Acasă Blog Pagina 1909

Încă doi candidați cu 10 pe linie la Evaluarea Națională, după contestații, pe județul Bacău

    Dacă înainte de contestații, județul Bacău înregistra 22 medii de 10 la Evaluarea Națională, după contestații numărul se ridică la 24, întrucât alți doi absolvenți de gimnaziu au obținut și ei media maximă, urmare a reevaluării lucrărilor lor.

    Reamintim că la acest examen Bacăul a avut 5.665 de candidați înscriși, din care 5.018 au primit și note, restul au absentat (fie la o probă, fie la ambele). Peste 3.750 de teze au primit note peste 5 (cinci), adică un procent de 75% (la nivel național procentul este de 76,2%).

    Urmează înscrierea în liceu, care începe pe 2 iulie și se va finaliza pe 10 iulie, când are loc repartizarea computerizată. Ulterior, candidații nevalidați vor fi redistribuiți pe locurile rămase libere, în alte două etape.

    Școala „Spiru Haret” și-a prezentat elevii de 10 (zece)

    8 note de 10 la Limba și literatura română, 7 note de 10 la Matematică și 2 medii de 10 în Evaluarea Națională din acest an. Sunt rezulatele de excepție ale Școlii Gimnaziale „Spiru Haret” din Bacău. O instituție care se menține, an de an, în topul învățământului băcăuan. O școală de zece, cu elevi de 10.

    Chiar dacă anul acesta afișarea notelor la examenul național s-a făcut în anonimat, pe coduri individuale, performanța celor mai buni elevi nu trebuie ascunsă în spatele unor cifre seci. Județul Bacău are, înainte de contestații, 22 note de 10 la Evaluarea Națională. Și e obligația noastră, a tuturor de a face cunoscută munca lor, a copiilor cu care ne mândrim.
    Iar Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Bacău a luat inițiativă și și-a asumat acest lucru. Cu acordul părinților, astăzi îi prezentăm pe cei doi absolvenți de 10 (zece) la Evaluarea Națională 2020 de la această unitate de învățământ. Doi copii frumoși, muncitori și extrem ambițioși. Aceștia sunt Evelin Elena Roșu și Laur Andrei Hanga, care au demonstat că orice provocare pentru ei are un final fericit.

    Evelin Roșu:


    „Pe lângă cele două note maxime pe care le-au luat la Evaluarea Națională, sunt mândră că am terminat și gimnaziul cu media generală 10, în toți cei patru ani. În spatele acestor rezultate este însă foarte multă muncă, dar nimic imposibil. Asta mi-am dorit întotdeauna. Să fiu mereu cea mai bună, să învăț și să demonstrez că se poate. Dacă vrei să reușești, poți. Am avut emoții la examen, era și normal, dar după ce am văzut subiectele m-am liniștit și m-am concentrat să scriu totul cât mai bine. Inclusiv la ultima problemă de la Matematică. Sunt cunoștințe care s-au acumulat în toți anii de școală, dar am avut noroc și de profesori foarte buni, cărora le mulțumesc mult. Sunt o persoană foarte norocoasă, cu părinți care m-au susținut mereu și cărora le mulțumesc și lor foarte mult. Pe viitor, mă gândesc să urmez Colegiul Național «Ferdinand I» pentru că știu și ce carieră vreau să urmez. Vreau să fiu judecător. Sunt hotărâtă și sigură pe ceea ce pot să fac.”

    Laur Hanga:


    „Eu vreau să fiu informatician, dar încă mă mai gândesc la ce liceu să mă înscriu, pentru că mă tentează și Științele sociale. Oscilez între Colegiul Național «Gheorghe Vrănceanu» și Colegiul Național «Vasile Alecsandri», deoarece nu exclud nici Medicina pe viitor. Am ales Școala «Spiru Haret» din clasa I, aici a fost elev și tatăl meu, aici m-am format, aici am învățat să scriu, să citesc, să socotesc, aici mi-am creat drumul. A fost și va rămâne pentru mine ca o a doua casă, care va fi mereu în amintirile mele. Sunt mândru de mine și mă bucur că am putut să îi fac mândri și pe părinții mei, care mereu m-au susținut. Ca și colega mea, aduc mulțumuri profesorilor mei, care m-au pregătit și au avut răbdare cu mine, dar în mod special vreau să-i mulțumesc bunicii mele, fost cadru didactic de Limba și literatura română, ce m-a ajutat foarte mult, mai ales acum, la acest examen, primul examen important pentru noi. Și frățiorul meu este tot la această școală, deci tradiția familiei merge mai departe.”

    Cei doi elevi de 10 sunt absolvenți ai clasei a VIII-a A și au fost pregătiți de prof. Codrin Ciuchi (directorul școlii), la Matematică, și prof. Simona Sachelaru, la Limba și literatura română. În total, Școala „Spiru Haret” a avut 97 de absolvenți de gimnaziu anul acesta, pe trei clase, toți au participat la Evaluarea Națională, iar din echipa de profesori care i-a coordonat au mai făcut parte prof. Gabriela Dumitru la Matematică și prof. Maria Vasilescu la Limba și literatura română.

    Cu un slogan sugestiv, „Educatori, elevi, părinți, comunitate”, Școala Gimnazială „Spiru Haret” reușește ca an de an să se mențină în top. Are o istorie de 150 de ani (s-a înființat în anul 1870), fiind o unitate ce oferă un învățământ de calitate, cu un corp profesoral de excepție. În acest moment, școala are 17 săli de clasă, 3 laboratoare, bibliotecă, 2 cabinete, atelier. De asemenea, instituția școlară are și o modernă sală de sport, unde se desfășoară activități sportive curriculare și extracurriculare.

    Sunt rezultate foarte bune, ca în fiecare an. Vorbim și de o generație foarte bună, dar și de o echipă fără de care nu putem avea aceste rezultate, respectiv triada profesori-elevi-părinți. Emoțiile poate au fost suplimentare, pentru că am trecut printr-o perioadă nemaiîntâlnită până acum, cu închiderea școlilor și învățământ online, în care nu a fost ușor pentru nimeni, dar în final totul a ieșit bine.

    Simt o mândrie în plus, nu numai eu, ci și colegii mei. Și vreau să mai ating un subiect, care e tot de mândrie: toate cele trei colegii de prestigiu din oraș, fără să le nominalizez, se știe care sunt, la admiterea în clasa a V-a au un examen de selecție, mai mult sau mai puțin legal, iar la acest examen în primii 10 sunt mereu 5 elevi de la «Spiru Haret», dintre care 3 primii pe listă. Și nu văd unde e progresul? Să iei copiii de 10, de la o școală bună, iar în final să îi duci spre 9 sau între 9 și 10.

    Unde-i progresul? Este un semnal și pentru părinții copiilor care fac aceste alegeri. Oare chiar așa de lăudat e pomul? Sunt rezultate bune și la ei, nu le contest, dar repet, ei fac o triere. Și îmi asum în totalitate ceea ce spun.
    Avem generații bune, an de an, și cu siguranță vor veni și altele din urmă. Așa că, veniți la «Spiru Haret», școala de 10, cu elevi de 10 și rezultate de excepție.”
    Prof. Codrin Ciuchi,
    directorul Școlii „Spiru Haret”

    Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul” în sărbătoare

      Luni, 29 iunie, Biserica Romano-Catolică „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul” sărbătorește sfinții patroni ai acestei comunități și ai întregului oraș Bacău. Sfântă Liturghie solemnă de hram va fi celebrată la ora 11.00.

      Biserica nu i-a separat niciodată pe cei doi mari apostoli Petru şi Paul: i-a comemorat întotdeauna împreună. Cele mai vechi documente ni-i prezintă totdeauna asociaţi la aceleaşi onoruri liturgice.

      Aceasta este ideea comună a tuturor sfinţilor părinţi că cei doi fondatori ai Bisericii nu trebuiau fi separaţi. Potrivit unei vechi tradiţii, ziua de 29 iunie este ziua în care au murit ca martiri cei doi apostoli. De aceea, și Biserica noastră îi sărbătorește împreună pe acești apostoli în aceeași zi.

      În cadrul Sfintei Liturghii, îi vom aduce laudă și mulțumire lui Dumnezeu prin intermediul sfinților apostoli și cerem ca prin ei să primim harurile necesare pentru viața noastră creștină. Ei sunt un exemplu pentru noi. Cuvântul şi sângele sunt forţele vii cu care Sfinţii Petru şi Paul, uniţi cu Cristos, au plămădit şi plămădesc Biserica întreagă.

      Cu multă bucurie şi dragoste frăţească vă invităm să luaţi parte la bucuria noastră, fie participând în mod direct la sărbătoare, fie accesând transmisiunea online a sfintei celebrări.

      Vă așteptăm cu drag!

      Șofer prins, la Buhuși, pe când încerca să decoleze cu 152 km/h

        Un autoturism BMW a fost prins de radarul polițiștilot de la Circulație pe când rula cu 152 km/h în interiorul localității Buhuși, în această seară.

        Șoferul a rămas pieton și s-a ales cu o amendă pe măsură.

        „Aeroportul Internațional Buhuși si-a reluat activitatea după starea de urgență. Am surprins prima 🛫decolare🛫 live. Păcat că a trebuit sa reținem cursa la sol pentru reglaje🛬”, se arată într-un comentariu pe pagina de Facebook „Atenție Poliția Bacau”, care a relatat incindentul.

        Sursa

        „BLUE QUARANTINE STORY” la Spitalului Municipal de Urgență Moinești

        Marți, 30 iunie ac, orele 10.30, în incinta Spitalului Municipal de Urgență Moinești, are loc vernisajul expoziției itinerante de pictură „BLUE QUARANTINE STORY” by Luminița Pătrățeanu.

        Alături de Luminița vor fi actorul, regizorul și scriitorul Ghelu Radu Bogdan și studenta Karina Luncanu, interpreta unor piese muzicale devenite emblematice în perioada pandemiei universale.

        Blue Quarantine Story are ca temă sacrificiul cadrelor medicale aflate în linia I în Pandemia Sars Cov 19 2020, iar lucrările expoziției vor fi donate Spitalului Municipal de Urgență Moinesti.

        De precizat faptul că expoziția menționată s-a transformat într-un proiect special la care au achiesat parteneri din: Regatul Unit al Marii Britanii, Regatul Spaniei – Insulele Canare, Italia – Brescia și Basarabia.

        Expoziția de la Moinesti oferă publicului o altă abordare a conceptului Blue Quarantine Story, iar lucrările sunt diferite, dorința artistului fiind aceea de a cultiva unicitatea.

        Expoziția se desfășoară sub egida Spitalului Municipal de Urgență Moinesti, condus de Prof. Dr. Adrian Cotîrleț și a Protopopiatului Moinești prin Protopop – P.C. Pr. Dr. Costel Mareş, cu sprijinul Consulatului din Insulele Canare și cu respectarea măsurilor de prevenire și protecție stabilite de starea de alerta în care ne aflăm.

        Un șofer beat a ajuns cu mașina într-un canal

          Poliția în acțiune

          La data de 26 iunie a.c, în jurul orei 01.30, poliţiştii din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Traian au observat pe raza comunei Plopana, un autoturism aflat într-un canal de scurgere a apelor.

          La faţa locului poliţiştii au constatat că un bărbat de 39 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism aflându-se sub influenţa alcoolului, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat în coliziune cu un canal de scurgere a apelor.

          În urma evenimentului rutier, conducătorul auto a fost rănit, fiind transportat la spital.

          În urma testării acestuia cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat.

          Din verificări, poliţiştii au stabilit că bărbatul nu deţinea permis de conducere penrtu nicio categorie de autovehicule.

          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără permis.

          Cercetaţi penal de poliţişti pentru conducere sub influenţa alcoolului

            La data de 25 iunie a.c, poliţiştii din Răchitoasa au depistat, în trafic, un bărbat de 33 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism, aflându-se sub influenţa alcoolului.
            Bărbatul în cauză a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
            Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe.

            La aceeaşi dată, poliţiştii din Slănic Moldova au depistat, în trafic, un localnic de 42 de ani, în timp ce conducea un autoturism, aflându-se sub influenţa alcoolului.
            Bărbatul în cauză a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 1,01 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
            Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe.

            Minori prinşi de poliţiştii oneşteni după ce ar fi sustras un telefon mobil

              La data de 25 iunie a.c.,, în jurul orei 18:00, Poliţia Municipiului Oneşti a fost sesizată de un localnic de 51 de ani, cu privire la faptul că două persoane necunoscute i-ar fi sustras un telefon mobil din buzunarul cămăşii.

              Patrula de ordine publică s-a deplasat de îndată la faţa locului şi, în urma activităților desfășurate în teren, poliţiştii au depistat la scurt timp după comiterea faptei, doi tineri, unul de 14 şi altul de 11 ani, având asupra lor telefonul sustras.

              Bunul sustras a fost recuperat şi predat păgubitului.

              Cercetările continuă în cadrul unui dosar penal pentru comiterea infracţiunii de furt.
              Furturile din buzunare şi genţi se comit în special în locurile aglomerate. Dacă sunteţi împins ”din greșeală” în astfel de locuri, verificaţi-vă imediat buzunarul unde țineți banii sau geanta, pentru a fi siguri că nu sunteţi victima unui hoţ!

              DJ 117 și DJ 123, două investiții primordiale ale PSD pentru Bacău, au intrat în linie dreaptă

              Împreună cu colegii din conducerea PSD Bacău, am vizitat stadiul șantierelor la două dintre investițiile primordiale pentru infrastructura rutieră a județului, respectiv șantierele de pe DJ 117 și DJ 123.

              Este vorba de două obiective vitale pentru dezvoltarea județului și a comunităților de pe cele două artere, finanțate din bugetul Consiliului Județean Bacău și prin PNDL, în perioada guvernării PSD.

              Am revenit din nou în zonă la un an după ce am semnat contractele de modernizare a celor două șosele, DJ 117 (Cernu-Buda) și DJ 123 (Dărmănești-limită județ Harghita), prima oprire fiind în superbul lan de lavandă din Poduri, unde s-a semnat contractul pentru DJ 117.

              La fața locului, am constatat cu bucurie că lucrările la ambele obiective se desfășoară în ritm excelent.

              Pe DJ 117 se muncește pe mai multe segmente pe 4,2 kilometri, tronsoanele necesitând o abordare tehnică specială, din cauza stabilizării malurilor cursului de apă. Remarc la superlativ determinarea primarului comunei Poduri, Diana Narcisa, care este zi și noapte pe șantier, urmărind îndeaproape și cu rigurozitate derularea activităților.

              Pe DJ 123 s-au turnat primele covoare de asfalt și a început reabilitarea/consolidarea podurilor, pe o porțiune de 6,3 kilometri. Pentru mine este un drum de suflet, având în vedere că am muncit peste 12 ani în Dărmănești, iar așteptările locuitorilor zonei sunt perfect îndreptățite pentru ca lucrarea să fie finalizată conform contractului.

              Este un drum județean extrem de important pentru locuitorii din această zonă pitorească a județului Bacău, noua arteră urmând să încurajeze turismul, activitățile de agrement și petrecerea timpului liber, dar și din punct de vedere economic, prin dezvoltarea pensiunilor deja existente, precum și construcția de noi obiective de cazare.

              Subliniez că ambele investiții aparțin Consiliului Județean PSD, deoarece în ultima perioadă au apărut „binevoitori” care își arogă, prin minciuni sfruntate, paternitatea proiectului DJ 123.

              Le reamintesc că semnarea contractului DJ 123 s-a realizat sub patronajul Consiliului Județean PSD, proiectul fiind inițiat de UAT Dărmănești la începutul anului 2016, când la conducerea Primăriei se afla Constantin Balaș, președintele organizației locale a PSD și candidat la Primărie la viitoarele alegeri locale.

              Senator PSD Bacău,

              Miron SMARANDACHE

              S-a semnat contractul pentru noua stație de epurare a apelor din Onești

                Felix Stroe, directorul general al Operatorului regional de apă și canalizare RAJA Constanța, care administrează și serviciile de apă-canal din municipiul Onești, a semnat, vineri, 26 iunie, cu executantul lucrărilor, societatea OCSA Construcții și Infrastructură, Contractul de lucrări „Reabilitarea și modernizarea stației de epurare din municipiul Onești”. Stația de epurare va fi dezvoltată în zona Jevreni, iar lucrările fac parte din Proiectul „Dezvoltarea Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Municipiul Onești în perioada 2014-2020”.

                Evenimentul a avut loc în incinta Stației de Epurare Constanța Nord, la sediul central al RAJA, în prezența primarului municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc, a unui grup de consilieri locali oneșteni și a președintelui Consiliului Județean Constanța și a primarului municipiului Constanța, dar și a reprezentantului Ministerului Finanțărilor Europene și a unui numeros grup de ziariști din Onești, din Bacău și din Constanța.

                „Cea mai mare problemă a orașului din ultimii peste 20 de ani – spune primarul Nicolae Gnatiuc – era lipsa apei potabile. Dar, împreună cu Consiliul Local am rezolvat problema. Din iunie 2017, Oneștiul are apă non-stop. Municipiul a semnat, inițial, cu societatea RAJA Constanța, un contract de circa 58 de milioane de euro, finanțat prin fonduri europene, pentru preluarea serviciilor de alimentare cu apă și pentru servicii de canalizare. În patru ani au atrase fonduri europene nerambursabile de circa 87 de milioane de euro în Onești, din care 58 de milioane vor fi aduși de RAJA, din această toamnă. Acum avem și contractul pentru lucrările de la stația de epurare de la Jevreni”.

                În luna ianuarie, RAJA a semnat cu Ministerul Fondurilor Europene contractul de finanțare privind Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în Municipiul Onești”, în valoare totală de 275,6 de milioane de lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene este de 185,5 de milioane de lei, contribuția asigurată de beneficiar este în valoare de 16,6 milioane de lei,  de la bugetul național (13%) și de la bugetul local (2%).

                Cum va arăta noua stație de epurare

                Stația de epurare nouă va fi construită tot în zona satului Jevreni (comuna Ștefan cel Mare), în vecinătatea societății Chimcomplex, pe malul Trotușului.
                Proiectul prevede reabilitarea și modernizarea stației de epurare vechi(41.500 l.e.), 26,04 km extindere rețea de canalizare, 3,43 km reabilitare rețele canalizare, 11 stații noi de pompare a apei uzate și 6,6 km de conducte de refulare a apei uzate.

                Stația va avea doar o treaptă mecanică, în care se vor găsi un deznisipator orizontal de tip canal din beton armat, canalul de măsura pe care este montat un debitmetru Parschall, separatorul de grăsimi construit din beton armat și un decantor primar vertical din beton armat. Nămolul din decantor este raclat și evacuat zilnic într-un batal cu suprafața de 12.000 mp.

                Actuala Stație de epurare se află în vecinătatea societății Chimcomplex, pe malul Trotușului, în satul Jevreni (comuna Ștefan cel Mare), și a fost construită în perioada 1948-1953. A fost proiectată să trateze și să elimine apă menajeră uzată din locuințe și apă industrială uzată de pe Platforma Petrochimică Borzești. Stația veche dispunea de două trepte de epurare a apelor, una mecanică și una biologică.
                În Onești, rețelele de canalizare menajeră au 140 km, iar rețelele pluviale 40 km.

                „Este primul pas spre normalitate, după 30-40 de ani în On ești, timp în care, până să vină RAJA la noi, beneficiam de un program de furnizare a apei de numai câte trei ore dimineața și trei ore seara. După trei ani, RAJA a demonstrat că acest serviciu poate fi realizat în Onești în condiții normale, permanent. Mulți oneșteni se pare că au uitat aceasta, dar noi continuăm să le aducem aminte.”
                Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești

                „Dacă municipiul Onești nu era declarat eligibil într-un asemenea proiect, ar fi plătit pentru neconformare la cerințele Uniunii Europene în domeniu și, zilnic, o amendă 2,2 și 130 de mii de euro, până la realizarea conformării, cam 47 de milioane de euro pe an. Operatorul regional RAJA a sprijinit aplicarea unui asemenea proiect la Onești. Iar noi furnizăm apă permanent în Onești din prima zi de preluare a acestui serviciu, de la 1 iunie 2017.”
                Felix Stroe, directorul general al RAJA Constanța

                 

                O nouă decizie! A fost prelungită cu 7 ani valabilitatea cardurilor naționale de sănătate

                Guvernul a aprobat o hotărâre care prevede că, începând cu luna iulie 2020, se rescriu cipurile cardurilor naționale de asigurări de sănătate emise până la data de 31 decembrie 2014. Prin acest procedeu, termenul de valabilitate al acestor carduri se va prelungi încă 7 ani de la data rescrierii certificatului.

                 Această reglementare vine în contextul în care valabilitatea certificatelor inscripționate pe cardurile naționale de asigurări de sănătate ar fi expirat în anul 2020 pentru foarte mulți beneficiari, în jur de 4,2 milioane de carduri la nivel național, urmând ca în anul 2021 să expire alte 10 milioane de carduri. Hotărârea aprobată de Guvern degrevează bugetul Ministerului Sănătății pentru anii 2020 – 2021 de cheltuielile de tipărire a cardurilor a căror valabilitate expiră în această perioadă, precum și bugetul Fondului național de asigurări sociale de sănătate de cheltuielile aferente distribuției acestora.

                 „Practic se reactualizează instant microcipul cardului, iar validarea lui se va face pe loc, imediat când acest card este introdus într-un cititor, la orice furnizor de servicii medicale. Rescrierea noului certificat pe CIP-ul cardului se va face în mod automat. La nivelul aplicației furnizorului de servicii medicale, în momentul introducerii cardului în cititor, sistemul va detecta certificatul expirat și îl va înlocui fără nicio intervenție a furnizorului sau a asiguratului. Măsura este valabilă pentru toate cardurile de acum încolo, imediat după expirarea lor, iar cele noi vor fi emise direct pentru 7 ani, a explicat Dan Stoica, director la Casa Județeană de Sănătate Bacău.

                 ATENȚIE! Așadar, important este să se știe că toate cardurile care sunt acum în circulație vor fi în continuare valabile. Nu trebuie aruncate! Li se va prelungi valabilitatea încă 7 ani, direct în sistemul de validare, pe același card, prin actualizarea cipului încorporat. Nu se emit altele noi!

                IMPORTANT! Prelungirea valabilității cardurilor naționale de sănătate nu înseamnă și obligativitatea validării serviciilor medicale cu acestea. Rămâne în continuare valabil ordinul prin care pe perioada stării de altertă și 90 de zile după încetarea ei, toate serviciile medicale oferite de furnizorii din sistemul sanitar (inclusiv trimiterile în ambulatoriul de specialitate și la BFT) pot fi asigurate FĂRĂ validarea lor cu cardul de sănătate.

                La nivelul județului Bacău sunt în prezent active peste 480.000 de carduri. Dintre acestea, 391.838 ar fi expirat pe 30 septembrie, iar 32.089, pe 31 octombrie. Zilele acestea, urmează să vină alte 10.000 de carduri noi, pentru asigurații care au împlinit între timp 18 ani sau au intrat în câmpul muncii.

                Persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani sau care devin asigurați conform prevederilor legale primesc aceste carduri direct la domiciliu, fără a depune în prealabil vreun document la Casa de Sănătate sau la medicul de familie. Pe card sunt vizualizate numele și prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul național de asigurări de sănătate, numărul de identificare al cardului și data expirării. Cardurile naționale sunt valabile numai pe teritoriul României.

                 

                 

                Tânără din Bacău, bătută de iubit și lăsată să moară. Bărbatul s-a dus să se culce

                Un bărbat de 42 de ani şi-a ucis iubita de 36 de ani. Cei doi locuiau împreună de câteva luni, iar în urma unui acces de furie a lovit-o mortal, informează PROTV.

                Bărbatul s-a culcat, iar dimineaţa când a văzut că femeia nu se mai trezeşte a sunat la 112.

                Suspectul a fost reţinut pentru 24 de ore şi urmează că, vineri, să fie prezentat unui judecător cu propunere de arestare preventivă.

                Cei doi concubini trăiau împreună de o jumătate de an, iar cu ei locuia şi fetiţa bărbatului în vârstă de 8 ani. Vecinii i-au văzut împreună când se întorceau de la o petrecere şi nimic nu prevestea nenorocirea care avea să se întâmple.

                Chiar dacă vecinii i-au văzut fericiţi cu numai câteva ore înainte, ceva s-a întâmplat în locuinţa celor doi, iar bărbatului a ucis-o pe iubita lui. El s-a culcat, iar dimineaţa, când a văzut că femeia nu îşi mai revine, a sunat la 112. Medicul de la ambulanţă nu a mai putut face nimic.

                Vecinii nu îşi explică ce s-a putut întâmpla între cei doi şi de ce s-a ajuns la crimă. Din curtea lor niciodată nu s-au auzit vorbe grele şi toţi deplâng acum soarta femeii.

                Fetiţa suspectului era şi ea acasă, însă anchetatorii spun că nu a asistat la scena sângeroasă. Acum este în grijă unor rude şi urmează ca mama suspectului să se ocupe de copilă. Dacă va fi găsit vinovat pentru omor, bărbatul risca 20 de ani după gratii.

                Ziua Drapelului Naţional a fost marcată astăzi în Bacău – VIDEO

                  Ziua de 26 iunie esteZiua Drapelului Național, proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.

                  În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”

                  Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

                  O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.

                  Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa

                  În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

                  Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.

                  Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.

                  Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

                  Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

                  Laurenţiu Munteanu, primarul oamenilor

                  Foarte des „Laurenţiu”, pur şi simplu. Mai rar „Domn’ primar”. Aproape niciodată „Domnule Munteanu”. Aşa se adresează oamenii din Blăgeşti celui care le-a schimbat în bine viaţa. Lor şi copiilor din toate satele. Nu e familiaritate vecină cu lipsa de respect, ci încrederea într-un fiu vrednic, un frate săritor sau unchi generos. Pentru că Laurenţiu Munteanu este primarul tuturor şi al fiecăruia, fără deosebire de vârstă, avere sau etnie. Iar fiecare mandat le-a confirmat că omul pe care l-au ales munceşte în folosul lor, iar asta se vede peste tot în comună.

                  Drumuri asfaltate peste tot în comună, şcoli, grădiniţe noi şi frumoase, investitori care dau locuri de muncă oricui doreşte, iluminat pe toate uliţele…. Ce şi-ar mai dori un primar? Alţii poate s-ar mulţumi cu atât, nu şi Laurenţiu Munteanu! Alimentarea cu apă şi canalizarea plus gazele naturale pentru fiecare gospodărie sunt ţintele viitorului mandat, pregătite încă de pe acum. Cu fonduri europene sau guvernamentale, nu mai contează, important este ca oamenilor să le fie mai bine la ei acasă.

                  50 de tablete şi un laptop au primit elevii din Blăgeşti în timpul izolării din această primăvară pentru a urma cursurile online. A fost decizia primarului, consilierii au fost de acord, copiiilor le-a fost mai uşor. Nu la fel de uşor ca în şcolile şi grădiniţele moderne şi dotate mai ceva ca la oraş, însă Laurenţiu Munteanu crede mereu că învăţătura e calea dreaptă spre o viaţă mai bună. Zâmbeşte când vede după-amiaza prichindeii cu telefoane adunaţi în curtea şcolilor pentru a se bucura de wireless gratuit, deşi i-ar vrea mai mult la calculatoarele din biblioteca deschisă într-o fostă crâşmă. Oricum, e bine, e foarte bine şi aşa!

                  Peste tot, drumuri ca la oraş

                  Comună întinsă, are şi drumuri pe măsură, şi săteşti prin BlăgeștiBudaPoiana NegustoruluiȚârdenii Mari sau Valea lui Ion, dar şi comunale, care-i leagă pe cei peste 7.000 de locuitori. Aşa că grija primarului a fost se le asigure oamenilor drumuri ca-n palmă. Şi a reuşit să asfalteze 37,4 km, adică aproape tot ce înseamnă infrastructură locală. Cu tot cu şanţuri amenajate, poduri şi podeţe, amenajări de protecţie, aşa cum stă bine unui gospodar. Şi pentru că prin Blăgeşti trec şi vreo 10 km de drum judeţean, Laurenţiu Munteanu s-a îngrijit şi de asta, că doar nu era să lase treaba neterminată. E mult, e puţin? Păi, în 2004, erau numai 2 km de asfalt pe două benzi şi alţi 2 km pe un singur sens!

                  Lumină pentru toată lumea

                  „Lampa lui Ilici” a fost multă vreme doar o poveste la Blăgeşti, ca în multe alte comune din România, mai ales pe uliţele pe care se înşiră casele. De vreo câţiva ani însă, capitalistul led a înlocuit becurile chioare. Nu mai puţin de 1.300 de stâlpi luminează în toate satele, aducând siguranţă şi confort. Dar şi o economie de 70 la sută la factura de electricitate a comunei Blăgeşti, ceea ce înseamnă că amortizarea investiţiei aproape că e totală.

                  Copiii, răsfăţaţii bugetului local

                  Cu nouă şcoli şi opt grădiniţe în grijă, unde merg zilnic peste o mie de juniori, grijile sunt multe pentru un primar. Laurenţiu Munteanu le-a găsit vai de ele în primul mandat şi le-a pus cap de listă la investiţii. An după an, din banii comunei, din fonduri guvernamentale sau europene, le-a modernizat pe toate, până la una, ba le-a mai şi asigurat copiilor siguranţa împrejmuindu-le. Ultimele lucrări sunt cele de la şcoala din Valea lui Ion, acolo unde imobilul a fost anvelopat cu un material de ultimă generaţie, care protejează şi de frig, şi de căldură, ceea ce înseamnă atât binele elevilor, dar şi cheltuieli mai mici. Şcolile din Țârdenii Mari şi Buda au fost refăcute, modernizate şi dotate ca pentru mileniul III, o bucurie pentru cei mici şi dascălii lor. Cât despre grădiniţe, cea nouă din satul Blăgeşti e bună de pus la revistă, la fel cum va fi şi cea cu trei săli care se construieşte în Poiana Negustorului. Oricum, micuţii se simt foarte bine la „grădi” din orice sat, mai ales că există locuri de joacă în fiecare loc.

                  Pentru suflet, pentru minte

                  Să transformi o fostă crâşmă în bibliotecă e lucru rar peste tot în lume, dar e o frumoasă realitate la Blăgeşti. În locul sticlelor, pe rafturi stau mii de cărţi şi copiii vin cu drag aici, mai ales că au la dispoziţie şi calculatoare pentru a explora şi online. Nu e de mirare că tinerii au iniţiative dintre cele mai frumoase, aşa cum au avut cei doi veri din Buda, care au amenajat într-o casă moştenită un muzeu sătesc plin cu obiecte casnice din vechime. La fel de frumos este Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Blăgeşti, înconjurat de un parc unde oamenii vin să-şi povestească noutăţile. Şi în Valea lui Ion este un parc pe care Primăria l-a completat cu un loc de joacă pentru micuţii satului.

                  Meşteşugurile sunt încă vii

                  Într-o epocă a produselor fabricate în serie şi de obicei prin China, la Blăgeşti sunt oameni ce mai ştiu meşteşugul lucrurilor trainice şi frumoase făcute cu mâna. O potcoavă sau un grilaj le poţi găsi la fierarul satului, ori îţi poţi comanda o uşă sau un butoi la dogar, iar dacă vrei să te fuduleşti ai parte de un cojocel sau o căciulă la cojocăria tradiţională. Şi nu sunt puţini cei care trec pragul atelierelor pentru a-şi înfrumuseţa viaţa cu obiecte însufleţite de dragoste pricepută. Bucuria este şi mai mare pentru că sunt câţiva copilandri care au prins drag de meşteşuguri şi sunt gata să apuce şi ei pe drumul tradiţiei.

                  Investitorii au venit la bine şi aduc şi mai mult bine

                  Drumuri bune, primar şi consiliu local cinstiţi şi deschişi la minte, oameni harnici, toate la un loc. Cum să nu vină investitorii la Blăgeşti? Fabrici de betoane şi confecţii, firme de construcţii şi transporturi sau panificaţie au sute de angajaţi din comună. Primarul zâmbeşte mucalit şi povesteşte: „Unii dintre ei aveau nişte ani în spate, dar s-au angajat pentru prima dată la firmele care au venit în comună. La început le-a fost mai greu, dar după ce-au luat primele salarii, a început să le placă la serviciu!” Tot aici se află cea mai modernă fermă piscicolă din România, care oferă peşte proaspăt oricui are poftă de o saramură gustoasă. Şi cele peste 5.000 de oi şi 500 de vaci de rasă sunt furnizoare de delicii culinare mult apreciate de băcăuani şi nu numai.

                  „Pentru domnul primar Laurenţiu Munteanu am un singur mesaj – sigur, drumul judeţean care duce din comuna Blăgeşti spre Balcani şi Pârjol va fi modernizat. Astfel, trei comune pitoreşti vor fi legate între ele, iar oamenii locului, dar şi turiştii, vor circula uşor şi în siguranţă. Deschiderea comunităţilor este esenţială pentru dezvoltare, iar guvernarea PSD asta a făcut prin investiţiile în infrastructură.”

                  Dragoş Benea, europarlamentar, preşedinte PSD Bacău

                  „Ştiu cât de important este pentru Laurenţiu Munteanu proiectul cu alimentarea cu apă şi canalizarea. De aceea eu, împreună cu toată echipa PSD Bacău, îi voi fi alături pentru a reuşi încă o dată să aducă binele pentru oamenii din Blăgeşti. Sunt mândru să fiu coleg cu acest campion al administraţiei, care a demonstrat în atâtea mandate că munca şi curajul sunt răsplătite cu reuşite. Sincer, îi invidiez pe locuitorii comunei că au un asemenea primar!”

                  Ionel Floroiu, deputat PSD

                  „Eu sunt om de echipă şi lucrez foarte bine cu cei care mă respectă şi îşi respectă cuvântul dat. Asta s-a văzut la toate proiectele din Blăgeşti, unde am avut sprijinul colegilor din PSD, şi de la Consiliul Judeţean, şi din Parlament. Doar aşa am reuşit să ajut oamenii, am avut încredere în cei din echipa mea, care m-au ajutat concret, nu cu vorbe goale. Administraţie bună, cu rezultate pe care să le vezi în fiecare zi, nu se poate decât colaborând, sfătuindu-te şi muncind împreună cu cei ce îţi sunt aproape cu fapte, fără poveşti politice care nu se vor adeveri vreodată.”

                  Laurenţiu Munteanu, primarul comunei Blăgeşti

                   

                  Birocraţia europeană a amânat apa şi canalizarea

                  Ani de muncă şi speranţe, un proiect european POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare) foarte bun şi 12 milioane de euro pentru apă curentă şi canalizare în Blăgeşti. Adică o rețea de 43 de km pentru apa potabilă și de 42 de km pentru canalizare. De multă vreme, primarul Munteanu şi consilierii locali şi-au făcut datoria şi au pus la dispoziţie terenul necesar amenajărilor, ba chiar au pregătit şi cele şapte puţuri de mare adâncime de unde va pleca apa. Dar funcţionarii UE nu s-au grăbit să semneze ultimele documente pentru ca lucrările să înceapă, iar oamenii din Blăgeşti să trăiască mai bine la ei acasă. Din păcate, situaţia este identică în alte 45 de comune! Din fericire, se pare că proiectul a intrat în linie dreaptă şi în curând utilajele vor lucra pentru a aduce confortul mult dorit.

                  Mici „datorii” şi o MARE ambiţie în următorul mandat

                  Satele au uliţe asfaltate şi luminate, copiii învaţă ca la oraş, părinţii lor au de lucru. Ce şi-ar mai putea dori un primar? Nu mare lucru, dar nu e cazul lui Laurenţiu Munteanu! „Mai am încă 1,2 km de uliţe pe care vreau să le betonez, pentru că nu pot fi asfaltate. Şi încă vreo 2 km de asfalt pentru un capăt de drum. Pe urmă cred că nu mai am datorii mari faţă de oameni!”, povesteşte primarul cu o asemenea seriozitate, de parcă s-ar pregăti de o autostradă prin Blăgeşti. Nu e cazul de aşa ceva. Dar de alimentare cu gaze naturale chiar e nevoie şi Laurenţiu Munteanu a şi găsit variante pentru comună. Încă din 2016-2019, când guvernarea PSD a lansat proiectul de conectare a satelor româneşti la reţeaua de gaze, şi-a propus ca Blăgeşti să fie neapărat în fruntea listei. Are pregătită documentaţia, a vorbit cu oamenii, ştie pe de rost traseele viitoarelor conducte şi aşteaptă doar un semn pentru a-şi completa portofoliul de reuşite.

                   

                  Redeschiderea Sălii de Atletism permite atleților băcăuani să se antreneze și indoor, nu doar outdoor

                  Atleții băcăuani se pot antrena din nou pe două fronturi. Dacă până deunăzi, ședințele de pregătire erau doar outdoor, odată cu redeschiderea, din această săptămână, a Sălii de Atletism, antrenamentele se pot desfășura și indoor.

                  De altfel, încă de la finalul săptămânii trecute, noul director al DJTS Bacău, Radu Ababei, anunțase acest lucru. O mutare mult așteptată și binevenită, în condițiile în care la finalul lunii iulie va avea loc și prima competiție a verii: Cupa României- Open, la juniori.

                  Aveam nevoie de redeschiderea sălii deoarece, în lumina noului calendar competițional, cu concursuri în iulie și august, intrăm pe pregătire specifică”, a declarat antrenoarea CSM Bacău, Carmina Vorovenci. Sportivii se pregătesc în Sala de Atletism respectând toate reglementările în vigoare anti-COVID-19. Conform unui tabel completat și validat din timp, se lucrează în grupuri de câte șase, cu distanțare și, în situația des întâlnită în care în sală activează concomitent două serii de câte șase sportivi, aceștia se antrenează în locații diferite.

                  Accesul se face printr-o ușă, ieșirea printr-alta, sportivii se dezinfectează, iar starea lor de sănătate este permanent monitorizată de factorii responsabili. „Cu sănătatea nu ne putem juca. Suntem atenți la toate detaliile”, a precizat antrenorul SCM Bacău, Cristi Nemțeanu.

                  Iată și calendarul competițional intern pe durata verii

                  25-26 iulie/ Buzău sau Craiova: Cupa României Open juniori.

                  1-2 august/ București: Finala Campionatului Național de Copii 1 și 2

                  7-8 august/ București: Finala Campionatului Național U16.

                  7-8 august/ Buzău: Cupa României Seniori.

                  14-15 august/ Craiova sau Pitești: Finala Campionatului Național U18.

                  28-29 august/ Pitești: Finala Campionatului Național U20.

                  30-31 august/ Pitești: Finala Campionatului Național de Probe Combinate Seniori, U23, U20, U18 și U16.

                  Internațional

                  22 august, Zagreb (Croația): Campionatul Balcanic de semimaraton.

                  22-23 august, Cluj -Napoca: Campionatul Internațional al României „Iolanda Balas-Soter”.

                   

                   

                   

                  Handbal masculin / Constanța a dat Cu…PA!

                  Orașul de pe Litoral a renunțat la găzduirea Final Four-ului Cupei României de pe 15-16 august, la care este calificată și CSM Bacău. Deocamdată, nu a fost decisă noua gazdă. Schimbarea locației creează probleme „CSM-eilor” în condițiile în care ei vor debuta în campionat la Constanța, pe 19 august, iar semifinala de pe malul mării i-ar fi scutit de un drum lung suplimentar

                  Ediția 2020-2021 a Ligii Zimbrilor la handbal masculin va începe pe 19 august. Ea va avea ca prolog o „coadă” din sezonul trecut: Final Four-ul Cupei României. Programat inițial în perioada 4-5 aprilie, la Constanța, turneul final al Cupei a fost mutat, din cauza pandemiei COVID-19, pe 15-16 august. Astfel, pe 15 august se dispută semifinalele CSM Bacău- Dinamo București și HC Dobrogea Sud- Poli Timișoara, pentru ca pe data de 16 să aibă loc finala. Deocamdată, datele au rămas în picioare. Nu însă și locația, HC Dobrogea Sud Constanța anunțând că renunță la organizarea Final Four-ului.

                  Două sunt motivele care stau la baza forfait-ului constănțean. Primul este legat de faptul că, în baza reglementărilor decise pentru a evita răspândirea noului Coronavirus, turneul se va disputa cu porțile închise. Al doilea motiv vizează faptul că, în afara trofeului în sine, competiția nu mai prezintă o altă miză în contextul în care înscrierile pentru viitoarea ediție a cupelor europene s-au definitivat deja, iar câștigătoarea Cupei României nu va beneficia și de un loc în disputele continentale.

                  „Am declinat organizarea turneului final al Cupei României, având în vedere că este foarte probabil ca meciurile să se joace fără spectatori. Am sperat să găzduim turneul în aprilie, atunci când ar fi fost un spectacol sportiv extraordinar pentru suporterii noștri”, a anunțat, pe site-ul clubului, președintele HC Dobrogea Sud, Rudi Stănescu.

                  Deocamdată, nu s-a decis unde va avea loc Final Four-ul Cupei. Se vorbește de varianta terenului neutru (Ploiești, eventual Brașov), dar nu este deloc exclus ca Poli Timișoara, care va disputa semifinala cu HC Dobrogea Constanț,a să aducă turneul pe Bega pentru a-și mări șansele de câștigare a trofeului. Schimbarea locației afectează și pe CSM Bacău. Nu atât prin prisma competiției în sine, ci din motive de… kilometraj. Cum echipa lui Adrian Petrea va juca în prima etapă de campionat pe 19 august, la Constanța, disputarea turneului final al Cupei chiar pe malul mării ar fi reprezentat cea mai convenabilă variantă.

                  Or, o deplasare Bacău- Timișoara pentru semifinala de pe 15 august, cu Dinamo, urmată de un drum Timișoara- Constanța, pentru jocul de campionat din data de 19, cu HC Dogrogea Sud, constituie un adevărat tur al României. Un maraton epuizant și din punct de vedere fizic, și din punct de vedere al costurilor, și din punct de vedere al timpului.

                  „Într-adevăr, decizia Constanței de a renunța la a mai găzdui Final Four-ul ne dă și pe noi peste cap. Să vedem cine-și permite acum să găzduiască turneul, mai ales că se joacă aproape sigur fără spectatori. Mutarea turneului la Timișoara nu ar fi o veste prea îmbucurătoare pentru noi”, a declarat managerul CSM Bacău, Sorin Tîrcă. Până la startul meciurilor oficiale, să reamintim că, de luni, CSM Bacău și-a reluat pregătirile sub comanda lui Adrian Petrea.

                  A făcut-o respectând normele în vigoare, dar a făcut-o și într-un format restrâns în situația în care nu toți jucătorii s-au putut alătura echipei. Astfel, Bologa a absentat din cauza unui deces în familie, Crnoglavac, Saldatsenska și Sretenovic nu au ajuns încă în România, iar când o vor face vor intra în carantină 14 zile, așa cum a intrat deja Serhel.

                  În aceste condiții, „CSMeii” au contat la primele antrenamente pe un efectiv redus, care a avut ca figuri noi, dincolo de juniorii promovați din propria pepinieră, pe centrul Ionuț Rotaru (revenit la echipa la care s-a afirmat) și pe pivotal croat Teo Coric (foto, ultima oară la Minaur Baia Mare). Problemele băcăuanilor nu se încheie însă aici, la finalul lunii expirând contractele mai multor jucători: de la Tamaș la Păunică și de la Gal la Bologa și Tărâță.

                  „Am promisiunea primarului Cosmin Necula că problema bugetului se va rezolva cât mai curând, astfel încât să putem negocia și semna înțelegerile cu jucătorii aflați la final de contract cu clubul. Am preferat ca mai întâi să definitivăm achizițiile lui Coric și Sretenovic deoarece aceștia nu ne-ar fi așteptat să facem rost de bani. În schimb, jucătorii pe care-i avem în curte și cu care urmează să prelungim acordul ne cunosc și știu că pot miza pe cuvântul nostru. Așteptăm acum ca domnul primar și Consiliul Local să facă demersurile necesare în timp util”, a fost mesajul directorului Adrian Gavriliu la reunirea echipei de luni, de la stadionul „Letea”. Să vedem cât de repede se vor rezolva însă problemele legate de buget, după cum rămâne de văzut și unde va susține CSM Bacău semifinala de Cupă cu Dinamo de la mijlocul lui august. Și într-un caz, și în celălalt, numai mâine nu-i poimâine!

                  Romprest colectează, din Orbeni, deșeuri voluminoase și periculoase

                    Compania Romprest, în colaborare cu Primăria comunei Orbeni, va colecta, sâmbătă, 27 iunie, între orele 11,00-13,45, deșeurile voluminoase de care vor să scape locuitorii satelor Orbeni și Scurta.

                    Vor fi colectate paturi, scaune, dulapuri, mese, covoare, saltele, obiecte sanitare, uși, ferestre, frigidere, televizoare, aparate audio, calculatoare, imprimante, corpuri de iluminat, aspiratoare, tuburi fluorescente, becuri, uleiuri uzate, vopseluri, detergenți și baterii auto.

                    Mașinile Romprest vor începe colectarea în satul Scurta – zona magazinului Neica Neculai și vor continua în punctele de la Școala nr.3, Canton, Școala nr. 2, Școala nr. 1 – din Scurta, apoi în zonele magazinului Manoliu, Primăriei, Școlii Gimnaziale nr. 1, pe strada Făinești și în zonele magazinului Gălbeniță, Școala nr. 2 și magazinul Damian (Vale) – din Orbeni.

                    „Dacă iubiți comuna – a opinat viceprimarul Neculai Popa -, sunteți rugați sa aduceți la aceste puncte de colectare, tot ceea ce regăsiți în aceasta informare, obiecte care nu vă mai sunt necesare în gospodărie. Puterea exemplului nostru sperăm să determine și pe cei care aruncă orice pe oriunde apucă deșeuri, împreună să facem comuna mai curată”.

                     

                    Siguranța națională

                    Mama ei de criză sanitară! Sunt cuvintele care, sunt convins, multora le-a scăpat printre dinți, măcar odată, în astea trei luni de când tot suntem restricționați în fel și chip. Fie că vorbim despre sceptici care nu dau doi bani pe virusul ăsta (unii ajungând la teorii conspiraționale, parțial acceptate de mai toată lumea zdravănă la cap), fie despre mai responsabili dintre noi care chiar nu-și doresc vreo durere atroce în tot corpul și plămânii plini de secreții care anunță, parcă, obștescul sfârșit.

                    După ce am terminat de fredonat acordurile apăsătoare ale Romicăi Puceanu din „Afară e întuneric”, ne trezim cumva din amorțeala asta în care ne-au băgat și strigăm furioși către cei care s-au așezat să ne conducă destinele, gândindu-ne cu lehamite la ministrul în chiloți și la cele două învieri, și tresărind la minicunile care străbat dincolo de ecranele televizoarelor.

                    Te întrebi, cu inocentă sinceritate, cum de s-a ajuns de la mărul mâncat de părinții umanității, la nevinovatul liliac halit de urmașii de astăzi. Dacă reușești să treci peste asta (acceptând că răul a fost produs, nemaiavând ce face), și peste teama de a nu-ți introduce un cip la măsurarea temperaturii, arunci o privire spre Șică șomerul (care între timp, har Domnului!, și-a găsit serviciu) și care, la debut de carieră, amenința că o să-l doară mâna la câte demisii o să semneze. Și, deodată, realizezi că, de fapt, istoria se repetă, doar că în alte tonuri. Galbene.

                    Aflu cu stupoare că (mai) toți cei care s-au cocoțat în scaunele înalte de la București au înalte studii la Academia SRI, de-ai crede că ăștia, frate, sunt români adevărați cărora le pasă de destinul nostru și au ținut să învețe cum ne apere de dușmani. Când colo, ce să vezi? Dușmanul e în pat cu noi. Îl rogi să scoată capul din sacoșă și să se uite măcar la apele care ne îneacă țăranii de 30 de ani încoace, sperând că toți școliții în arta manipulării se vor îndura de noi și scot, în regim de urgență, o lege în care subiectul „importanță și siguranță națională” e chiar omul, bogat sau sărac, scund sau înalt, gras sau slab, alb sau mai „întunecat”.

                     

                    Prooroc sau proroc?

                    24 iunie
                    Este ziua când se celebrează „Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorulˮ (am reprodus transcrierea din calendarul creștin ortodox editat de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, prin Editura „Filocalia” din Roman, judeţul Neamţ). În mod obișnuit este prăznuită ziua decesului unui sfânt, dar în cazul Maicii Domnului și al Sfântului Ioan Botezătorul, intră în atenție venirea lor pe lume, care s-a produs în chip miraculos.

                    Cum rostim și de ce

                    Am testat vorbirea comună și am verificat scrierea în diverse registre: în 95% dintre cazuri, se aud și se scriu doi „o” alăturați. (Cineva m-a corectat, glumind: „N-ați întrebat bine: în cuvântul «proroc» există doi «o»ˮ.)

                    De ce-l dublăm pe „oˮ? „De vină sunt cei doi «r» situați în apropiere unul de altulˮ (Al. Graur), izolați de încă un perete vocalic, sau se exercită o influență grecească (Vasile Bogrea). Slujitorii bisericii îl alungesc pe „oˮ din considerente de întărire a semnificației unui termen religios important. Și totuși: „nu proo-!ˮ, ne spune răspicat Mioara Avram.

                    Ce spun dicționarele

                    Cel etimologic al lui Alexandru Ciorănescu îl înregistrează pe „proorocˮ ca bază și pe „prorocˮ ca variantă, în vreme ce toate celelalte procedează invers: „prorocˮ (DEX, DEXI, NDULR, MDA; varianta: „proorocˮ). Eminescu nu scrie niciodată cu doi „oˮ: „Tunetul cânta adânc, ca un proroc al perzăreiˮ, iar la Sadoveanu are sensul de tainiță: „Locul unde sălășluia prorocul cel bătrân nu trebuia să fie cunoscutˮ. Apare în „Codicele voronețeanˮ și este „predicator al voinței lui Dumnezeu, înzestrat cu darul de a prezice viitorulˮ (MDA; virgula ne aparține). În Moldova mai înseamnă „ajunul sărbătorii Sfântului Gheorgheˮ și are sinonimele „mânecătoareˮ și „proorˮ.

                    Prorocul nu e singur

                    Are o serie de derivate: învechitele „prorocescˮ, „prorocieˮ, „prorocitorˮ, dar și actualele „a prorociˮ, „prorocireˮ, precum și un substantiv folosit în Oltenia: „prorocea, pl. proroceleˮ (colind de Crăciun sau „ultima recitare pe care o fac colindătorii la Crăciun, după ce au terminat la o casă colindeleˮ, conținând prevestirea belșugului pentru noul an). Regional, desemnează orația de nuntă („prorocireˮ). DEX-ul dă ca variante pentru toate acestea dublul „oˮ, mai puțin pentru „prorocitorˮ. La limita dintre secole, apar și ziare tematice: „Profetulˮ (1899, București) sau „Profeții pentru anul 2000ˮ (1991, Brăila).

                    Cum e corect și de ce

                    S-a dedus până aici: forma corectă este „prorocˮ, care derivă de la slavonul „prorok(u)ˮ. Am consultat dicționare rusești și am întrebat specialiști (prof. Valeriu Bogdăneț), pentru a afla că „proˮ are înțelesul de „pentruˮ sau „despreˮ şi că „rocˮ înseamnă „soartăˮ. Un proroc tocmai despre aceasta ne vorbește (în afară de prorocii mincinoși…).

                    ULTIMELE ȘTIRI