacte – recuperate din Vest sau UK, îi simt instinctiv și ridică prețul. Chiar dacă mulți habar n-au de valoarea unora dintre obiectele rătăcite în grămadă. De la tablouri în ulei, la mici bibelouri personalizate sau ceasuri. Cutiuțe ornate cu fildeș filigranat sau tabachere din Primul Război Mondial. Le studiază proveniența, stilul. Riscul este, bucuros de chilipir, să te trezești când te lauzi cu ele prietenilor, ca aceștia să-ți facă o fotografie cu telefonul și să o posteze pe internet. Așa afli repede că cineva, undeva, le-a declarat furate. Să fii mulțumit dacă păstrezi doar fotografia ca amintire. Lăsând deoparte excepțiile, care confirmă regula, doritorul minimalizează valoarea obiectului. Vânzătorul are o marjă de câștig, care să-i aducă profit. Nu poate coborî sub ea. Aici apare șahul etern. Un sigur cumpărător, un singur produs. Și un negustor care cunoaște valoarea mărfii și e sigur de proveniența ei, ține la preț.

        Meseriașii

        Sunt o altă categorie de clienți. Pentru ei locul e cunoscut ca Târg de vechituri. O mașină de găurit sau un polizor, încă în stare de funcționare și la preț modic, găsesc ușor aici. Foștii meseriași, acum la pensie, vin cu ce le-a mai rămas prin boxe. Lucrători cu ziua sau meșteri de ocazie, pe unde se mai poate pune o faianță sau schimba o țeavă, se aprovizionează cu consumabile de aici. Oricum, vechile burghie, dălți sau pile, „strânse” de pe vremea când mai existau fabrici, sunt net superioare calitativ celor chinezești din magazinele de profil.

        Adălmașul

        Că vinde sau cumpără, cine își poate permite face o scurtă oprire la cele două … nici nu știu cum să le spun, hai să le zicem birturi, care servesc mici și bere, cafea sau supe instant la pahar. Sunt mulți care vin doar să vadă ce și cum și pleacă așa cum au venit, fără să cumpere nimic. Doar să mai schimbe o vorbă. Astăzi, săracii noștri demni se bucură joia de aleiile asfaltate, în dreptul cărora duminica se înșiruie mașinile scoase la vânzare. Duminica, când acolo e plin, ei își etalează sărăcia printre băltoace, nu ca altădată pe „podițe” din lemn. Ci pe fostul drum de șantier, construit pe vremea când s-a ridicat barajul din amonte de podul de la Șerbănești și canalul de fugă, la începutul anilor ’60. Nu mai vorbim de grupul sanitar cum arată! Târg, talcioc? Rămâne totuși locul unde joia se vinde și se cumpără sărăcia. Iar duminică, mașina! Putem să-l facem să ofere condiții cât decât decente?

        Bate vântul schimbărilor la Antifrauda Fiscală

        Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituție înființată în 2013, pe scheletul fostei Gărzi Financiare, va intra într-un proces de reorganizare, odată cu restructurarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În acest sens, este așteptat ca guvernanții să emită o serie de normative prin aplicarea cărora câteva mii de posturi din structura Fiscului să dispară.

        O variantă ar fi ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală să fie absorbită de către Direcția Generală Inspecție Fiscală a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). La nivel de județ, inspectorii Antifraudă (în prezent, subordonați direct Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Suceava) ar urma să ajungă în subordinea Administrației Județene a Finanțelor Publice, cel mai probabil tot în activitatea de inspecție fiscală. Nu se știe care va fi soarta inspectorilor Antifraudă detașați la parchetele din țară.
        Mișcări sindicale

        Între timp, SindFISC, organizaţie sindicală care-i reprezintă pe cei aproximativ 1.000 de angajaţi ai Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, aruncă săgeți otrăvite spre guvernanți, acuzându-i că anunță, doar „pe surse”, proiecte de acte normative care vizează soarta Direcției Antifraudă Fiscală. Potrivit sindicaliștilor, în respectivele proiecte „există câteva neconcordanţe de natură să inducă în rândul funcţionarilor o stare de incertitudine şi nemulţumire, în special în activitatea desfăşurată, dar şi cu privire la siguranţa locurilor de muncă”, cu referire la „eliminarea funcţiilor publice specifice prevăzute pentru structurile DGAF” prin „radierea din conţinutul HG 520/2013 a sintagmelor ce face referire la funcţia publică specifică”. În aceste condiții, liderii SindFISC amenință cu mișcări de protest, în perioada următoare, în special dacă reformarea Fiscului va duce la reducerea schemei de personal a Antifraudei Fiscale.

        Deficit de personal

        Înființarea Antifraudei a fost pusă pe seama fraudei din domeniul fiscal, estimată la peste 6 miliarde de euro, numai din TVA necolectată. La această Direcție au ajuns să lucreze, în general, specialişti în ştiinţe economice şi juridice, aduși prin examene de recrutare dure, o primă condiţie, eliminatorie, fiind îndeplinirea unor standarde de integritate înalte. Inițial, Direcția de control fiscal a fost activă mai ales în zona din economie cu risc foarte ridicat de fraudă, cum ar fi centrele comerciale de tipul Romalion sau pe linia nerespectării obligației de a emite bon fiscal. În ultimii ani, însă, activitatea de control a DGAF a scăzut în intensitate, poate și din cauza deficitului mare de personal. „De la înființare și până în prezent, la nivelul structurii au fost organizate numai 5 sau 6 concursuri de recrutare, ultimul în anul 2016 (inițial baza fiind generoasă, atât din afara sistemului, cât și din interiorul acestuia). În viziunea organizației noastre, deficitul de personal înregistrat în prezent în cadrul structurilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală poate fi o consecință a lipsei de atractivitate a funcției de inspector antifraudă, care presupune atribuții specifice”, arată sindicaliștii. Să nu uităm și că, în ultimii ani, au plecat mulți angajați ai Direcției Antifraudă, unii la alte posturi din ANAF. Și asta după ce le-a fost eliminat un spor care, practic, le creștea salariile.

        Ca americanii…și nu prea
        Cert este că Direcția Antifraudă nu a avut rezultatele așteptate, în condițiile în care instituția a fost gândită (după modelul eficientului I.R.S. din Statele Unite) ca un instrument activ în combaterea actelor și faptelor de fraudă și evaziune fiscală, cu atribuții și în cercetarea penală, respectiv finalizarea cercetărilor în dosare care au ca obiect fraude economico-financiare și evaziune fiscală. Se prevăzuse ca inspectorii să poarte, în timpul serviciului, atât uniformă, însemne distinctive, ecusoane, cât și armament și alte mijloace de autoapărare (pistol cu muniție de război, spray paralizant și un dispozitiv cu electroșocuri).

        A fost odată…

        Șuetă cu Vasile Giosanu, unul din veteranii fotbalului băcăuan. Nea’ Vasile a evoluat timp de 11 sezoane la Dinamo Bacău: din 1953 până-n ’64. Astăzi bate-n 85 de ani, dar la cum arată și se mișcă și la ce se joacă acum în județ, ar putea duce și-n pantofi de stradă o jumătate de repriză. Fostul fundaș povestește.

        Despre derby-urile cu CCA: „La un meci jucat la București, în 1960, am plonjat în fața lui Constantin pentru a evita golul și, deși căzut, am respins mingea cu atâta forță încât ea s-a dus în aut de margine”. Despre Cupa Orașelor la Tineret cucerită în 1955: „Am bătut Timișoara în finala jucată pe Giulești, iar în ultimele zece minute, pentru că ni se accidentase portarul, am trecut din câmp între bare. N-am primit gol, am câștigat cu 3-1, iar premiul pentru acel trofeu a fost un balonzaid”. Despre mașina câștigată la tragerea specială Pronoexpres: „Am devenit al cincilea posesor de mașină particulară din întreg județul.

        Era o Skoda Octavia, iar marele Titus Ozon m-a învățat cum să-i schimb vitezele pentru că avea cutia cam rigidă”. În timp ce stăm la povești, răsfoim poze și ziare vechi. Vechi de 50-60 de ani. Cea mai veche poză va împlini la vară…74 de ani. E din 1946 și are valoare de document, înfățișând nou înființata ARLUS Bacău pe stadionul din Parcul Libertății. Ne este greu să identificăm componenții acelei formații de început.

        „Ulterior au venit Justin, Bucur, Gavrilescu și Părălescu, iar eu, deși copil, eram mereu prezent la antrenamentele lor”. În ediția 1948-’49, întărită cu Ion Crețea, cu buhușeanul Savin și, în special, cu golgheterul Unirii Tricolor, Ticuță Rugiubei, tatăl viitorului internațional băcăuan, Mihai și bunicul actualului meu prieten fratern Mugur Mihai, ARLUS avea să devină prima echipă a Bacăului ajunsă la un pas de Divizia A.

        Clasați pe locul 2 în Seria I a Diviziei B, băcăuanii au ratat promovarea în fața câștigătoarei campionatului, CFR Sibiu. Pentru ARLUS, 1949 a fost momentul de vârf. Un an mai târziu, în 1950, se năștea o nouă echipă: Dinamo Bacău. Și începea să se scrie cea mai frumoasă poveste a fotbalului băcăuan. O poveste pe ale cărei file de început găsim și numele lui Vasile Giosanu.

        În afară de espressor, ce alte lucruri contează atunci când vine vorba de o cafea perfectă?

        Sunt puține lucruri care fac diminețile mai bune decât mirosul proaspăt de cafea preparată. De aceea, băutorii îndrăgostiți de cafea vor prefera mereu aroma și gustul cafelei proaspăt măcinate. Asta nu înseamnă că nu vor bea și altfel de cafea, doar că o vor prefera întotdeauna pe aceasta.

        Există un motiv pentru care ne încântă aroma boabelor de cafea proaspăt râșnite. Asta se datorează faptului că fiecare bob de cafea conține aproximativ 800 de arome și uleiuri volatile diferite: plante, nuci, flori, fructe, mirodenii etc.

        Espressor (“expresor”) cafea – oferte (LINK)

        Dar, dacă preferi cafeaua boabe pe care să ți-o macini tu acasă, ține cont de regula celor 15 minute. După un sfert de oră, mai mult sau mai puțin, cafeaua măcinată pierde aproximativ 60% din arome. De aceea, e recomandabil să cumperi cafea boabe și să o macini acasă, indiferent că faci asta cu o râșniță de cafea sau ai un espresor care funcționează cu cafea boabe. Soluții există: o mulțime de espressoare – altele decât cele cu capsule – funcționează direct cu boabe de cafea, pe care le macină și prepară o cafea proaspătă de fiecare dată.

        Nu doar că e mai bine să măcinăm cafeaua pe loc, ci e recomandabil să cumpărăm cafea cât mai proaspătă cu putință. Cu cât timp a trecut mai puțin de la culesul, uscatul, transportul și prăjitul boabelor de cafea, cu atât mai bine. Evident, este important și să ne asigurăm că boabele de cafea sunt bine conservate, niciodată nu trebuie cumpărată cafea care a fost expusă la aer și la lumină.

        Pentru a ne apropia și mai mult de o cafea perfectă, trebuie să acordăm atenție și granulației de măcinare, în funcție de modul de preparare. Cel mai important lucru de știut este următorul: cu cât cafeaua petrece mai mult timp în contact cu apa, cu atât mai mare trebuie să fie granulația cafelei măcinate. De exemplu, pentru metode de preparare care necesită mai mult de cinci minute, trebuie să avem o granulație mai mare, în timp ce espressoarele au nevoie de o cafea măcinată mai fin.

        Și apa este importantă la prepararea unei cafele, întrucât ea stă la baza infuziei și trebuie să fie de bună calitate. O apă proastă poate strica gustul cafelei, indiferent cum o prepari. Apa minerală – atenție, nu carbogazoasă, ci plată – este cea mai recomandată pentru prepararea unei cafele perfecte.

        Espresor cafea – oferte (LINK)
        În fine, după cafea, expresor și apă, un alt amănunt important este chiar ceașca din care îți bei cafeaua. Sau cana, chestie de gust.
        Specialiștii susțin că, atunci când vine vorba de căni sau cești de cafea, culoarea trebuie să fie una neutră, cel mai bine albă, pentru că astfel nu va fi afectată percepția psihologică a gustului.

        În general, se folosește porțelanul, pentru că este un material nobil, rezistent și pentru că păstrează mai bine căldura. Sticla permite observarea din exterior, aprecierea culorilor și texturii, uniformitatea și crema, dar căldura se disipează mult prea rapid. O alternativă bună sunt ceștile cu fund dublu, dar trebuie ca acestea să nu fie reci înainte de a fi turnată cafeaua în ele.

        Povestea incredibilă a unei biserici maramureşene din Bacău

        Povestea a început în 2005, când Ministerul Culturii nu găsea o soluţie pentru amplasarea unei frumoase bisericuţe din lemn, construită de meşterii maramureşeni, după modelul bisericilor de lemn moldoveneşti din secolele XV – XVI. Darul artiştilor populari a făcut parte din marea expoziţie organizată la Vatican, în 2004, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moartea Domnitorului Ştefan cel Mare, denumit de contemporani „atletul creştinătăţii”. Expoziţia „Stefan cel Mare. Punte între Orient şi Occident” a fost orgnizată de România, prin Ministerul Culturii, sub patronajul preşedintelui Ion Iliescu, care a şi fost prezent la vernisaj.

        După ce manifestările s-au încheiat, Ministerul Culturii a fost pus în situaţia de a valorifica în continuare micuţa bijuterie. Adusă în ţară, a fost amplasată în diferite locuri, însă, la propunerea fostei directoare a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, Lăcrămioara Stratulat, bisericuţa din lemn a fost donată instituţiei băcăuane, pentru administrare. Cum muzeul nu dispunea de un alt teren aflat în proprietate, s-a hotărât amplasarea acestui obiectiv în curtea Casei Memoriale „Nicu Enea”. Biserica a fost sfinţită de un sobor de preoţi, în frunte cu pe atunci Arhiereul Vicar Ioachim Băcăuanul, primind hramul „Binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Frumoasa bisericuţă a fost bine primită de băcăuani, devenind, în scurt timp, un punct de atracţie.

        O bijuterie îşi pierde valoarea


        De la entuziasmul de început, timpul a trecut şi peste acel „obiect de inventar” s-a aşternut uitarea, iar vremea şi-a spus cuvântul, degradându-se cu fiecare an care se scurgea peste construcţie, la care s-au adăugat şi presiunile Inspectoratului pentru Cultură şi Culte care a şi amendat cu 4.000 de lei Complexul Muzeal, deoarece a considerat că amplasarea s-a făcut fără aprobare.
        Idei şi planuri au fost multe pentru salvarea Bisericii, însă niciunul nu s-a materializat, din cauza lipsei unei alternative pentru a fi mutată, dar şi a banilor, cu toate că instituţiile de decizie sunt conştiente că ceva trebuie făcut.

        „Noi am făcut câteva reparaţii acolo, mai ales la acoperiş, am încercat să-i dăm o destinaţie culturală, prin organizarea, în fiecare an, în incintă, a unei tabere de creaţie cu elevi de la Colegiul Naţional «George Apostu», însă s-a pus mereu problema să fie mutată. Complexul Muzeal «Iulian Antonescu» are un proiect de reamenajare şi modernizare a spaţiului de la Casa Memorială «Nicu Enea». În aceste condiţii, am solicitat să se găsească o soluţie pentru a fi mutată.”
        Mariana Popa, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”

        Doar propuneri şi bune intenţii

        Situaţia Bisericii a ajuns şi pe masa Consiliului Judeţean Bacău. Chiar dacă nu este declarat monument de patrimoniu, ci un simplu obiect de inventar, cu o valoare de 7 miliarde de lei, la banii din 2005, acest obiectiv ar putea aduce, s-a afirmat de către cei care au participat la întrunire, un plus de valoare imaginii unei anumite zone, ar putea deveni un reper pe harta turistică a oraşului. Şi în acel cadru s-au pus întrebările: Unde să fie reamplasată? Cum şi cine să o facă? La un moment dat, directorul Spitalului de Pneumoftizilogie, Mădălin Pârâianu, şi-a manifestat intenţia de a o prelua, pentru a fi amenajată ca o capelă, însă şi acesta a renunţat. Una dintre propuneri a fost mutarea ei în Parcul Catedralei sau în Parcul Gherăieşti, dar şi în incinta unei biserici din oraş, însă nu s-a depăşit stadiul propunerilor.
        Mai optimist este preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Braşoveanu, privind soarta pe viitor a bisericii:

        „Sunt, în primul rând, probleme privind proprietatea. Complexul Muzeal «Iulian Antonescu» o are în administrare, nu în proprietate. Am solicitat Ministerului Culturii reglementarea acestei situaţii. Avem informaţii că cererea noastră va fi aprobată, astfel că biserica va intra în patrimoniul Complexului. În acelaşi timp, purtăm discuţii cu Primăria Bacău şi Arhiepiscopia Bacăului şi Romanului pentru găsirea unei soluţii în vederea mutării acesteia într-un loc mai vizibil în oraş, astfel ar putea deveni un punct de atracţie pentru turişti. Chiar dacă nu este o operă de artă, un monument de patrimoniu, construcţia, povestea ei, a reprezentat ţara la un eveniment foarte important pentru istoria noastră, poartă hramul Marelui Voievod Ştefan, pot fi argumente în vederea rezolvării cât mai rapidă a situaţiei ei. Abia după aceea vom stabili soluţii tehnice pentru relocarea acestei frumoase bisericuţe. Oricum, nu pot fi de acord cu ideea că ar trebui demolată şi casată. Ar fi nefiresc şi o dovadă de neputinţă.”
        Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean

        După mulţi ani de incertitudini şi amânări, este timpul ca o parte din memoria noastră, mica bijuterie arhitectonică, să-şi găsească locul potrivit şi liniştea meritată.

        Nedezlipit de cartea cu rugăciuni

        Trăiesc în regim de urgență evlavioasă. Nu pot arunca ochii pe un ziar sau pe unele emisiuni TV, decât lipit de cartea de rugăciuni. Aud, văd, fac repetat semnul sfintei cruci și cad în rugăciune: „Iartă-mă, Doamne, că am citit/ ascultat. Etc.”

        Un primar o dă pe proxenetism și sex în sediul primăriei, pozează în virtuos, consătenii îi laudă „mărețile rializări”. Într-un județ, o gașcă de la rutieră este sancționată de justiție pentru păcate clasice și mă gândesc dacă unii dintre cei care m-au sancționat în trafic (pe bune, uneori) nu face parte din aceeași categorie. Într-un sediu de poliție, un polițist scoate pârpoacul de serviciu și se joacă de-a amenințatul. Un șef de poliție e prins beat la volan și stă pe gânduri, cunoscând că asta e normalitatea sa, dacă să demisioneze sau nu.
        Un profesor lovește un elev, sub ochii colegilor acestuia și ai camerelor de luat vederi. Aruncat legal în out, face tărăboi în justiție. Guvernanții actuali au promis, pe când se ocupau cu demolarea opozanților, mărirea alocațiilor pentru copii și a pensiilor. Acum, ca niște farisei profesioniști, o dau cotită rău. Din Cotroceni, pe armoniile știutului hit „Valoarea mea, valoarea mea”, maneaua axiologică „Guvernul meu, guvernul meu!” rupe topurile. Ministereasa Educației țipă prin școli mai ceva decât o precupeață căreia i-a căzut mercurialul în cap. O inspectoare generăleasă este reclamată de un elev eminent (olimpic internațional, zece pe linie): pe când îi era profesoară, ținea morțiș să-l lase repetent. Prin ministere, eșalonul secund și secțiunea canapea, au fost infiltrate alte figuri amice cu destrămarea morală… Iartă-mă, Doamne, că nu pot ocoli uneori, cu văzul și auzul, aceste dezmățuri…

        Pagina 1

          Cum să fii profet în țara ta

          Se spune că, odată, un ghicitor a fost întrebat dacă poate să prevadă și data morții sale. Cum o viață întreagă câștigase banii ghicind viitorul, respectivul n-a putut spune că nu, și a indicat ziua, luna și anul când ar fi urmat să își dea obștescul sfârșit. Când a venit și ziua aceea, care era cunoscută de toată lumea, ghicitorul s-a pregătit să moară, așa cum a profețit. Doar că se apropia sfârșitul zilei și el se simțea tot bine, fără să dea vreun semn că i-ar veni sfârșitul. Atunci, ca să nu se facă de ras, ghicitorul a înghițit otravă și a murit exact în ziua în care a indicat el că se va întâmplă acest lucru…

          Există o șleahta întreagă de politicieni care s-au ocupat cu proorocirea crizei economice ce va veni. De ani de zile ei explică la televizor și pe facebook cum va intra România în criză din cauza cheltuielilor nesăbuite, a împrumuturilor și a politicii economice a Guvernului. A trecut timpul și profețiile lor nu s-au împlinit. Ba au ajuns și la Putere acum, tot pe baza promisiunilor că economia o să explodeze. Și economia s-a încăpățânat să reziste.

          Dar, pentru a nu se face de râs și pentru a demonstra că au avut dreptate când au proorocit Apocalipsa economică, politicienii respectivi au pus mâna pe par și au început să lovească Economia. În două luni și un pic, noul Guvern s-a împrumutat cu o sumă echivalentă cu jumătate din întreagă sumă împrumutată de fostul Executiv în trei ani.

          Cu deosebire că fosta guvernare folosea o mare parte din bani pentru investiții iar actuala nu se știe ce face cu ei din moment ce a tăiat aproape toate programele de investiții. Când ceilalți se împrumutau, băieții care-s acum la butoane se dădeau de ceasul morții explicând cum vor plăti ratele copiii copiilor noștri; astăzi, când în fiecare zi Guvernul mai împrumută câteva miliarde, toată lumea este calmă, nimeni nu scoate o vorbă.

          Gașca #rezist, care făcea valuri pe vremuri, este acum Zen, n-are nici o durere. Totul este bine și minunat, toată lumea e fericită, asasinatul economic al țării continuă fără nici o împotrivire.

          Dormiți liniștiți, Guvernul are grijă de toate!

          Aparatură radiologică nouă la Spitalul Orășenesc Buhuși

            Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși dispune de o instalație radiologică nouă pentru radiografie-radioscopie digitală cu detector digital dinamic (RX). Aceasta o înlocuiește pe cea veche, care avea o vechime de peste 12 ani, funcționa cu filme radiologice și nu mai putea fi luată în considerare în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, din cauza vechimii sale.

            „Echipamentul medical nou achiziționat este fabricat în Uniunea Europeană, iar în regiunea Nord-Est mai există un singur echipament de acest fel, la Spitalul Militar Iași. Rezultatele investigațiilor vor fi disponibile pe CD, vor putea fi printate și prin sistemul informatic, vor ajunge direct în calculatorul medicilor specialiști care au recomandat investigațiile. Odată cu înlocuirea echipamentului de radiologie, satisfacția pacienților față de actul medical va fi în creștere”, a explicat Constantin Poiană, managerul Spitalului Buhuși.

            Investiția face parte din finanțarea acordată de Ministerul Sănătății, la care se adaugă 10% cofinanțare din partea Primăriei Orașului Buhuși.

            Radiologia digitală este o investigație imagistică ce oferă imagini de înaltă calitate, permițând medicului specialist o mai bună examinare a pacientului. Spre deosebire de radiologia convențională, durata examinării cu ajutorul radiologiei digitale este mult mai redusă, iar expunerea pacientului la radiații este mult mai mică. În plus, radiologia digitală furnizează imagini în secunde, în loc de minute. În mod normal, un examen cu ajutorul radiologiei digitale durează 10 secunde, dar nu mai mult de 1 minut.

            De ce nu este apă în Narcisa. Avarie pe Aleea Constructorului

              În dată de 26.01.2020, începând cu ora 18.30, din cauza unei defecțiuni, se efectuează lucrări de intervenție la rețeaua de distribuție apă situată pe stradă Aleea Constructorului, nr. 7, din Municipiul Bacău.

              Durata estimată a intervenției este de 6 ore.

              În acest interval, în funcție de necesitățile tehnice, este posibilă și sistarea serviciului de furnizare a apei pentru abonații cu branșamentele situate în cartierele URA și Narcisa.

              „Convorbiri jurnalistice” la „nivel înalt”, în Bacău

                Gazdă a fost Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”. Întâlnirea periodică a conducerii Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România cu filialele din ţară s-a materializat, la sfârşitul săptămânii trecute, şi în Bacău, sub genericul „Convorbiri jurnalistice”, instituite cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la constituirea UZPR. Au participat Doru Dinu Glăvan, preşedinte al UZPR, şi Ovidiu Zanfir – secretar, Cornel Cepariu, preşedinte al filialei băcăuane, invitat fiind şi Petru Frăsilă, scriitor, manager general al postului de televiziune TeleMoldova Iaşi, cât şi conf.univ.dr. Cristina Cârtiţă Buzoianu – prorector al Universităţii, Brânduşa Maria Amalancei – decan al Facultăţii de Litere, ziarişti, membri ai Filialei Bacău a UZPR, studenţi ai Facultăţii de Litere, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării. Vizita a început la Studioul Academic TV, înfiinţat acum câţiva ani cu aparatură donată de SC DEŞTEPTAREA, studio propriu al studenţilor, cu rol didactic dar şi de producţie, unde studenţii îţi fac orele de practică, fiind, în acelaşi timp, locul unde viitorii comunicatori au posibilitatea să-şi pună în valoare cunoştinţele şi talentul ca viitori posibili jurnalişti.

                „Convorbirile jurnalistice” îşi propun permanetizarea întâlnirilor conducerii uniunii cu menbrii săi, cât şi cu publicul consumator de presă, pentru a dezbate problemele actuale şi de perspectivă ale presei din România şi din lume.

                La început a fost prezentată cartea „Presa, vremurile şi politica”, Editura Timpul, 2019, semnată de Petru Frăsilă, jurnalist de televiziune, în care, prin modul profesionist „de pune întrebări”, în cele 13 interviuri, omul de presă video aduce în prim plan, după o experienţă de 30 de ani, problemele televiziunilor locale sau regionale private, de la începutul anilor ’90 şi până astăzi, cât, mai ales, rolul politicului şi economicului în păstrarea (sau nu) a independeţei posturilor şi jurnaliştilor de televiziune. Volumul de interviuri, după cum a afirmat prof.univ.dr.ing. Vasile Puiu, este o carte destinată nu numai ziariştilor ci şi publicului larg, care poate afla ce nu se vede din spatele camerelor, din spatele ecranelor televizoarelor, avatarurile meseriei şi, implicit, lupta cu inerţia, cu birocraţia, cu mediul politic, deranjat de intervenţia presei în „bucătăriile murdare” ale unor oameni politici, care se cred stăpâni ai tot ce mişcă în teritoriul pe care vremelnic îl păstoresc. „O carte utilă, o carte densă, scrisă de un jurnalist care, pentru a-şi recâştiga demnitatea şi libertatea de opinie a apelat şi la CEDO, care i-a dat dreptate, a afirmat profesorul Vasile Puiu.

                La întâlnirea din Bacău, preşedintele UZPR i-a înmânat ziaristului Petru Frăsilă carnetul de membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

                În partea a doua, Doru Dinu Glăvan a prezentat acţiunile culturale întreprinse în ultima perioadă de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, care numără în prezent 3.500 membri şi doar o treime din ei sunt pensionari.

                „Fără a fi o organizaţie sindicală, UZPR şi-a propus, prin tot ceea ce face, să contribuie la profesionalizarea jurnalismului, la apărarea de impostură şi, de ce nu, în aceste condiţii economice şi politice, să susţină sprijinirea de către stat a presei. Nu ne dorim sponsorizări, nu pomeni, ci o colaborare bazată pe norme şi legi, pe susţinere din bani publici, aşa cum se întâmplă şi în Occident. Suntem singura organizaţie a jurnaliştilor, profesională şi de utilitate publică, avem 36 de filiale în ţară şi şase în străinătate, avem editură şi publicaţii proprii. Ne propunem să fim prieteni, să slujim interesul public prin proiectele noastre, cititorii, iar filiala din Bacău, condusă de un jurnalist profesionist, cu iniţiativă, este un dintre cele mai puternice, formată din oameni dedicaţi profesiei”, a spus Doru Dinu Glăvan.


                În acelaşi context, au fost dezbătute şi teme ale impactului tehnicii şi tehnologie, mai ales a internetului în jurnalismul modern, a diferenţelor dintre profesionalism şi impostură, dintre onestitate şi furt. „S-a trecut foarte rapid de la jurnalistul cu pixul în mână, la cel cu telefonul, au apărut ziarele electronice, blogurile, în care, de multe ori, se practică pe scară largă furtul de informaţie, neverificată, care aduce prejudicii cititorului. Se simte o lipsă acută de jurnalişti profesionişti, tinerii preferă blogurile, reţelele de socializare. Ca urmare a noilor reglementări pe plan european şi mondial, prin introducerea obligatorie a protecţiei «dreptului de autor», toate acestea vor dispărea şi se va reveni la ziaristul de teren, la cel care scrie «istoria clipei». Vă invit, s-a adresat Ovidiu Zanfir, secretar al UZPR, studenţilor prezenţi, să bateţi la uşa redacţiilor, găsiţi acolo profesionişti, de la care aveţi ce învăţa. Ziaristica este o meserie, care se face cu pasiune, cu muncă şi inteligenţă”, a mai spus Ovidiu Zanfir. Chiar şi acest cadru s-a discutat şi s-au făcut propuneri cu privire la o problemă mult discutată în ultimii ani, cea a limbii române, a eludării normelor gramaticale, inclusiv în presă. Conf.univ.dr. Ioan Dănilă a insistat ca redacţiile să reintroducă postul de corector, „absolut necesar într-o redacţie, în semn de respect şi preţuire a limbii române.”

                Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea UZPR, conducerea uniunii a acordat jurnaliştilor, care au semnat de-a lungul timpului și în Deșteptarea, Mihai Buznea, Eugen Verman, Ştefan Radu şi Leonard Popa distincţia „Credinţă şi loialitate”, în semn de preţuire pentru activitatea lor.

                Un caldă, alta rece

                Handbaliștii CSM Bacău au disputat în acestweekend, pe teren propriu, un dublu amical cu CSM Vaslui. Dacă în testul de vineri seara, gazdele s-au impus cu 28-25, în schimb jocul de sâmbătă de dimineața a fost adjudecat de vasluieni cu 32-29. În prima confruntare, pentru echipa lui Adrian Petrea au înscris Crnoglavac 7 goluri, M. Cotinghiu 4, Huta 4, Serhel 3, Drăgan 3, Tărîță 3, Târzioru 2, Bologa 1 si Dascălu 1, iar în cea de-a doua marcatorii băcăuanilor au fost: Tărîță 6, M. Cotinghiu 5, G. Cotinghiu 4, Crnoglavac 3, Drăgan 3, Dascălu 2, Bologa 2, Sadovyi 1, Șoldănescu 1, Anton 1, Târzioru 1. Joi, 30 ianuarie, în etapa a doua returului Ligii Zimbrilor, CSM Bacău (locul 10) va primi vizita „lanternei roșii”, CSM Reșița.

                Aerostar – sus, CSM Bacău – jos

                Aflate în pregătirea returului, cele două divizionare C băcăuane, Aerostar și CSM s-au aflat față în față cu ocazia unui meci de verificare disputat la Roman. Rezultatul, 7-1 pentru Aerostar, a confirmat atât pozițiile diametral opuse ocupate în clasament de cele două grupări, cât și mutările de trupe din această iarnă. Astfel, în timp ce lidera Seriei I s-a întărit cu jucători, precum Miron (Hușana Huși), Negrușa (Unirea Slobozia), Moisi (Ozana Târgu-Neamț), Chelaru (Poli Iași), Gavrilă (Cetate Râșnov) și Manole (Viitorul Constanța B), CSM Bacău mizează ca noutăți, cel puțin deocamdată, pe trio-ul de la Ozana (Apostol, Hodorogea și Iacoboaie) și pe doi tineri de la Ceahlăul: Ghenici și Olteanu. La partida directă de la Roman, care i-a avut ca marcatori pe Chelaru (de două ori), Vraciu (de două ori), D. Botezatu, Zaharia și Bobaru, respectiv Apostol, Aerostar a mizat pe următoarea garnitura de start: Cebotari- Vișinar, Moisi, C. Ardei- Bobîrnac, H. Ilie, Chelaru, A. Gavrilă- Gorovei, Vraciu, Manole. În partea a doua, „aviatorii” au trmis în teren formula: Negrușa- Tofan, Mihalăchioae, Tilibașa- Pavel (Uja), Chirilă, Copoț-Barb, Bobaru- D. Botezatu, Zaharia, Dogaru (I. Botezatu). „Per total, sunt mulțumit, chiar dacă ne aflăm în plin proces de acumulări fizice. Am schimbat și sistemul, am verificat și unii juniori, astfel încât să vedem ce putem aduce nou pentru retur, obiectivul nostru fiind știut: promovarea în liga secundă. Important este că avem calitate și că putem crește”, a fost concluzia antrenorului de la Aerostar, Daniel Munteanu, care a fixat următorul amical pe 1 februarie, tot la Roman, cu o altă colegă de serie, Hușana Huși. De cealaltă parte, „CSMeii” s-au prezentat la testul cu concitadina Aerostar fără o parte din jucătorii de bază (Belecciu, Nicodim, Mocanu, Preda), toți absenți din motive de ordin școlar. Antrenorul Giani Florian a folosit următorul „11” de start: Câmpeanu (Savu)- Iacoboaie, V. Mocanu, Ghenici, David- R. Istrate, Strat- Hodorogea, Apostol, Antal- Olteanu. Au mai jucat: Zarzu, Juncu, Hilițeanu, Scorțanu, Prențiu. „Ne aflăm într-o perioadă de căutări în care dorim să găsim cele mai bune soluții de lot astfel încât să putem evita retrogradarea”, a spus Giani Florian. Următorul joc-test al CSM Bacău va avea loc joi, la Piatra Neamț, cu Ceahlăul.

                „Sârbu Atelier”, un nou showroom de încălțăminte

                  „Sârbu Atelier” este mică afacere de familie, din domeniul încălțămintei, pornită de doi tineri cu ambiții mari, dar, mai ales, cu o dorință naturală de a lăsa lucruri frumoase în urmă. Micul atelier de încălțăminte, deschis ieri pentru clienții băcăuani, este amplasat pe strada Apusului nr. 12, în apropiere de Vama din Bacău, tot aici existând și un showroom, unde cei doi își expun creațiile. În micul atelier sunt produse articole de încălțăminte pentru purtat toată ziua, folosindu-se doar materii prime și materiale din categoria Premium.

                  Ideea s-a născut în urmă cu patru ani și a apărut, cumva, din pasiunea comună a celor doi de a cumpăra articole de încălțăminte. „A fost un vis pe care, până la urmă, am reușit să mi-l îndeplinesc. Pentru că de mic copil mi-am dorit să fac încălțăminte, doar că nu am avut posibilitatea. Până într-o zi când au venit și întrebările: Ce să fac cu viața mea? La ce sunt eu bun? Și, cum îmi plăcea să desenez și, în plus, obișnuiam să-mi tot cumpăr încălțăminte, am zis că, da, asta mi-ar plăcea să fac”, își începe povestea tânărul Codrin Sârbu. În afară de abilitatea de a desena, tânărul nu știa mai nimic în domeniul în care a debutat, așa că a început să ia la rând toate atelierele de cizmărie din oraș. De cele mai multe ori a fost refuzat de puținii meșteșugari de pe la noi, în final, găsind înțelegere doar la nea Carol Zeinaș.


                  A luat lecții luni la rând de la bătrânul meșteșugar de la care a avut de învățat numai lucruri bune. „Am fost plecat, un timp, în Anglia, și l-am chemat pe nea Carol la mine, la apartament. I-am adus inclusiv mașina de făcut încălțăminte și, așa, am făcut acolo primii pantofi. Prima pereche arăta de-a dreptul îngrozitor, fiind făcută din niște piele veche de vreo 20 de ani, cu tălpi la fel, învechite, toate aduse de nea Carol”, se amuză amintindu-și de începuturi tânărul Codrin.

                  Un imbold de…40.000 de euro

                  Următorul pas a fost să aplice în programul Start Up Nations 2018, reușind, astfel, să obțină o finanțare de 40.000 de euro. Banii i-a folosit, în general, pentru achiziționarea utilajelor necesare micii producții de încălțăminte. În fluxul tehnologic, sunt folosite doar materiale de calitate, de la pieile de vițel, capră, ponei și struț, până la adezivi și tălpi ortopedice. Toate utilajele sunt noi, cumpărate din Italia, țară recunoscută prin meșteșugari de excepție în domeniu. Singurul utilaj vechi este o mașinărie de întins căptușeala pe cizme, cumpărată de undeva, din Buzău.

                  130 de perechi pe lună
                  „Atelier Sârbu” e pus în mișcare de mâinile pricepute ale unor meseriașe băcăuance care au lucrat ani de zile în cooperație, micii echipe alăturându-i-se, la tălpuit, și tatăl lui Codrin. Mica linie de fabricație reușește să producă lunar circa 130 de perechi de încălțăminte destinate adulților. „Din păcate, în România, sunt multe lucruri importate, ceea ce pe mine mă deranjează nespus de mult. Aș prefera ca și noi, românii, să facem ceva, să producem aici, pentru că suntem supertalentați, avem «gusturi» foarte bune, știm să ne îmbrăcăm. Sunt conștient că nu o să pot acoperi toate «gusturile» oamenilor, nici nu mi-am propus asta. Vreau doar să produc încălţămintea pe care o simt eu, astfel încât să rezonez, cumva, cu persoanele care apreciază ceea ce fac eu”, mai spune tânărul antreprenor.

                  Produsele sunt vândute în micul showroom de pe strada Apusului nr. 12, prin magazinul virtual www.sarbuatelier.com, precum și prin celelalte variante online: emag, facebook marketplace, Instagram etc.

                  „Toată viața, mi-am dorit să fiu diferit, să fac lucrurile altfel decât cei din jurul meu. Dacă le fac la fel ca toată lumea, voi fi… ca toată lumea. De aceea, vreau ca încălțămintea mea să arate altfel. Nu inventez acum roata, dar insist ca încălțămintea mea să stea bine pe piciorul oricui, să aibă niște printuri frumoase, clientul să o poată asorta cu tot felul de îmbrăcăminte, și, normal, să-și mai dorească să cumpere produsele mele”
                  Codrin Sârbu

                  Lucruri de ieri care nu sunt inutile

                  S-a publicat, la sfârșitul anului trecut, un nou studiu cu privire la obiceiurile de consum cultural din România, și lucrurile arată jalnic. Am văzut că, lectura, în mod aparte, și faptul de a merge la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți, înregistrează nivelul cel mai scăzut în rândul obiceiurilor mai sus numite. Ceea ce se reflectă în modul de a vorbi al oamenilor, în sărăcia vocabularului.

                  „Ne-auzim, vorbim, ceva de genu’, hai, pa!” sunt câteva dintre expresiile șablon întâlnite cel mai des, folosite în minimalul jargon al celor tineri, mai ales. Dintr-un fond lexical de bază al limbii române, numărând peste o sută de mii de cuvinte, tânăra generație folosește cel mult vreo două sute. La care se adaugă încă vreo trei sute de cuvinte și expresii din „romgleza” pe care unii tineri o vorbesc în mod curent. Se maimuțăresc, adică, folosind cuvinte copiate în mod ridicol din engleză.

                  Deteriorarea limbajului, sărăcirea limbii române prin folosirea unor stereotipii, prin vorbitul „în capsule”, ca și apetența pentru expresiile tari, buruienoase, de fapt vulgare de-a dreptul, sunt fenomene grave și, din păcate, la ordinea zilei. Ca să nu mai vorbesc despre lipsa de rigoare a expresiei, despre necunoașterea proprietății cuvintelor, despre platitudinea din vorbirea și chiar scrisul unor persoane care activează în spațiul public. În general, se aud multe dezacorduri care zgârâie urechea, o vorbire fără nuanțe, fără stil, ceea ce duce, inevitabil, la un fel de „țopizare a limbii”. Cei mai mulți vorbesc fără să gândească. E drept că româna e o limbă grea, cu reguli gramaticale complicate (față de care mulți au enorme candori), dar gramatica e o gimnastică a minții, iar mișcarea face bine din toate punctele de vedere.

                  Așa că e recomandabil să fie practicată în forme cât mai diverse, punând la treabă toate organele. Și apoi, nu trebuie să uităm că un limbaj corect, îngrijit, este o formă de respect față de interlocutorul tău. Dar, în zilele noastre, politețea pare a fi căzut cu totul și cu totul în desuetudine, părând un lucru inutil, un lucru de ieri. Deși, există lucruri din trecut care trebuie păstrate, conservate cu grijă.

                  Am mai scris despre asta, dar simt mereu nevoia să revin, pentru că mulți nu știu că diferențele, ierarhiile, elitele trebuie păstrate în lumea de mâine. O spune un mare prozator, laureat al Premiului Nobel, și anume Mario Vargas Llosa. Care, într-un interviu din anii trecuți, printre alte observații pătrunzătoare, o făcea și pe aceea potrivit căreia astăzi asistăm la un fenomen de „democratizare a inculturii”.

                  Astăzi se face o cultură de masă, se practică diversiunea, manipularea, scoțându-se în față divertismentul facil. În dauna spiritului critic și a reflecției. Se vorbește un surogat de limbă, iar moda timpului și Internetul au impus un surogat de cultură. Or, cultura adevărată presupune frecventarea spațiilor culturale, impregnare, prin lectură, efort de memorie etc. Nevoia de modele, de repere. Sunt lucruri de ieri care nu sunt inutile. Așa cum nu tot ce e nou, modern, e și bun.

                  Consiliul Județean Bacău sprijină societatea civilă

                    În fiecare an, prin finanțările nerambursabile acordate în baza Legii nr. 350/2005, Consiliul Județean Bacău sprijină proiectele inițiate de organizații non-guvernamentale, în care sunt implicați membri ai societății civile.Finanțările se acordă proiectelor care propun activități din domeniile cultură, social și tineret. Din cele 65 de proiecte depuse, 50 au beneficiat de finanțare. Fondurile alocate în anul 2019 pentru cele trei domenii s-au ridicat la aproximativ 1,2 milioane de lei.

                     

                    În toate țările europene cu tradiție democratică, societatea civilă este unul dintre cei mai importanți actori în economia societății. Mă bucur să constat că și noi ne îndreptăm spre această normalitate, dovadă fiind numărul tot mai mare, de la an la an al ONG-urilor care vin cu propuneri de proiecte și activități pentru tineri și nu numai. Consiliul Județean Bacău este un partener care și-a demonstrat susținerea în toate proiectele de impact asupra comunității băcăuane și tocmai de aceea, încurajăm toate ONG-urile care doresc implicare să depună proiecte în cadrul licitației ce va avea loc și în acest an!”.

                    Sorin BRAȘOVEANU,

                    Președintele Consiliului Județean

                     

                    Împreună cu George Apostu la el acasă! Școala de vară de arte plastice

                    Unul dintre proiectele de suflet finanțate de Consiliul Județean Bacău în baza Legii nr. 350/2005 a fost Școala de Vară de arte plastice, desfășurată și în 2019 la Casa memorială a sculptorului George Apostu din Stănişeşti.

                    Timp de 10 zile, pictori, sculptori, studenți și elevi au participat la atelierele de sculptură, pictură și desen, susținute de profesori cu experiență. Au fost realizate prezentări interactive din istoria artelor și programe privind bazele tehnice ale picturii şi desenului, stimulând în acelaşi timp reactivarea şi dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, spontaneităţii elevilor, cu accent asupra realizării de lucrări pe tematici diverse impuse, dar şi teme de observaţie a mediului natural, a unor fragmente din natură (inspirate din mediul natural din jurul Şcolii de Vară).

                    George Apostu, între amintire şi actualitate

                    Tot în cadrul proiectului a avut loc simpozionul „Între amintire şi actualitate – opera şi viaţa sculptorului George Apostu” la care au participat peste 130 de personalităţi culturale, autorităţi publice judeţene și locale, dar şi elevi, studenţi, tineri creatori de artă plastică, localnici și iubitori de artă. Evenimentul a fost urmat de vernisarea expoziției „Prin artă mai aproape de Tată şi Fiu”, lucrările expuse fiind realizate de participanții la Școala de Vară.

                     

                    „Zestrea”, Festivalul de Folclor

                    A șasea ediție a Festivalului de Folclor „Zestrea” a fost organizată de Asociația Culturală „Ca La Noi”.Tema evenimentului a fost „Personalități băcăuane care au influențat tradițiile locale și rolul lor în formarea conceptului de viață al tinerilor de astăzi”, context în care au fost puse în evidență contribuțiile unor mari personalități băcăuane la păstrarea și dezvoltarea folclorului muzical-coregrafic din Ținutul Bacăului. În egală măsură, Festivalul și-a propus implicarea tinerilor în preluarea și transmiterea folclorului de odinioară, perspectivă asumată prin participarea largă a tinerilor la activitățile proiectului.

                    Întâlnirile muzicale internaționale «Georges Enesco»

                    Un alt proiect de anvergură al anului 2019, finanțat în cadrul Legii 350/2005 a fost „Întâlnirile muzicale internaționale ”Georges Enesco”, implementat de Asociația ”Noesis-Enesco. Arte și cultură”.

                    Evenimentele care au avut loc sub egida festivalului și-au propus promovarea tinerilor interpreți artiști lirici printr-o colaborare internațională Franța-România.

                    Beneficiarii direcți au fost 15 tineri talentați care au fost selectionați la cursul de master class, cei 3 profesori de curs, 1 pianist-corepetitor și, mai ales, publicul meloman din județ.

                    Proiectul a valorificat colaborarea și cooperarea artistică și pedagogică devenită deja tradiție între Franța și România (Paris-Tescani-Bacău) prin participarea profesorilor și artiștilor români, francezi sau franco-români la acest eveniment.

                    „Se poate și aici!”

                    20 de elevi din liceele băcăuane împreună cu un grup de 12 tineri întreprinzători au participat la proiectul „Se poate și aici” implementat de Asociația Bronx People din Bacău împreună cu Consiliul Județean Bacău. De o reală utilitate au fost sesiunile de lucru, seminariile și exemplele de întreprinderi de succes pe plan local, activități care s-au bucurat de implicare din partea tinerilor. Un obiectiv important al proiectului a fost acela de a deschide perspective tinerilor să se dezvolte pe plan local, spre folosul lor și al comunității băcăuane.

                    „Cu tinerii începe schimbarea!”

                    Educarea și implicarea activă a tinerilor din mediul rural în activități de voluntariat și în acțiuni de suport ale diferitelor categorii de persoane defavorizate din județul Bacău au fost principalele activități în proiectul implementat de Fundația de Sprijin Comunitar, alături de Consiliul Județean Bacău – „Cu tinerii începe schimbarea!”.

                    Peste 250 de tineri din mediul rural și 45 din municipiul Bacău au participat la ateliere de dezvoltare personală și mai mult de 700 de copii defavorizați au beneficiat de servicii educaționale în cadrul școlilor de vară care au fost organizate în comunele Stănișești, Podu Turcului, Răchitoasa, Motoșeni, Slobozia Nouă, Dealu Morii și Corbasca.

                    Pentru tinerii cu vocație de viitori antreprenori au fost organizate cursuri de specialitate care, alături de seminariile pentru dezvoltarea personală sunt instrumente utile în viitoarele lor cariere.

                    Îngrijirea pe termen lung a vârstnicilor

                    În sfera proiectelor sociale finanțate de Consiliul Județean Bacău un loc important îl ocupă „Îngrijirea pe termen lung a vârstnicilor. Prioritate medico-socială națională și europeană”, implementat de Asociația „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” – Hârja.

                    Asociația a realizat o serie de activități care au avut drept scop creșterea calității vieții persoanelor vârstnice din cadrul centrului rezidențial, prin îmbunătățirea aparaturii existente, dar și prin formarea personalului care interacționează în mod direct cu vârstnicul instituționalizat.

                    În mod specific, s-a dorit asigurarea calității serviciilor de natură medicală către vârstnicii instituționalizați, în special către cei imobilizați precum și recuperarea independenței fizice și îmbunătățirea abilităților pentru activitățile cotidiene în limitele impuse de boli și capacități a persoanelor vârstnice prin servicii de kinetoterapie. 36 de vârstnici, rezidenți ai Centrului de la Hârja au beneficiat de serviciile specializate oferite în cadrul proiectului, alături de 13 angajați ai centrului care lucrează în mod direct cu vârstnicii și 2 specialiști recunoscuți în domeniul îngrijirii geriatrice.

                    Tabără pentru copiii insulino-dependenți

                    Un proiect care a adus un strop de bucurie pentru copiii cu probleme de sănătate din județul Bacău a fost cel propus de Asociația Lions Club Bacău-Moldova: „Tabără pentru copiii insulino-dependenți de tip 1 din județul Bacău și acțiuni de conștientizare și susținere pentru prevenirea diabetului zaharat”. 20 de copii insulino-dependenți au participat la activitățile derulate în tabăra dedicată lor.

                    Alături de activitățile distractive au fost organizate și acțiuni pentruconștientizarea de către copii și părinți a importanței unei vieți sănătoase precum și de formare a deprinderilor sănătoase atât de către copiii cu diabet zaharat de tip 1 prin auto-monitorizare cât și de părinții acestora în vederea gestionării eficiente a vieții lor.

                     

                    Pagini realizate de Consiliul Județean Bacău

                    Compartimentul comunicare, imagine, activități publice, relații cu presa