Crimă oribilă în localitatea Răcăciuni, judeţul Bacău. Un băiat de 16 ani este acuzat că şi-a omorât tatăl după care a îngropat cadavrul în grădină.

Nenorocirea a avut loc în urmă cu opt zile, trupul neînsufleţit al bărbatului fiind descoperit abia sâmbătă noapte, informează Observator.tv.

Băiatul ar fi comis crima, după ce a sărit să-şi apere mama de pumnii tatălui. Când cei doi au început să se certe, iar bărbatul de 40 de ani îşi bătea soţia, adolescentul de 16 ani a sărit să-şi apere mama.

Băiatul şi-a lovit tatăl cu pumnii şi un par, lovituri care au fost fatale părintelui. Ca să scape de cadavru, băiatul şi-a îngropat apoi tatăl în grădina casei.

Adolescentul a fost arestat pentru 30 de zile.

Cazul a intrat și în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău, întrucât în eveniment fusese implicat un minor de 16 ani. În plus, s-a ținut seama mai ales de celilalți doi copii din familie, respectiv, frații autorului crimei, unul de 1 an și altul de 10 ani.

Potrivit instituției, despre caz s-a aflat în urma unui apel primit la numărul de urgențe 983 din partea unor reprezentanți ai primăriei Răcăciuni. „Asistentul social al primăriei a solicitat sprijinul instituției noastre, în sensul preluării celor doi minori de 1 an și de 10 ani, deoarece mama urma să fie audiată, în seara crimei.

În plus, în situația de criză prezentată, pe raza comunei Răcăciuni, nu au fost identificate rude care să aibă grijă de copii, cu excepția unui bunic imobilizat la pat”, ne-au declarat reprezentanții Protecția Copilului Bacău.

În aceste condiţii, asistentul social de la Răcăciuni, ajutat de un echipaj al poliției, i-a însoțit pe cei doi frați minori la Spitalul Județean de Urgență Bacău – Secția UPU Pediatrie, unde s-a stabilit întâlnirea cu echipa mobilă a DGASPC Bacău. Ca măsură de urgență, s-a decis preluarea celor doi minori în sistemul de protecție al DGASPC, copilul de 10 ani urmând a fi inclus într-un program de consiliere psihologică.

În doar două săptămâni de când s-a dat startul, la Primăria Bacău s-au depus circa 120 de dosare pentru accesul în programul „O casă pentru fiecare tânăr”. Este vorba despre inițiativa municipalității de a oferi tinerilor câte un teren gratuit de 300 de metri pătrați pentru construirea unei locuințe.

Terenurile sunt disponibile la ieșirea din Bacău spre Onești, pe strada Poligonului, pe o suprafață de 42 de hectare, care vor fi lotizate în 855 de loturi.

Pentru a se califica în acest program, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
• să aibă vârsta cuprinsă între 18 ani împliniți și 35 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii;
• să aibă o singură cerere depusă, în nume propriu sau împreună cu soțul/ soția;
• să aibă cetățenie română și domiciliul în municipiul Bacău;
• solicitantul și soțul/ soția, după caz, să nu fi avut sau să nu dețină în proprietate o locuință sau un teren destinat construirii unei locuințe atât în Bacău, cât și în alte localități.

Municipalitatea a anunțat ca programul va avea un caracter permanent; nu contează dacă se termina parcelele de pe strada Poligonului, se va asigura un alt teren într-o alta zonă. De asemenea, celor 1,5 milioane de lei deja alocați de municipalitate pentru acest proiect li se vor adăuga și alti bani pe măsura ce se completează lista cu doritorii de teren pentru casă.

„Sperăm într o colaborare cu toate instituțiile statului care pot susține acest proiect, precum și cu Consiliul Județean Bacău. Până acum am depășit toate micile neînțelegeri! Dacă nu ni se vor pune bețe în roate de către diverșii binevoitori care se gândesc doar la campanii electorale, în acest an tinerii ar trebui să înceapă să își construiască locuințele! Atât eu, cât și colegii din Primărie lucrăm pentru ca acești tineri să beneficieze concret de posibilitățile pe care le oferă orașul nostru.”
Cosmin Necula,primarul municipiului Bacău

Se ține joia, păstrându-se tradiția de pe vremea când aici se mutase oborul și se organiza târg pentru animale sau bâlci de Hramul Bacăului. Duminica este și târg de mașini.

Denumirea de „calic” ne duce cumva în timp, cu secole în urmă, la Bucureștiul medieval. Una dintre cele cinci artere care porneau de la Curtea Domnească lega centrul capitalei de Craiova şi Zimnicea, la Dunăre. Era zona cu locuitorii cei mai săraci, „Podul Calicilor” făcând referire la cei care locuiau, în case modeste, de-a lungul acestui drum. Calicii erau oameni liberi, toleraţi de domnie şi de Biserică în schimbul unor servicii. Nu era vorba de un pod efectiv, ci de drumul pavat cu trunchiuri din lemn, pentru a nu se afunda în noroi roțile carelor negustorilor sau trăsurilor boierești. În ziua de azi „A fi calic e o rușine! A fi sărac e o onoare.” Pe principiul: „Mai bine sărac și cinstit”, cum spunea un fost președinte, decât bogat… în drum spre mare… la răcoare.

Ofertanții

Cu tot frigul și ceața dimineții, nevoile și lipsurile scot oamenii din casă. Pe pături și nailoane sunt expuse tot felul de obiecte. Zgribuliți, ofertanții își negociază cu demnitate bunurile rămase prin casă sau adunate cine știe de pe unde. Pentru mulți dintre ei, leul câștigat se transformă în cafea sau o țigară, dacă le mai rămâne ceva și de o pâine. Găsești în acest areal, redus de frig la câteva sute de metri pătrați, dar supravegheat video, cam tot ce presupune recuperare și reciclare la nivel selectiv. Cei care țin la preț sunt pensionari. Își pot permite să le mai dea lucrurilor valoare. Amprenta sentimentală ridică mult calitatea negocierilor. Multe dintre obiecte și-au pierdut utilitatea: Ai spart la lustra veche, cu cinci brațe din bronz, abajurul? Mai ai șanse să-l găsești, fragil de sticlă, în formă de crin, arătând ca nou. Nu contează din ce ghenă de gunoi provine! Lustruit cu periuța de dinți, și-a pierdut patina timpului, făcându-le invidioase pe celelalte rămase intacte.

Colecționarii

Îi recunoști din prima. După atitudine, indiferent de cum se îmbracă. Vin de la prima oră și fac un tur. Ei negociază. Cei care vând la grămadă produse – nu le poți numi artefacte – recuperate din Vest sau UK, îi simt instinctiv și ridică prețul. Chiar dacă mulți habar n-au de valoarea unora dintre obiectele rătăcite în grămadă. De la tablouri în ulei, la mici bibelouri personalizate sau ceasuri. Cutiuțe ornate cu fildeș filigranat sau tabachere din Primul Război Mondial. Le studiază proveniența, stilul. Riscul este, bucuros de chilipir, să te trezești când te lauzi cu ele prietenilor, ca aceștia să-ți facă o fotografie cu telefonul și să o posteze pe internet. Așa afli repede că cineva, undeva, le-a declarat furate. Să fii mulțumit dacă păstrezi doar fotografia ca amintire. Lăsând deoparte excepțiile, care confirmă regula, doritorul minimalizează valoarea obiectului. Vânzătorul are o marjă de câștig, care să-i aducă profit. Nu poate coborî sub ea. Aici apare șahul etern. Un sigur cumpărător, un singur produs. Și un negustor care cunoaște valoarea mărfii și e sigur de proveniența ei, ține la preț.

Meseriașii

Sunt o altă categorie de clienți. Pentru ei locul e cunoscut ca Târg de vechituri. O mașină de găurit sau un polizor, încă în stare de funcționare și la preț modic, găsesc ușor aici. Foștii meseriași, acum la pensie, vin cu ce le-a mai rămas prin boxe. Lucrători cu ziua sau meșteri de ocazie, pe unde se mai poate pune o faianță sau schimba o țeavă, se aprovizionează cu consumabile de aici. Oricum, vechile burghie, dălți sau pile, „strânse” de pe vremea când mai existau fabrici, sunt net superioare calitativ celor chinezești din magazinele de profil.

Adălmașul

Că vinde sau cumpără, cine își poate permite face o scurtă oprire la cele două … nici nu știu cum să le spun, hai să le zicem birturi, care servesc mici și bere, cafea sau supe instant la pahar. Sunt mulți care vin doar să vadă ce și cum și pleacă așa cum au venit, fără să cumpere nimic. Doar să mai schimbe o vorbă. Astăzi, săracii noștri demni se bucură joia de aleiile asfaltate, în dreptul cărora duminica se înșiruie mașinile scoase la vânzare. Duminica, când acolo e plin, ei își etalează sărăcia printre băltoace, nu ca altădată pe „podițe” din lemn. Ci pe fostul drum de șantier, construit pe vremea când s-a ridicat barajul din amonte de podul de la Șerbănești și canalul de fugă, la începutul anilor ’60. Nu mai vorbim de grupul sanitar cum arată! Târg, talcioc? Rămâne totuși locul unde joia se vinde și se cumpără sărăcia. Iar duminică, mașina! Putem să-l facem să ofere condiții cât decât decente?

Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși dispune de o instalație radiologică nouă pentru radiografie-radioscopie digitală cu detector digital dinamic (RX). Aceasta o înlocuiește pe cea veche, care avea o vechime de peste 12 ani, funcționa cu filme radiologice și nu mai putea fi luată în considerare în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, din cauza vechimii sale.

„Echipamentul medical nou achiziționat este fabricat în Uniunea Europeană, iar în regiunea Nord-Est mai există un singur echipament de acest fel, la Spitalul Militar Iași. Rezultatele investigațiilor vor fi disponibile pe CD, vor putea fi printate și prin sistemul informatic, vor ajunge direct în calculatorul medicilor specialiști care au recomandat investigațiile. Odată cu înlocuirea echipamentului de radiologie, satisfacția pacienților față de actul medical va fi în creștere”, a explicat Constantin Poiană, managerul Spitalului Buhuși.

Investiția face parte din finanțarea acordată de Ministerul Sănătății, la care se adaugă 10% cofinanțare din partea Primăriei Orașului Buhuși.

Radiologia digitală este o investigație imagistică ce oferă imagini de înaltă calitate, permițând medicului specialist o mai bună examinare a pacientului. Spre deosebire de radiologia convențională, durata examinării cu ajutorul radiologiei digitale este mult mai redusă, iar expunerea pacientului la radiații este mult mai mică. În plus, radiologia digitală furnizează imagini în secunde, în loc de minute. În mod normal, un examen cu ajutorul radiologiei digitale durează 10 secunde, dar nu mai mult de 1 minut.

Gazdă a fost Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”. Întâlnirea periodică a conducerii Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România cu filialele din ţară s-a materializat, la sfârşitul săptămânii trecute, şi în Bacău, sub genericul „Convorbiri jurnalistice”, instituite cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la constituirea UZPR. Au participat Doru Dinu Glăvan, preşedinte al UZPR, şi Ovidiu Zanfir – secretar, Cornel Cepariu, preşedinte al filialei băcăuane, invitat fiind şi Petru Frăsilă, scriitor, manager general al postului de televiziune TeleMoldova Iaşi, cât şi conf.univ.dr. Cristina Cârtiţă Buzoianu – prorector al Universităţii, Brânduşa Maria Amalancei – decan al Facultăţii de Litere, ziarişti, membri ai Filialei Bacău a UZPR, studenţi ai Facultăţii de Litere, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării. Vizita a început la Studioul Academic TV, înfiinţat acum câţiva ani cu aparatură donată de SC DEŞTEPTAREA, studio propriu al studenţilor, cu rol didactic dar şi de producţie, unde studenţii îţi fac orele de practică, fiind, în acelaşi timp, locul unde viitorii comunicatori au posibilitatea să-şi pună în valoare cunoştinţele şi talentul ca viitori posibili jurnalişti.

„Convorbirile jurnalistice” îşi propun permanetizarea întâlnirilor conducerii uniunii cu menbrii săi, cât şi cu publicul consumator de presă, pentru a dezbate problemele actuale şi de perspectivă ale presei din România şi din lume.

La început a fost prezentată cartea „Presa, vremurile şi politica”, Editura Timpul, 2019, semnată de Petru Frăsilă, jurnalist de televiziune, în care, prin modul profesionist „de pune întrebări”, în cele 13 interviuri, omul de presă video aduce în prim plan, după o experienţă de 30 de ani, problemele televiziunilor locale sau regionale private, de la începutul anilor ’90 şi până astăzi, cât, mai ales, rolul politicului şi economicului în păstrarea (sau nu) a independeţei posturilor şi jurnaliştilor de televiziune. Volumul de interviuri, după cum a afirmat prof.univ.dr.ing. Vasile Puiu, este o carte destinată nu numai ziariştilor ci şi publicului larg, care poate afla ce nu se vede din spatele camerelor, din spatele ecranelor televizoarelor, avatarurile meseriei şi, implicit, lupta cu inerţia, cu birocraţia, cu mediul politic, deranjat de intervenţia presei în „bucătăriile murdare” ale unor oameni politici, care se cred stăpâni ai tot ce mişcă în teritoriul pe care vremelnic îl păstoresc. „O carte utilă, o carte densă, scrisă de un jurnalist care, pentru a-şi recâştiga demnitatea şi libertatea de opinie a apelat şi la CEDO, care i-a dat dreptate, a afirmat profesorul Vasile Puiu.

La întâlnirea din Bacău, preşedintele UZPR i-a înmânat ziaristului Petru Frăsilă carnetul de membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

În partea a doua, Doru Dinu Glăvan a prezentat acţiunile culturale întreprinse în ultima perioadă de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, care numără în prezent 3.500 membri şi doar o treime din ei sunt pensionari.

„Fără a fi o organizaţie sindicală, UZPR şi-a propus, prin tot ceea ce face, să contribuie la profesionalizarea jurnalismului, la apărarea de impostură şi, de ce nu, în aceste condiţii economice şi politice, să susţină sprijinirea de către stat a presei. Nu ne dorim sponsorizări, nu pomeni, ci o colaborare bazată pe norme şi legi, pe susţinere din bani publici, aşa cum se întâmplă şi în Occident. Suntem singura organizaţie a jurnaliştilor, profesională şi de utilitate publică, avem 36 de filiale în ţară şi şase în străinătate, avem editură şi publicaţii proprii. Ne propunem să fim prieteni, să slujim interesul public prin proiectele noastre, cititorii, iar filiala din Bacău, condusă de un jurnalist profesionist, cu iniţiativă, este un dintre cele mai puternice, formată din oameni dedicaţi profesiei”, a spus Doru Dinu Glăvan.

În acelaşi context, au fost dezbătute şi teme ale impactului tehnicii şi tehnologie, mai ales a internetului în jurnalismul modern, a diferenţelor dintre profesionalism şi impostură, dintre onestitate şi furt. „S-a trecut foarte rapid de la jurnalistul cu pixul în mână, la cel cu telefonul, au apărut ziarele electronice, blogurile, în care, de multe ori, se practică pe scară largă furtul de informaţie, neverificată, care aduce prejudicii cititorului. Se simte o lipsă acută de jurnalişti profesionişti, tinerii preferă blogurile, reţelele de socializare. Ca urmare a noilor reglementări pe plan european şi mondial, prin introducerea obligatorie a protecţiei «dreptului de autor», toate acestea vor dispărea şi se va reveni la ziaristul de teren, la cel care scrie «istoria clipei». Vă invit, s-a adresat Ovidiu Zanfir, secretar al UZPR, studenţilor prezenţi, să bateţi la uşa redacţiilor, găsiţi acolo profesionişti, de la care aveţi ce învăţa. Ziaristica este o meserie, care se face cu pasiune, cu muncă şi inteligenţă”, a mai spus Ovidiu Zanfir. Chiar şi acest cadru s-a discutat şi s-au făcut propuneri cu privire la o problemă mult discutată în ultimii ani, cea a limbii române, a eludării normelor gramaticale, inclusiv în presă. Conf.univ.dr. Ioan Dănilă a insistat ca redacţiile să reintroducă postul de corector, „absolut necesar într-o redacţie, în semn de respect şi preţuire a limbii române.”

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea UZPR, conducerea uniunii a acordat jurnaliştilor, care au semnat de-a lungul timpului și în Deșteptarea, Mihai Buznea, Eugen Verman, Ştefan Radu şi Leonard Popa distincţia „Credinţă şi loialitate”, în semn de preţuire pentru activitatea lor.

„Sârbu Atelier” este mică afacere de familie, din domeniul încălțămintei, pornită de doi tineri cu ambiții mari, dar, mai ales, cu o dorință naturală de a lăsa lucruri frumoase în urmă. Micul atelier de încălțăminte, deschis ieri pentru clienții băcăuani, este amplasat pe strada Apusului nr. 12, în apropiere de Vama din Bacău, tot aici existând și un showroom, unde cei doi își expun creațiile. În micul atelier sunt produse articole de încălțăminte pentru purtat toată ziua, folosindu-se doar materii prime și materiale din categoria Premium.

Ideea s-a născut în urmă cu patru ani și a apărut, cumva, din pasiunea comună a celor doi de a cumpăra articole de încălțăminte. „A fost un vis pe care, până la urmă, am reușit să mi-l îndeplinesc. Pentru că de mic copil mi-am dorit să fac încălțăminte, doar că nu am avut posibilitatea. Până într-o zi când au venit și întrebările: Ce să fac cu viața mea? La ce sunt eu bun? Și, cum îmi plăcea să desenez și, în plus, obișnuiam să-mi tot cumpăr încălțăminte, am zis că, da, asta mi-ar plăcea să fac”, își începe povestea tânărul Codrin Sârbu. În afară de abilitatea de a desena, tânărul nu știa mai nimic în domeniul în care a debutat, așa că a început să ia la rând toate atelierele de cizmărie din oraș. De cele mai multe ori a fost refuzat de puținii meșteșugari de pe la noi, în final, găsind înțelegere doar la nea Carol Zeinaș.

A luat lecții luni la rând de la bătrânul meșteșugar de la care a avut de învățat numai lucruri bune. „Am fost plecat, un timp, în Anglia, și l-am chemat pe nea Carol la mine, la apartament. I-am adus inclusiv mașina de făcut încălțăminte și, așa, am făcut acolo primii pantofi. Prima pereche arăta de-a dreptul îngrozitor, fiind făcută din niște piele veche de vreo 20 de ani, cu tălpi la fel, învechite, toate aduse de nea Carol”, se amuză amintindu-și de începuturi tânărul Codrin.

Un imbold de…40.000 de euro
Următorul pas a fost să aplice în programul Start Up Nations 2018, reușind, astfel, să obțină o finanțare de 40.000 de euro. Banii i-a folosit, în general, pentru achiziționarea utilajelor necesare micii producții de încălțăminte. În fluxul tehnologic, sunt folosite doar materiale de calitate, de la pieile de vițel, capră, ponei și struț, până la adezivi și tălpi ortopedice. Toate utilajele sunt noi, cumpărate din Italia, țară recunoscută prin meșteșugari de excepție în domeniu. Singurul utilaj vechi este o mașinărie de întins căptușeala pe cizme, cumpărată de undeva, din Buzău.

130 de perechi pe lună
„Atelier Sârbu” e pus în mișcare de mâinile pricepute ale unor meseriașe băcăuance care au lucrat ani de zile în cooperație, micii echipe alăturându-i-se, la tălpuit, și tatăl lui Codrin. Mica linie de fabricație reușește să producă lunar circa 130 de perechi de încălțăminte destinate adulților. „Din păcate, în România, sunt multe lucruri importate, ceea ce pe mine mă deranjează nespus de mult. Aș prefera ca și noi, românii, să facem ceva, să producem aici, pentru că suntem supertalentați, avem «gusturi» foarte bune, știm să ne îmbrăcăm. Sunt conștient că nu o să pot acoperi toate «gusturile» oamenilor, nici nu mi-am propus asta. Vreau doar să produc încălţămintea pe care o simt eu, astfel încât să rezonez, cumva, cu persoanele care apreciază ceea ce fac eu”, mai spune tânărul antreprenor.

Produsele sunt vândute în micul showroom de pe strada Apusului nr. 12, prin magazinul virtual www.sarbuatelier.com, precum și prin celelalte variante online: emag, facebook marketplace, Instagram etc.

„Toată viața, mi-am dorit să fiu diferit, să fac lucrurile altfel decât cei din jurul meu. Dacă le fac la fel ca toată lumea, voi fi… ca toată lumea. De aceea, vreau ca încălțămintea mea să arate altfel. Nu inventez acum roata, dar insist ca încălțămintea mea să stea bine pe piciorul oricui, să aibă niște printuri frumoase, clientul să o poată asorta cu tot felul de îmbrăcăminte, și, normal, să-și mai dorească să cumpere produsele mele”
Codrin Sârbu

În fiecare an, prin finanțările nerambursabile acordate în baza Legii nr. 350/2005, Consiliul Județean Bacău sprijină proiectele inițiate de organizații non-guvernamentale, în care sunt implicați membri ai societății civile.Finanțările se acordă proiectelor care propun activități din domeniile cultură, social și tineret. Din cele 65 de proiecte depuse, 50 au beneficiat de finanțare. Fondurile alocate în anul 2019 pentru cele trei domenii s-au ridicat la aproximativ 1,2 milioane de lei.

 

„În toate țările europene cu tradiție democratică, societatea civilă este unul dintre cei mai importanți actori în economia societății. Mă bucur să constat că și noi ne îndreptăm spre această normalitate, dovadă fiind numărul tot mai mare, de la an la an al ONG-urilor care vin cu propuneri de proiecte și activități pentru tineri și nu numai. Consiliul Județean Bacău este un partener care și-a demonstrat susținerea în toate proiectele de impact asupra comunității băcăuane și tocmai de aceea, încurajăm toate ONG-urile care doresc implicare să depună proiecte în cadrul licitației ce va avea loc și în acest an!”.

Sorin BRAȘOVEANU,

Președintele Consiliului Județean

 

Împreună cu George Apostu la el acasă! Școala de vară de arte plastice

Unul dintre proiectele de suflet finanțate de Consiliul Județean Bacău în baza Legii nr. 350/2005 a fost Școala de Vară de arte plastice, desfășurată și în 2019 la Casa memorială a sculptorului George Apostu din Stănişeşti.

Timp de 10 zile, pictori, sculptori, studenți și elevi au participat la atelierele de sculptură, pictură și desen, susținute de profesori cu experiență. Au fost realizate prezentări interactive din istoria artelor și programe privind bazele tehnice ale picturii şi desenului, stimulând în acelaşi timp reactivarea şi dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, spontaneităţii elevilor, cu accent asupra realizării de lucrări pe tematici diverse impuse, dar şi teme de observaţie a mediului natural, a unor fragmente din natură (inspirate din mediul natural din jurul Şcolii de Vară).

George Apostu, între amintire şi actualitate

Tot în cadrul proiectului a avut loc simpozionul „Între amintire şi actualitate – opera şi viaţa sculptorului George Apostu” la care au participat peste 130 de personalităţi culturale, autorităţi publice judeţene și locale, dar şi elevi, studenţi, tineri creatori de artă plastică, localnici și iubitori de artă. Evenimentul a fost urmat de vernisarea expoziției „Prin artă mai aproape de Tată şi Fiu”, lucrările expuse fiind realizate de participanții la Școala de Vară.

 

„Zestrea”, Festivalul de Folclor

A șasea ediție a Festivalului de Folclor „Zestrea” a fost organizată de Asociația Culturală „Ca La Noi”.Tema evenimentului a fost „Personalități băcăuane care au influențat tradițiile locale și rolul lor în formarea conceptului de viață al tinerilor de astăzi”, context în care au fost puse în evidență contribuțiile unor mari personalități băcăuane la păstrarea și dezvoltarea folclorului muzical-coregrafic din Ținutul Bacăului. În egală măsură, Festivalul și-a propus implicarea tinerilor în preluarea și transmiterea folclorului de odinioară, perspectivă asumată prin participarea largă a tinerilor la activitățile proiectului.

Întâlnirile muzicale internaționale «Georges Enesco»

Un alt proiect de anvergură al anului 2019, finanțat în cadrul Legii 350/2005 a fost „Întâlnirile muzicale internaționale ”Georges Enesco”, implementat de Asociația ”Noesis-Enesco. Arte și cultură”.

Evenimentele care au avut loc sub egida festivalului și-au propus promovarea tinerilor interpreți artiști lirici printr-o colaborare internațională Franța-România.

Beneficiarii direcți au fost 15 tineri talentați care au fost selectionați la cursul de master class, cei 3 profesori de curs, 1 pianist-corepetitor și, mai ales, publicul meloman din județ.

Proiectul a valorificat colaborarea și cooperarea artistică și pedagogică devenită deja tradiție între Franța și România (Paris-Tescani-Bacău) prin participarea profesorilor și artiștilor români, francezi sau franco-români la acest eveniment.

„Se poate și aici!”

20 de elevi din liceele băcăuane împreună cu un grup de 12 tineri întreprinzători au participat la proiectul „Se poate și aici” implementat de Asociația Bronx People din Bacău împreună cu Consiliul Județean Bacău. De o reală utilitate au fost sesiunile de lucru, seminariile și exemplele de întreprinderi de succes pe plan local, activități care s-au bucurat de implicare din partea tinerilor. Un obiectiv important al proiectului a fost acela de a deschide perspective tinerilor să se dezvolte pe plan local, spre folosul lor și al comunității băcăuane.

„Cu tinerii începe schimbarea!”

Educarea și implicarea activă a tinerilor din mediul rural în activități de voluntariat și în acțiuni de suport ale diferitelor categorii de persoane defavorizate din județul Bacău au fost principalele activități în proiectul implementat de Fundația de Sprijin Comunitar, alături de Consiliul Județean Bacău – „Cu tinerii începe schimbarea!”.

Peste 250 de tineri din mediul rural și 45 din municipiul Bacău au participat la ateliere de dezvoltare personală și mai mult de 700 de copii defavorizați au beneficiat de servicii educaționale în cadrul școlilor de vară care au fost organizate în comunele Stănișești, Podu Turcului, Răchitoasa, Motoșeni, Slobozia Nouă, Dealu Morii și Corbasca.

Pentru tinerii cu vocație de viitori antreprenori au fost organizate cursuri de specialitate care, alături de seminariile pentru dezvoltarea personală sunt instrumente utile în viitoarele lor cariere.

Îngrijirea pe termen lung a vârstnicilor

În sfera proiectelor sociale finanțate de Consiliul Județean Bacău un loc important îl ocupă „Îngrijirea pe termen lung a vârstnicilor. Prioritate medico-socială națională și europeană”, implementat de Asociația „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” – Hârja.

Asociația a realizat o serie de activități care au avut drept scop creșterea calității vieții persoanelor vârstnice din cadrul centrului rezidențial, prin îmbunătățirea aparaturii existente, dar și prin formarea personalului care interacționează în mod direct cu vârstnicul instituționalizat.

În mod specific, s-a dorit asigurarea calității serviciilor de natură medicală către vârstnicii instituționalizați, în special către cei imobilizați precum și recuperarea independenței fizice și îmbunătățirea abilităților pentru activitățile cotidiene în limitele impuse de boli și capacități a persoanelor vârstnice prin servicii de kinetoterapie. 36 de vârstnici, rezidenți ai Centrului de la Hârja au beneficiat de serviciile specializate oferite în cadrul proiectului, alături de 13 angajați ai centrului care lucrează în mod direct cu vârstnicii și 2 specialiști recunoscuți în domeniul îngrijirii geriatrice.

Tabără pentru copiii insulino-dependenți

Un proiect care a adus un strop de bucurie pentru copiii cu probleme de sănătate din județul Bacău a fost cel propus de Asociația Lions Club Bacău-Moldova: „Tabără pentru copiii insulino-dependenți de tip 1 din județul Bacău și acțiuni de conștientizare și susținere pentru prevenirea diabetului zaharat”. 20 de copii insulino-dependenți au participat la activitățile derulate în tabăra dedicată lor.

Alături de activitățile distractive au fost organizate și acțiuni pentruconștientizarea de către copii și părinți a importanței unei vieți sănătoase precum și de formare a deprinderilor sănătoase atât de către copiii cu diabet zaharat de tip 1 prin auto-monitorizare cât și de părinții acestora în vederea gestionării eficiente a vieții lor.

 

Pagini realizate de Consiliul Județean Bacău

Compartimentul comunicare, imagine, activități publice, relații cu presa