duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1824

De unde beau băcăuanii apă?

    Întrebare de baraj. După atâtea luni de secetă, o săptămână cu ploi de vară, unele cu cocktail de gheață, nu acoperă deficitul de apă din sol. Cârcotașe sunt acum cireșele și căpșunile, dar și ce a fost repicat și cultivat în câmp.

    „Mana” are dublu sens ca interpretare, pe românește. Înseamnă și ceva rău, și ceva bun. În zonele unde pânza freatică este la mică adâncime, orice rupere de nori produce efecte asupra calității apei din fântâni. În funcție și de compoziția solului. Mai sălcie, mai cu miros de petrol. La Slănic Moldova, la unul din izvoare, dacă-i dai foc, arde. Acolo nu există probleme cu apa, decât dacă vin viituri. Cu toate programele derulate și sprijinul financiar oferit de comunitatea europeană, JASPERS, POIM, nu le mai traduc pentru că și BEI s-a implicat, aproape un sfert dintre localitățile județului au rămas neracordate la apă curentă și canalizare. Unele dintre proiecte aveau ca termen de finalizare anul 2018!

    Puțintică geografie și istorie, nu strică

    Bacăul depinde de o sursă de apă aflată cam la 65 de km depărtare. Realizăm asta doar când pămăntul se mai supără, și dă câte un ghiont aducțiunii care vine de la Poiana Uzului. Umblatul cu bidoanele n-are nicio treabă cu pandemia. Spre norocul nostru, nu s-au suprapus. Totuși, privind în urmă, calitatea apei s-a îmbunătățit. Până în 1974, când s-a dat în folosință barajul, râul Uz era doar un firicel de apă, umflat de ploi, în care zburdau păstrăvii. În schimb, în aval, pe Valea Trotușului, duduia fumul. Își băgase petrolul și cărbunele coada, de ziceai că dracii fumau trabuce cubaneze și aruncau rotocoale spre cer.

     

    Construcția barajului

    O sursă sigură

    Ing, dr. Dan Dăscălița

    După 5 ani de la schimbatul statuilor, Comăneștiul a fost declarat zonă defavorizată. De platforma petrochimiei de la Onești, oraș numit odată Gheorghe Ghiorghiu Dej, ce să mai spun? Era orașul cu cele mai frumoase fete din țară. Aici erau locuri de muncă, și locuințe pentru tinerii „hei-rup” viitori familiști, veniți din toate rotunjimile țării. Stația de epurare la Onești este în curs de modernizare. La Comănești… rămâne încă în discuție. Moineștiul are două. Dar dacă tot s-a tras heblul marii industrii, măcar avem parte de ape mai curate. Am aflat asta dintr-o sursă sigură. Dr. Ing. Dan Dăscălița este Șef Serviciu Gestiune Monitoring Protecția Resurselor de Apă, la Administrația Bazinală a Apelor Siret Bacău. Cam lungă denumirea.

    Construcția barajului

    De unde vine apa

    „Județul Bacău se alimentează din surse de apă subterane și de suprafață. Cu toate că debitele de apă sunt scăzute, datorită fenomenului de secetă, nu se pune problema restricționării alimentării cu apă pentru populație. Dacă sunt defecțiuni tehnice la echipamente este alceva. Resursa de apă este asigurată din sursele existente. Apa este captată din lacul de la Poiana Uzului, apoi este transportată la Stația de tratare Cărăboaia. De aici sunt alimentate, prin cădere gravitațională, localitățile din aval, până în Bacău. Orașele Dărmănești, Moinești, Onești și Tg. Ocna se alimentează numai din această captare. Platforma de la Onești are o captare și din Râul Trotuș. Orașul Comănești are o sursă de rezervă de la Cărăboaia, dar se alimentează, pentru că este mai ieftin, tot dintr-o sursă de apă de suprafață, râul Ciobănuș, afluent de dreapta al Trotușului. Au propria lor stație de tratare. Orașul Buhuși se alimentează numai din subteran (Poiana Morii). Pentru orașul Bacău, mai există separat o conductă, tot din lacul de acumulare, care aduce apă brută până la Barați. Aici are loc tratarea și intră în circuit, pe rețeaua de alimentare a orașului. O altă parte, cam 15-20%, provine din fronturile de apă subterane. De la Mărgineni, Gherăiești și Hemeiuși. Necesarul de apă pentru uz industrial a scăzut foarte mult.”

    Colonia de la Sălătruc luata de viitura – 1970

    Acumulări de suprafață

    Referitor la acumulările subterane, situația nu se prezintă prea bine. „Întradevăr, nivelul freatic al apei este foarte scăzut, față de nivelul mediu multi-anual. Motiv pentru care există situații, în unele zone, unde nivelul apei din fântâni s-a redus. Având în vedere, că mare parte dintre localitățile județului (75%), au deja sisteme centralizate de alimentare cu apă și canalizare, aici nu sunt probleme. Ideal ar fi, ca în proiectele pe care le derulăm, să angrenăm mai multe comune pentru o singură lucrare. Aducțiune, canalizare, stație de epurare, pentru ca toate localitățile județului să beneficieze până în anul 2022, de aceste servicii.”

    Colonia refacuta

    Barajul, punte de legătură

    Lucrările de captare a râului Uz au început pe la mijlocul anilor ’60. Familiile din viitoarea albie au fost strămutate. Barajul de la Poiana Uzului este unic în țară datorită formei lui drepte și a soluțiilor tehnice adoptate. Unește simbolic, Munții Nemira cu Munții Ciucului, și prin conductele de alimentare cu apă, localitățile aflate în aval. Are o înălțime de 84 de m și lungimea de 507 m. Lacul se întinde pe aproape 4 km, acumulând inițial un volum de 98 milioane metri cubi de apă. Acum, datorită colmatării, sunt mai puțini.

    Captarea de apă de la Caraboaia – 1991

    În interiorul barajul sunt încastrate două prize de apă potabilă, una de apă industrială și o hidrocentrală cu puterea de 5 MW. Anul trecut, tot pe vremea asta, lacul a fost golit. Administrația Bazinală de Apă Siret avea programate realizarea unor lucrări de reparații și mentenanță, la instalațiile tehnologice. Când apa a scăzut, a rămas în urmă un peisaj spectaculos, demn de decor pentru filmele Științifico Fantastice. Băcăuanii se alimentează în proporție de 80% din această resursă de apă.

    Bancă-lapte-telefon

    Pentru că de curând am citit-o și recitit-o pe Patti Smith, mă aplec astăzi asupra tastaturii pentru a culege o mână de pietriș. Nu are valoarea sentimental- simboli(sti)că a mărgelelor de schimb din Harar pe care Patti le-a îngropat în pământul urnei aflate la mormântul lui Rimbaud din Charleville și nici a rocilor adunate într-o cutie de chibrituri, pentru Genet, de la fostul penitenciar din Saint-Laurent-du-Maroni.

    Pietrișul meu este prețios mai ales dacă ți-l scoți din pantofi. Și eu mi-l scot. Așadar, în urmă cu câțiva ani- poate trei, poate patru- m-a oprit pe stradă un cunoscut și, punându-mi mâna pe brat, empatic, m-a întrebat cu voce joasă: „Te-am văzut deunăzi stând pe o bancă. E totul în regulă? Ai pățit ceva?”.

    Era să mă pufnească râsul. Și tocmai de aceea am fost pe punctul de a-i răspunde, nu, cum să fie în regulă când tocmai am comis un dublu asasinat, când afacerea mea cu plutoniu se duce de râpă și, bașca, mi-a fost respinsă candidatura la funcția de președinte al României? Stau și mă gândesc că toate acestea la un loc s-ar fi dovedit mai credibile decât nevoia de a admira natura, preț de un ceas, de pe o bancă, într-o frumoasă zi de primăvară-vară-toamnă. Acum mai bine de un sfert de veac mă întorceam într-o dimineață acasă după ce cumpărasem o sticlă cu lapte, pentru micul dejun, de la alimentara de la „Luceafărul”.

    Întâmplător, m-am întâlnit cu o fostă prietenă care a făcut ochii mari: „Auzisem că te-ai căsătorit, dar nu știam că ai și copil mic. Deja?”. M-am gândit să-i răspund că intenționam să fabric o bombă cu care să arunc în aer Poșta Centrală și că printre zecile de materiale aveam nevoie și de un litru de lapte.

    La cât de gâscă era tipa, sigur ar fi sunat mai plauzibil decât faptul că, la răstimpuri, pe lângă rom jamaican și bere, mai beau și câte o cană cu lapte. Înspre vremurile actuale, acum. În vremurile pandemiei am dat o sumedenie de telefoane. Unele, din pură curtoazie; e bine să știi că, în timpuri tulburi, cuiva îi pasă de tine. Invariabil, la un anumit moment al convorbirii, venea întrebarea: „Bun, și de ce m-ai sunat?”.

    Apelând la o glumă macabră și la un ton afectat, aș fi putut răspunde că m-am molipsit de noul Coronavirus și mă aflu în stare terminală. Până la urmă, e mult mai normal ca cineva să te sune pentru a-ți spune că e pe moarte, nu? Că doar nu te-o căuta împins de un banal simț al politeței și camaraderiei…

    A treia tranșă de trenuri, repuse în circulație, de săptămâna viitoare

    Din 15 iunie, compania CFR Călători anunță a treia etapă de repunere în circulație a unor trenuri. Și asta după ce, de luna trecută, de când au fost relaxate masurile privind libera circulație, fuseseră repuse în grafic alte câteva zeci de garnituri în toată țara.

    Astfel, pe regiunea Moldovei, în zilele 15 și 16 iunie, vor începe să transporte călători trenurile InterRegio IR 402 Bucureşti Nord – Iași și IR 402 Bucureşti Nord – Iași, precum și trenurile Regio (fostele trenuri Personal) R 5413 – Adjud – Suceava Nord și R 5414 – Bacău – Adjud.

    „Între aceste trenuri se regăsesc și trenuri internaționale care, până la obținerea acordului de circulație în trafic internațional de la administrațiile feroviare europene partenere, se repun în circulație în trafic național în corelație cu cerințele de trafic”, au precizat reprezentanții CFR Călători.

    Compania recomandă pasagerilor să folosească toate trenurile puse la dispoziție de CFR Călători, să nu le aleagă doar pe cele de la orele de vârf. În plus, se seîngrijească să cumpere din timp biletele, fie cu anticipație de 20 de zile, de pe site-ul societății www.cfrcalatori.ro sau de la automatele de vânzare bilete din gări, evitând, pe cât posibil casele de bilete. La ghișeu, de preferat să fie folosit cardul, pentru efectuarea plății, sau telefonul, în punctele de vânzare unde este posibil acest lucru.

    În plus, nu uitați că, pe toată durata călătoriei, este obligatorie purtarea în mod corect a măștii de protecție, acoperind bine fața și gura.

    Handbal masculin/ Liga Zimbrilor. „CSMeii” încep campionatul la Constanța

    Conform tragerii la sorți, echipa antrenată de Adrian Petrea va debuta în competiția internă pe 19 august, pe terenul Dobrogii Sud. Cu efectivul de jucători „under construction”, gruparea băcăuană așteaptă OK-ul municipalității pentru un buget care să-i permită prelungirea contractelor și efectuarea de transferuri. „Echipa va beneficia în continuare de susținerea Consiliului Local”, a dat asigurări primarul Cosmin Necula

    După o perioadă plină de incertitudini, Liga Zimbrilor la handbal masculin poate privi, în sfârșit, spre viitor. Mai exact, spre viitorul sezon care va debuta pe 19 august, cu prima etapă. Conform tragerii la sorți efectuate ieri, CSM Bacău va începe campionatul la Constanța, contra Dobrogii Sud din localitate, urmând ca primul joc de acasă al băcăuanilor să aibă loc, ca și în urmă cu un an, împotriva Dunării Călărași. Pentru „CSMei”, însă, stagiunea va începe cu câteva zile mai devreme, o dată cu Final Four-ul Cupei României, reprogramat, din cauza pandemiei, pentru luna august. Până la Cupă și campionat, CSM Bacău încearcă însă să se adune. Practic, lotul băcăuanilor se află „under construction”. Din efectivul avut la dispoziție stagiunea trecută se află în continuare sub contract doar Saldatsenka, Crnoglavac, Huta, Târzioru, Iordachi și antrenorul Adi Petrea. Au plecat Dascălu, Mihai și Gabi Cotinghiu, Anton, Drăgan și Crăciunescu, iar de venit, deocamdată, nu a venit nimeni.

    „Am primit asigurări din partea primarului Cosmin Necula că echipa va continua în Liga Zimbrilor. Am prezentat mai multe variante de buget și, în decurs de o săptămână se va lua o decizie astfel încât să putem efectua atât transferuri, cât și prelungirea contractelor care expiră luna aceasta”, a declarat directorul CSM Bacău, Adrian Gavriliu, care a precizat că echipa băcăuană se află în tratative avansate referitor la a aducerea a cel puțin doi jucători: „Dacă bugetul ne-o va permite, putem vorbi chiar de trei transferuri”. Contactat ieri, primarul Cosmin Necula a confirmat pentru „Deșteptarea”:

    „Echipa va beneficia în continuare de susținerea Consiliului Local pentru participarea în Liga Zimbrilor. Am discutat deja în acest sens cu directorul Gavriliu. Deocamdată, finanțarea va fi asigurată la nivel de zile, astfel încât activitatea echipei să poată decurge normal în această perioadă, urmând ca pe termen mediu și lung să găsim o variantă de buget cât mai convenabilă. Nu ne este deloc ușor în condițiile în care Guvernul nu și-a achitat încă datoria de 14, 3 milioane lei faîă de Municipiul Bacău”.

    Managerul echipei de handbal masculin a CSM Bacău, Sorin Tîrcă și-a exprimat încrederea că lucrurile se vor așeza cât mai curând pe făgașul normal: „Suntem în discuții foarte avansate cu jucătorii pe care vrem să-i aducem și, totodată, cu cei cărora urmează să le prelungim contractile. Așteptăm doar banii, iar asigurările date de domnul primar ne fac să credem că în cel mai scurt timp vom putea definitiva și problema lotului. Ce-i drept, timpul ne presează, mai ales în cazul în care vom opera și transferuri din străinătate deoarece aici va interveni problema rezolvării permisului de muncă. Mai e și cantonamentul, mai sunt și amicalele, dar, repet, am încredere că vom reuși să ne încadrăm cu toate. Nu trebuie să uităm că nu ne așteaptă un campionat ușor în condițiile în care patru echipe vor retrogada direct, iar alte două vor da baraj”.

    Antrenorul Adrian Petrea a configurat programul de pregătire al echipei, dar așteaptă, la rândul său, vești favorabile referitoare la buget: „Cel târziu în două săptămâni ar trebui să demarăm pregătirile. Eu programul îl am. Echipă nu am. Din acest motiv așteptăm ca lucrurile să se rezolva cât mai grabnic. Eu am solicitat patru transferuri, acum să vedem pentru câte dintre ele vor exista și bani”.

     Campionat cu 16 echipe

    Anul acesta, Liga Zimbrilor va porni la drum cu 16 echipe. După disputarea celor 30 de etape, primele opt clasate vor merge în play-off, unde, în prima fază, vor fi împărțite în două grupe, câștigătoarele lor urmând să-și dispute titlul într-o finală decisă de două victorii din trei. Echipele poziționatee la finalul sezonului regulat pe locurile 9-16 vor merge în play-off, unde fiecare va juca cu fiecare, tur-retur. Echipele clasate pe locurile 13, 14, 15 și 16 vor retrograda direct, în timp ce formațiile de pe locurile 11 și 12, vor susține meciuri de baraj cu ocupantele locurilor 3 și 4 din Divizia A.

    Programul primei etape din Liga Zimbrilor

    19 august: CSM Reșița- CSM Focșani, CSM București- loc 1 Divizia A, HC Dobrogea Sud Constanța- CSM Bacău, Dunărea Călărași- HC Buzău, Minaur Baia Mare- CSM Vaslui, Poli Timișoara- Potaissa Turda, Steaua București- loc 2 Divizia A, CSM Făgăraș- Dinamo București.

     Programul „CSMeilor” în tur

    Etapa 1 (19 august): HC Dobrogea Sud Constanța- CSM Bacău.

    Etapa 2 (22 august): CSM Bacău- Dunărea Călărași.

    Etapa 3 (29 august): Minaur Baia Mare- CSM Bacău.

    Etapa 4 (5 septembrie): CSM Bacău- Poli Timișoara.

    Etapa 5 (12 septembrie): Steaua București- CSM Bacău.

    Etapa 6 (19 septembrie): CSM Bacău- CSM Făgăraș.

    Etapa 7 (26 septembrie): Dinamo București- CSM Bacău.

    Etapa 8 (3 octombrie): CSM Bacău- echipa promovată de pe locul 2 din Divizia A.

    Etapa 9 (7 octombrie): Potaissa Turda- CSM Bacău.

    Etapa 10 (10 octombrie): CSM Bacău- CSM Vaslui.

    Etapa 11 (17 octombrie): HC Buzău- CSM Bacău

    Etapa 12 (24 octombrie): CSM Focșani- HC Buzău.

    Etapa 13 (31 octombrie): CSM Bacău- echipa promovată de pe locul 1 din Divizia A.

    Etapa 14 (14 noiembrie): CSM Reșița- CSM Bacău.

    Etapa 15 (21 noiembrie): CSM Bacău- CSM București.

     

     

     

     

    Teleşcoala noastră (XIII)

    Fără superstiţii!

    Ca să demonstrăm că a XIII-a ediţie a „Teleşcolii noastre” se vrea a fi norocoasă, venim mai aproape de atmosfera unei zile de evaluare la limba română pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi încercăm să le fim de ajutor cu câteva poveţe didactice. Ne bizuim pe experienţa noastră, dar şi pe aceea acumulată în calitate de telespectator al emisiunii „Teleşcoala”, de la TVR 2, girată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării începând cu data de 16 martie a.c.

    Fonetică sintetizată

    Am sesizat că se cere să extrageţi dintr-un text dat exemple de diftongi, triftongi sau de vocale în hiat. Capcanele vi le întind cuvintele care au grupurile de litere ce, ci, ge, gi; che, chi, ghe, ghi. Ideal ar fi să ştiţi că într-un cuvânt precum „ceapă” nu avem diftong, iar într-un cuvânt ca „picioare”, nu avem triftong. Dacă nu sunteţi siguri pe regula care stă la baza identificării precise a diftongilor şi triftongilor, evitaţi cuvintele care conţin grupurile de litere de mai sus. Ba chiar aţi putea reţine un enunţ în care sigur aveţi cele două grupe de sunete: „După aşa ploi, sunt ud leoarcă”. Despărţiţi în silabe cuvintele subliniate, care fac parte din aceeaşi arie semantică: „ploi” (o silabă, cu vocala o şi semivocala i, formând un diftong descendent) şi „leoarcă” (două silabe; în prima, „leoar-”, se află semivocalele e şi o, urmate de vocala a, alcătuind un triftong). Pentru a reţine modelul de hiat, aveţi la îndemână chiar cuvântul tematic, în care cele două vocale, i şi a, fac parte din silabe diferite: hi-at.

    Vocabular focalizat

    Pentru a nu cădea în capcana descoperirii vreunui cuvânt-fantomă ca punct de plecare în numirea derivatelor prin sufixare ori prefixare, aveţi grijă să raportaţi cuvântul respectiv la contextul din care a fost extras. De exemplu, derivatul „dureros” nu provine de la adjectivul „dur”, pentru că enunţul din care face parte descrie o stare sufletească dominată de tristeţe maximă, adică de durere. Fiindcă cuvântul de bază se termină cu o vocală, radicalul pierde acea vocală: durer-. Adăugând sufixul –os, se ajunge la adjectivul „dureros”.

    Nu confundaţi câmpul lexical cu familia lexicală! Enumerând cuvinte raportate la aceeaşi temă (ploaia, de exemplu), alcătuim câmpul lexical sau aria semantică a acesteia: apă, fulger, trăsnet, potop etc. Dacă ataşăm sufixe şi prefixe la cuvântul de bază, vom avea familia lexicală a cuvântului ploaie: ploios, ploiţă, a ploua, plouat, ploişoară etc. De reţinut că „părinţii” unui cuvânt derivat sunt cuvântul de bază (durere, ca în exemplul de mai sus; „tatăl”) şi radicalul (durer-; „mama”). Împreună cu derivatele, care sunt „copiii” „părinţilor” numiţi mai sus, formează familia lexicală numită „Ploaie” sau „Durere”. Se înţelege că formele flexionare „dureri”, „durerea”, „durerii”, „durerilor” nu sunt alte derivate (adică alţi „copii”), ci reprezintă „vârstele” unuia şi aceluiaşi cuvânt.

     

    Viața în „zigzaguri” a scriitorului și criticului Constantin Călin

    Sunt sigur, însă, că pentru unii – și cunosc mulți – nici nu au fost întrerupte, ba, din contra, au continuat și cu mai mare intensitate, mai ales că timp a fost berechet. Și, să nu uităm: obișnuința este a doua natură, iar cititul cu creionul în mână sau lectura de plăcere sunt, pentru unii, meserie, iar pentru alții (se spune că din ce în ce mi puțini [!] un mod de a-și ține mintea și curiozitatea în priză, cum se spune, treze, ar zice poetul. Chiar dacă librăriile și bibliotecile publice au fost închise, poate una dintre măsurile idioate din această perioadă, amatorii de literatură, romancierii, poeții, criticii și istoricii literari au avut „marfă” din belșug: fișe, bibliografii, cărți prin biblioteci, reviste, imaginație și talent. „Am ziare, reviste, cărți, n-am uitat să citesc…”, afirmă și criticul Constantin Călin în „De gustibus…”, din volumul „În plină lumină”, pag. 224, Editura BABEL, 2019. La acestea nu a atentat nimeni, virus sau…ordonanțe. Așa se explică că, în continuare, pe masa ziaristului s-au adunat cărți, cărți tipărite în ultimele luni marcate de atacul brutal și tragic – letal al Covid-19.

    M-am bucurat când profesorul Constantin Călin m-a anunțat că ar vrea să ne întâlnim și cum locurile tradiționale (bibliotecă, redacție, colț cu Arhivele) ieșeau din calcul, pentru prima dată ne-am văzut în fața/spatele imobilului unde locuiește dom‘ profesor, undeva pe la Orizontul („vis-a-vis de Farmacia din cartier – o știe toată lumea”). Am schimbat câteva impresii din timpul începutului de pandemie, despre sănătate („nu m-am mai dus la doctor, cu toate că am simțit uneori că trebuie”, „nici eu”, am replicat, „în rest, bine, sănătos?”, am reținut că toți prietenii și cunoscuții sunt în viață, așteptăm împreună să ne reluăm activitatea din plin, după „marea relaxare”), mersul treburilor pe la redacție, prin oraș și prin lume, ne-am despărțit, eu cu o carte (promisă), dom profesor cu asigurarea că o voi citi cu interes și cu plăcere, așa cum am făcut de fiecare dată când a avut amabilitatea să-mi dăruiască din cărțile semnate de Domnia Sa. Și, în ultimii ani, nu au fost puține.

    Pentru prima dată, redau și autograful autorului, mica însemnare care, de fiecare dată, îmi face o bucurie aparte, scrisă cu litere mici, frumos caligrafiate, scris pe care îl cunosc de peste 30 de ani: „Domnului Gheorghe Bălțătescu – mereu ca «primă instanță» – cu speranța că-l găsesc în dispoziția cunoscută înainte de covid. Bacău, 23 mai 2020. Const. Călin.” Cu doar două zile după marea sărbătoare creștină „Sfinții Constantin și Elena”. N-am apucat să-i urez toate cele bune, m-am luat cu „tinerețea” (acuși trec și eu de 70 de ani), dar, pentru mine este o bucurie să-l văd și să-l ascult în fiecare zi din an.

    Ce sunt zigzagurile?

    Volumul „ZIGZAGURI. Accente. Jurnal”, Editura BABEL, Bacău 2020 (căci despre el este vorba), „lucrat” înainte de decretarea pandemiei cu coronavirus, a fost tipărit în timpul când lumea s-a oprit să se gândească ce-i de făcut, mergem înainte cum a fost sau mai schimbăm câte ceva! Încă mai căutăm, însă situația în plan internațional s-a strâns ca un arici…

    „Zigzagurile” profesorului, criticului și istoricului literar Constantin Călin sunt o constantă în alcătuirea volumelor anterioare (vezi Despre șapcă și alte lucruri demodate, Gustul vieții, Stăpânirea de sine, Cărțile din ziar (III), dar și În plină lumină), unde se constituie în capitole distincte, aici, ZIGZAGURI dă titlul cărții. „«Zigzaguri» – text scurt, miniaturi încrustate cu exemple istorice și culturale, al căror sens polemic e prea evident ca să-l mai subliniez”, găsim în „Miza și restul”, din „În plină lumină”, explicitat obiectiv, dar și sentimental în Cuvânt înainte – Viață în zigzaguri, din prezentul volum: „Ce m-a determinat să dau unei rubrici, după ce am ajuns, în ianuarie 1990, la ziarul «Deșteptarea», titlul de «Zigzag», iar ulterior să-l reiau, la plural, în Acolada (Revistă lunară de literatură și artă, apare sub egida USR, la Satu Mare – s.m.) și în volume? La început a fost ideea de dinamism, de încadrare în graficul epocii, de cuprindere a cât mai multor chestiuni diferite. Treptat, mi-am dat seama că «zigzagul» mă definește, la fel, sau poate mai clar, decât recenzia și cronica literară. Intelectualicește sunt un ins curios, iar ca meșteșug – un miniaturist. […] Abia mai târziu încoace, reflectând mai adânc la ce se întâmplă cu scrisul meu, am dedus că «zigzagurile» corespund în mare măsură și cu felul de a fi trăit și de a fi muncit. Viața mi-a fost marcată de numeroase discontinuități, de abandonuri silite ori din inițiativă proprie, de încercări noi și de reluări. […] Concluzia e simplă: o viață în zigzag, măruntă, nu se poate exprima decît printr-un scris în zigzaguri, comprimat, cu respirație redusă, în ritm grăbit.”

    Accente

    Prima secțiune a volumului – Accente – cuprinde note de la începutul anilor 90, publicate, după afirmația autorului în ziare și reviste, fără o anume cronologie și fără precizarea datei, a anului și a publicației, „materialele” fiind alese tematic, nu ca să deruteze cititorul, ci, mai ales, „să incit”. Care-i profilul acestora? Variate teme și varii interpretări, de la presă („sunt un devorator de presă. Călătoresc pe valuri de hîrtie tipărită”), la emisiuni tv, radio, presă străină, evenimente culturale, mai ales, apariții editoriale, întâmplări dulci sau amare, atitudini, comportamente, ironii, autoironii, sport, mult sport, pentru cine nu știe, profesorul Constantin Călin este un mare amator de sporturi, nu numai fotbal (ligile spaniole, germane și italiene), dar și gimnastică, patinaj artistic etc. Este o plăcere acum, după 30 de ani, să citești, să retrăiești acele evenimente, acea perioadă, de data aceasta prin ochii și pixul unui mare cronicar, a unui exigent critic, adunate în volum. Îmi aduc aminte că multe „accente” și „zigzaguri” le-am citit la prima mână, eram corector și apoi secretar de redacție, redactor, „cap limpede” la ziarul Deșteptarea, când avem obligația să citesc, cu urmăritor, tot ce intra în ziar. Citeam însă cu ochii mai mult, nu aveam timp de reflecții, de pauze…, se întâmpla rar, important era să urmărim manuscrisul (atunci toți autorii de texte băteau la mașina de scris, iar alteori le predau scrise de mână…Atunci chin!), să nu fie sărite litere, rânduri, virgule pe unde nu trebuia, în final să rămână un text curat, care mergea la tipar. A doua zi, la prima oră, „analiza muncii”, telefoane de la cititori, iar la prânz venea dom‘ Călin! Sunt întâmplări hazlii care mi-au rămas în memorie, dar și adevărate drame, când un cuvânt plecat cu un sens de la autor, ajungea stâlcit sau cu un alt sens în ziar. Vai de corectori!

    ZIGZAGURI (peste 130 numai în acest volum) sunt o lectură agreabilă, tonifiantă, au multă informație, stil, da, stilul inconfundabil al omului de litere, informat, critic, șfichiuitor pe alocuri, se vede și se simte mâna gazetarului, a „istoricului clipei”, care nu iartă nimic, însă lasă loc și de întrebări, mai și laudă, însă cu parcimonie, în fapt, pe ziarist îl interesează trenul care întârzie, nu cel care vine la timp! De acelea se ocupă mecanicii și acarii. Este, după cum mărturisește, un „spicuitor”, care „caută, de regulă, spicul bogat, dar nu scapă din vedere nici buruiana. În bibliotecă, spicuirile se petrec, adesea, ca și pe câmp. Spicul ales din cărți și ziare e o informație frapantă, un paragraf suculent, o expreie evocatoare; buruiana e afirmația care scandalizează sau aberația stilistică. […] A spicui e o meserie, una din cele mai vechi meserii gazetărești.” (Meseria mea, Zigzaguri, pag. 13).

    Premiul Academiei Române pentru „Sfințirea” lui Bacovia

    Profesorul Constantin Călin mi-a precizat de la început: cartea este, în idee, construcție și conținut, un jurnal! Dacă-i citești cărțile (a publicat până acum peste 20), cu excepția excepționalului „Dosar Bacovia. I. II. III”, cititorul intră în lumea și istoria Bacăului din trei secole, redată punctual, cu bune și rele, cu legende, obiceiuri, oameni, fapte, cu literatura, poeții și scriitorii, cu teatrul și muzica lui. „Cronicarul” nu a stat departe nici de politică, nici de administrație, a cunoscut oameni, de la „opincă la vlădică”, genii și „cascadori ai râsului”…oameni de pus în frază, în pagină și în volume, o lume fabuloasă în care rege și împărat a fost Bacovia, George Bacovia, căruia Constantin Călin i-a dedicat peste 50 de ani din viață. De altfel, opera de căpătâi a criticului și istoricului literar, a intelectualului născut acum 80 de ani, la Udești, în Suceava, este „Dosarul Bacovia”. Trei volume, viața, opera și receptarea, care vor rămâne în istoria literaturii și criticii românești ca repere incontestabile de profesionalism, dăruire și sacrificiu, pentru repunerea în drepturi a unui mare poet, inconfundabil, dificil, ca om și ca scriitor. Constantin Călin nu a fost în grațiile criticilor și criticii, nu a făcut parte din nicio grupare, nici de dreapta și nici de stânga, nu a obișnuit să folosească tămâia și nici prea des adjectivul, armele lui fiind verbul și adevărul, împletite în mii de pagini de o rară frumusețe stilistică, iar opera lui, munca lui, sacrificiul lui, frumusețea exprimării au fost răsplătite. Constantin Călin a avut timpul și decența să aștepte. Pe lângă alte multe premii valoroase, acordate de instituții prestigioase (Premiul Uniunii Scriitorilor, al Revistei ATENEU, Marele Premiu „George Apostu etc.), anul 2019 i-a adus marea consacrare: Premiul Lucian Blaga”, al Academiei Române, la Secţiunea I, Filologie şi Literatură, pentru volumul “Dosar Bacovia III. Triumful unui marginal” (Editura BABEL, Bacău, 2017). Argumentul? „Sfințirea” lui Bacovia și așezarea lui de-a dreapta Poeziei Române.

    La această sărbătoare a spiritului, părtaș scriitorului i-a fost și un editor de un mare rafinament artistic, un om de cultură discret, pasionat de marea literatură, cu respect față de creatorii locali – Ionel Rusei, director și patron al Editurii BABEL și Tipografiei Docuprint. Între acești doi oameni s-a statornicit o mare poveste de dragoste, de dragoste pentru literatură, pentru cultură, astfel că, din 2011, Constantin Călin își publică cărțile la Editura BABEL. Numai la editura BABEL din Bacău, cu toate că a avut oferte și de la altele, cu nume și renume.

    Un jurnal neterminat

    Am vrut să spun aceste cuvinte acum, când fostul meu coleg de redacție, mentorul și, îndăznesc să spun, fără a-i cere permisiunea, prietenul din ultimii ani ai amândurora, se apropie de o vârstă la care mulți, foarte mulți se mulțumesc să aștepte cuponul și pensia pe card sau, fericit caz, mai trag o raită, dimineața, prin piață. Să vadă lumea. Lumea pe care nu o înțeleg, dar o acceptă așa cum e ea. Constantin Călin continuă să citească, să scrie, să lase „ceva” în urma lui, Bacăului, literaturii locale și naționale. Da, peste câteva zile, profesorul, criticul și istoricul literar, dascălul, pedagogul, cetățeanul, Omul Constantin Călin va împlini 80 de ani. Când l-ați văzut ultima dată? Dați-i întâlnire și bucurați-vă de prezența lui, chiar dacă și de la 2 metri distanță. Invitați-l, dacă nu ați făcut-o până acum, să vă vorbească, să vă povestească, să vă spună, doar așa cum numai el știe, despre oameni, epoci, mai ales despre oameni, perioade, zile anume, cărți, scriitori, teatru, actori, școală, profesori, mari profesori și dascăli, și iar despre cărți, și dacă nu-i suficient, citiți-i cărțile! Dumnealui le-a dat viață în 50 de ani, voi aveți tot atâta timp să le parcurgeți.

    Să nu uit, Secțiunea a doua a volumului „ZIGZAGURI. Accente. Jurnal”, carte de la care am pornit la începutul acestei cronici, se intitulează „Început de deceniu”, și e un „experiment”, este un jurnal, ținut zilnic, mai bine de…șase luni. „N-a fost an să nu încerc așa ceva, dar mereu am eșuat, fie după câteva săptămâni, fie după o lună, fie după două. Acaparat de treburi, mă întrerupeam o zi, zece. La reluare, determinarea și reflexele de a înregistra nu mai erau de aceeași intensitate. […] În ciuda unor atari rateuri, am rămas în continuare (vorba lui Montaigne) «înfometat de a mă da pe față»”.

    Din păcate, în acest volum, avem un jurnal care începe pe 1 ianuarie 2011, ora 9,30 și se încheie miercuri, 1 iunie 2011, ora 8. Doar atât, dar este suficient pentru a vedea și înțelege ce înseamnă și ce presupune viața unui om, cu bucuriile, cu satisfacțiile și insatisfacțiile lui, cu problemele lui de familie, cu viața socială, literară, de cercetător prin arhivele orașului și prin vechile cărți aflate în bibliotecile publice sau private. Invariabil, jurnalul fiecărei zile se deschide cu vremea, autorul, de la primele ore deschide fereastra și face o fotografie a vremii, a timpului, a vieții străzii. Celelalte urmează după cum e…vremea. Un jurnal aproape vesel, pigmentat cu tot felul de întâmplări domestice sau literare. Ai crede că acest om își petrece timpul doar vorbind la telefon, redactând scrisori, cu drumuri la poștă sau la diferite manifestări culturale. Însă zilnic, o să observați, Constantin Călin merge la Arhivele Statului ori la Bibiliotecă, la Ateneu sau la Teatru, la Filarmonică, într-un liceu sau, pur și simplu citește, fișează, „moșmodește” prin dezordinea ordonată a cărților și revistelor sale, din imensa colecție. Mereu mi-am dorit, dorință nemărturisită, de a-i vedea biblioteca, camerele, să văd unde și cum ține „la vedere” o arhivă, îmi imaginez, de dimensiuni…cosmice.

    O lucrare de scriitor conștiincios și etic

    În acest capitol al recentei cărți tipărită în timpul când lumea nu reușește să-i dea de capăt…lumii, ne întâlnim cu un om despre care credeam că este supraom, care a ieșit din tipare străine nouă, dar vom vedea un om normal, care, în fiecare duminică deschide anume cărți și anume autori, se duce după pâine și timbre, zăbovește cu prietenii la colț de stradă, primește musafiri și merge în vizită, îi place vinul alb sec, chiar dulciurile, își iubește copiii și nepoții, își sondează permanent memoria intactă, este lovit de orgoliu, de nechef de citit sau de scris, preferând să discute cu Ani, cu Doamna Anișoara, soția dumnealui, care i-a fost și îi este sprijin de nădejde și sfetnic. Este dependent de telefon, zilnic, câte 4-5 convorbiri, cu prieteni, colegi, critici, rude. N-are „mobil”, de aceea convorbirile au loc seara, uneori noaptea. Lunar, contribuie binișor la profitul Poștei Române, poartă o vie corespondență cu reviste, critici și scriitori. Primește și trimite, este un ritual. Totul este consemnat, de la zborul porumbeilor până la asasinarea lui bin Laden, necazul unui prieten sau frigul de la Arhive.

    „Teoretic, un jurnal e o lucrare de scriitor conștiincios și etic. Credibilitatea «însemnărilor» depinde de corespondența dintre «discursul» și comportamentul celui ce le face. Nu-i admisibil ca pe hârie autorul să se prezinte (narcisit) ca ins impecabil, bun de înfățișat la judecata de apoi, fără nici o «stricăciune», țeapăn și rigorist, iar în viața curentă – concesiv cu sine, oportunist, fariseic. Pe mine, jurnalul (cel de față și cele fără dată, întrerupte prematur, cu diferite hiatusuri) m-a ajutat nu numai să-mi developez propriile probleme și stări, ci și să mă corectez într-o multitudine de privințe, în special al consecvenței și fermității.” (Viață în zigzaguri. Cuvânt înainte, pag. 9).

    Gheorghe Bălțătescu

     

    Când se deschid bibliotecile și librăriile, de același autor:

    . Dosarul Bacovia, I, Eseuri despre om și epocă, Ed. Agora, 1999.

    . Despre șapcă și alte lucruri demodate //Două drumuri la Malmo, Ed. Agora, 2001.

    . Dosarul Bacovia, II, O descriere a operei, Ed. Agora, 2004.

    . Gustul vieții. Varietăți critice, Ed. Agora, 2007.

    . Stăpânirea de sine, Miscelaneu, Ed. Ateneul Scriitorilor, 2010.

    . În jurul lui Bacovia, Glose și Jurnal, Ed. Babel, 2011.

    . G. Bacovia, Opere, Poezie și Proză, alte scrieri, Ed. Babel, 2011.

    . Provinciale, Ed. Babel, 2012.

    . Cărțile din ziar, I, Interviurile, Ed. Babel, 2013.

    . Scrisori către un redactor, I, Ed. Babel, 2014.

    . Cărțile din ziar, II, Pagini de critică literară, Ed. Babel, 2015.

    . Cărțile din ziar, III, Acorduri și conflicte locale, Ed. Babel, 2015.

    . Dosarul Bacovia, III, Triumful unui „marginal”, Ed. Babel, 2017.

    . În plină lumină, Breviar, Ed. Babel, 2019.

    . Centenarul, Lecturi particulare, Ed. Babel, 2019.

    Antologii, ediții

    . Eusebiu Camilar, Călărețul orb, Poezii, Ed. Minerva, 1975.

    . Barbu Delavrancea, Discursuri, Ed. Minerva, col. Arcade, 1977.

    . Eusebiu Camilar, Cartea de piatră, Ed. Dacia, seria Restituiri, 1981.

    PSD consolidează proprietatea națională asupra terenurilor agricole

    În calitate de for decizional, Camera Deputaților a actualizat prin vot prevederile legale privind dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole din România. Este vorba de un proiect de lege extrem de important pentru viitorul României, care reglementează consolidarea pieţei funciare româneşti.

    Între măsurile urmărite de acest demers legislativ, inițiat de parlamentarii PSD, se numără stabilirea ordinii de exercitare a dreptului de preempţiune, astfel: coproprietari şi rude până la gradul I, arendaşi, statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului, proprietari de terenuri agricole vecini. De asemenea, în ceea ce privește condiţiile cumulative pentru cumpărători persoane fizice acestea vor trebui să aibă reşedinţa/domiciliul pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare. Desfăşurarea activităţii agricole pe raza unităţii administrativ-teritoriale, unde se află terenul oferit spre vânzare, mai este condiționat și de stabilirea în zona respectivă cu minim cinci ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.

    În ceea ce privește cumpărătorii persoane juridice, sediul social şi/sau secundar trebuie să fie înregistrat pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare. Firmele trebuie să mai probeze că au avut activităţi agricole pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare cu minim cinci ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului. Tot pentru persoanele juridice, ele trebuie să facă dovada că veniturile obţinute din activităţi agricole reprezintă minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani. Totodată, se reglementează obligativitatea utilizării stricte a terenurilor agricole, de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea unor contracte de arendare.

    Consider că legea votată zilele trecute este o reparație a actelor normative de până acum referitoare la tranzacțiile agricole, deoarece este firesc ca întâietate la cumpărare să aibă coproprietarii, familia și rudele. Legea mai prevede că entitățile străine pot face achiziții de teren agricol abia după ce s-au epuizat dreptul de preemțiune al tuturor celorlalte categorii de cumpărători.

    Nu în ultimul rând, prin consolidarea proprietății naționale asupra terenurilor agricole sunt încurajați și susținuți tinerii fermieri, mai ales cei care vor să inițieze și dezvolte o exploatație agricolă.

    PSD a susținut și a determinat adoptarea acestui proiect de lege, care va elimina specula din domeniu și va asigura dezvoltarea durabilă a agriculturii românești și îmi exprim speranța să fie promulgat în cel mai scurt timp.

    Senator PSD Bacău,
    Miron SMARANDACHE

    Auzi sau asculți?

    1984, Elysium, Equilibrium, Fahrenheit 451, Freejack, The Hunger Games, Idiocracy, Matrix, Minority Report, They Live. Sunt doar câteva filme care ar fi trebuit să ne pregătească pentru această realitate. Sau măcar să ne facă să gândim.

    Pentru generația mea, născută în ultimii ani ai regimului comunist, nu a fost și nu este o problema să interpreteze faptele. Avem baza teoretică necesară. Putem face extrapolări. Ne-am dat seama că viitorul evoluează spre una din distopiile descrise de aceste filme. Că viitorul va fi unul totalitar.

    Ce nu am prevăzut a fost că dictatura nu va fi impusă cu forța, ci va fi rezultatul prostiei milioanelor de oameni deveniți prea comozi ca să mai gândească. Că nu armatele lumii, forțele de poliție, trupele paramilitare ne vor pune jugul, ci, pur și simplu, chiar cetățenii își vor băga capul de bună voie în laț și-și vor îndesa botnițele pe gură.

    Din acest punct de vedere sunt perfect de acord cu cei care susțin că Idiocracy a devenit deja documentar. Știți filmul: doi din cei mai proști oameni de pe Pământ sunt uitați într-o unitate de criogenizare și, 500 de ani mai târziu, când se trezesc, descoperă că sunt cele mai inteligente persoane de pe planetă.

    Revenind la discuție, marele tsunami care a cuprins Pamântul, în care se demolează statui, se spală și se sărută picioare, albii își cer iertare pentru că s-au născut albi nu a apărut așa, din spuma marii. Să nu avem discuții! Face parte din aceeași specie care a mai nășit acea mișcare „metoo” în care bărbații bogați sunt acuzați că, în urmă cu decenii, ar fi pus mâna pe genunchiul unor femei sau le-ar fi făcut propuneri.

    Aceeași specie care a mai creat doctrina corectitudinii politice, pe cea a epurării cărților din biblioteci, sau teoria identității de gen care susține că genul unei persoane este doar un construct social, fără nici o legătură cu biologia.

    Teze care au bulversat societatea contemporană pe fondul unei prăbușiri educaționale care a transformat oamenii în simpli roboți, incapabili să gândească în afara programării primite.

    Unii ar spune că asta înseamnă pur și simplu decadență. O decadență care a cuprins Occidentul, precum, acum 1500 de ani, cuprinsese Imperiul Roman de Apus. Iar decadența este, se știe, unul din semnele sfârșitului unui imperiu. Occidentul, așa cum se comportă, astăzi, pare să-și fi atins limitele și să regreseze, in ciuda faptului că pare mai puternic ca niciodată. Dar bogăția unei țări nu este dată de aurul pe care-l deține, ci de resursa umană.

    Dacă oamenii săi nu reușesc să înțeleagă consecințele acțiunilor lor, țara respectivă nu mai are nici un viitor.

    Poate ați auzit vuietul. Dar ați ascultat ce spune?

    De luni se distribuie tichetele pentru pensionari

      Primăria Municipiului Bacău anunță că persoanele cu pensie de până în 1380 de lei, vor primi tichetele sociale, începând cu data de 15 iunie.

      Tichetele vor fi distribuite la domiciliul beneficiarilor, prin intermediul Poștei Române.

      Vă aducem la cunoștință faptul că procedura de achiziție publică pentru servicii poștale a fost demarată după expirarea stării de urgență, la nivel national.

      Copii puși să vândă droguri. Două persoane au fost reținute

      La data de 10.06.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 ore a inculpaților C.B.A. și M.B.G. și măsura controlului judiciară față de inculpata T.Z., pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operaţiuni neautorizate cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive în formă continuată şi cu circumstanţe agravante.

      În cauză s-a stabilit faptul că, în perioada octombrie 2018 – iunie 2020, cei trei inculpați au comercializat aproximativ un kilogram de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive pe raza judeţelor Galaţi, Vrancea, Bacău, folosind şi minori pentru realizarea propriu – zisă a tranzacţiilor şi încasarea sumelor de bani de la consumatori.

      Consecinţele faptelor inculpaţilor au fost relevate de numărul mare de persoane care au ajuns să fie internate de urgenţă la spital din cauza efectelor consumului de substanţe psihoactive achiziţionate de la aceștia.

      La data de 10.06.2020, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Galați împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi au efectuat un număr de 3 percheziții domiciliare în urma cărora au fost ridicate documente și medii de stocare, precum și fragmente de substanță vegetală mărunțită, conținând cannabinoid sintetic.

      În cursul zilei de astăzi, inculpaţii C.B.A. și M.B.G. vor fi prezentaţi Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

      Activităţile de urmărire penală au fost efectuate împreună cu ofițeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vrancea, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Brăila, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov.
      Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale.

      Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi, Grupării de Jandarmi Mobile Bacău „Alexandru cel Bun” şi al lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectorului de Poliţie al Judeţului Bacău.

      Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

      Cod roșu de furtuni

        Meteorologii au emis, joi, noi avertizări nowcasting Cod roşu de furtună, ce vizează zone din judeţele Vaslui şi Bacău, în următoarea oră.

        Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), până la ora ora 17:00, în județul Bacău (în: Răchitoasa, Stănişeşti, Motoşeni, Dealu Morii şi Vultureni) va fi grindină de mari dimensiuni, aversă torenţială care va cumula 50 – 60 l/mp, vijelie şi frecvente descărcări electrice.

        Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, menţionează sursa citată.

        Dispută sângeroasă între deputatul Ionel Palăr și europarlamentarul Dragoș Benea

          Deputatul PNL Ionel Palăr și-a amintit că acum doua luni și jumătate a vrut să doneze sânge dar nu a fost primit la Centrul de Transfuzii și afirmă că angajații de acolo s-ar fi temut să recolteze de sânge de la liberali pe motiv de PSD și Dragoș Benea. Acesta din urmă îl consideră pe Palăr „bufon” și-i reamintește că Centrul de Transfuzii e în subordinea directă a Ministerului Sănătății din guvernul PNL.

          Deputatul Palăr (foto stânga) susține că în data de 30 martie a fost împreună cu mai multe persoane să doneze sânge, însă toți ar fi fost refuzați.

          «Pentru că cineva și-a dat seama că suntem de la PNL, a început agitația și penibilul. Atât de frică le-a fost celor de la Centrul de Transfuzii Bacău de Dragoș Benea și de cei de la PSD, că au refuzat, pur și simplu, să recolteze și de la noi. Motivele invocate au fost dintre cele mai ridicole și au culminat cu ”nu mai este nevoie, avem suficient sânge!”, spune Ionel Palăr.

          În replică, europarlamentarul Dragoș Benea (foto dreapta) spune că, dacă situația ar fi fost reală, deputatul PNL putea semnala cazul Ministerului Sănătății, de care aparține direct Centrul de Transfuzii.

          «Ionele, știam că ești baronul sănătății și că ai monetizat bolile băcăuanilor obținând zeci de mii de euro în plină pandemie (chiar și cu clinica închisă), dar nu știam că ești și bufonul sănătății: ți-au trebuit taman 3 luni pentru a coace această minciună sfruntată, infantilă!?», a replicat Dragoș Benea, care solicită Centrului de Transfuzii să clarifice problema.

          „Reamintesc că, în virtutea relațiilor personale, m-am implicat și am reușit să atrag la Consiliul Județean Bacău donația echipamentului de plasmafereză pe care cei de la Centrul de transfuzii l-au pus foarte târziu în funcțiune: asta deoarece pentru Palăr și PNL sănătatea băcăuanilor a fost și este pe planul doi”.
          Dragoș Benea
          europarlamentar

          Ziua patronului spiritual al Spitalului din Onești

            Spitalul Municipal „Sf. Ierarh dr. Luca” din Onești își sărbătorește astăzi, 11 iunie, în condițiile impuse de pandemia de Covid-19, patronul spiritual, pe Sf. Luca al Crimeii.

            Luka Voino-Iasenețki, cunoscut și ca Sfântul Luca al Crimeii, a fost un chirurg rus, fondator al chirurgiei septice, dar și scriitor religios, episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse și arhiepiscop de Simferopol și Crimeea începând din mai 1946. S-a născut în 27 aprilie 1877 în Gubernia Taurida, pe numele de mirean Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki, și a trecut la Domnul pe 11 iunie 1961, la Simferopol.

            „Se cuvine să ne îndreptăm gândurile către cei care, în această perioadă dificilă, s-au aflat în prima linia a luptei de combatere a infecțiilor cu noul coronavirus – spune, cu această ocazie, primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc. La mulți ani tuturor angajaților Spitalului Municipal Onești, multă sănătate și putere de muncă în slujba semenilor!”

            După ce a avariat autoturismul, l-a reparat fără autorizaţie de reparaţie

              permis

              La data de 15 mai a.c., un tânăr de 26 de ani, din comuna Gârleni a sesizat poliţiştii cu privire la faptul că autoturismul i-a fost avariat, în timp ce era parcat pe strada Bucegi din mun.Bacău.

              Conducătorul autoturismului vinovat de producerea evenimentului nu s-a prezentat la unitatea de poliţie în termenul prevăzut de lege. Poliţiştii l-au identificat şi au stabilit că este vorba de un bărbat de 51 de ani, din Bacău.

              Ca urmare a examinării autoturismului, poliţiştii au stabilit că acesta fusese reparat fără autorizaţie de reparaţie.

              Bărbatul este cercetat penal sub aspectul comiterii infracţiunii de reparare a autovehiculelor având urme de accident.

              Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să şteargă urmele accidentului fără încuviinţarea poliţiei care cercetează accidentul. De asemenea repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

              A circulat cu plăcuţe de înmatriculare false

                La data 10 iunie a.c., în jurul orei 18.30, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Bacău au identificat un bărbat, de 48 de ani, din comuna Gârleni care a condus un autoturism, în localitate, cu număr fals de înmatriculare.

                În urma verificărilor, polițiștii au stabilit că numărul de înmatriculare fusese atribuit unui alt autovehicul, iar vehiculul în cauză avea montate plăcuțe cu numere de înmatriculare false.

                În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunilor de punerea în circulaţie sau conducerea unui autovehicul neînmatriculat şi conducerea unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

                A prezentat poliţiştilor un permis de conducere fals

                  Poliția în acțiune

                  Un bărbat de 54 de ani, din comuna Ghimeş-Făget a fost depistat de poliţişti pe raza comunei Palanca, în timp ce conducea un autoturism, având asupra sa un permis de conducere, aparent eliberat de autoritățile din Slovacia.

                  Date fiind suspiciunile că permisul de conducere prezentat de conducătorul auto nu avea toate elementele de siguranţă, poliţiştii au procedat la verificarea acestuia în bazele de date, situaţie în care au constatat că persoana în cauză nu figurează ca fiind posesor de permis de conducere.

                  Având în vedere aceste aspecte, în cauză s-a întocmit dosar penal pentru conducere fără permis, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

                  Poliția în acțiune

                    Poliţiştii băcăuani sunt prezenţi în stradă în permanenţă, atât în mediul urban, cât şi rural, unde continuă activitățile destinate menținerii unui climat optim de ordine şi siguranță publică.

                    La data de 10 iunie a.c., polițiștii din Comăneşti au acționat pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică, pe raza localităţii.Astfel, poliţiştii au legitimat 98 de persoane şi au verificat 22 de operatori economici şi 53 de persoane aflate în izolare.

                    Pentru abaterile de la normele contravenționale, polițiștii au aplicat 7 sancțiuni contravenționale.

                    Valoarea totală a sancțiunilor contravenționale se ridică la 2.500 de lei.

                    Un bărbat din judeţul Mureş a fost depistat de poliţişti în timp ce efectua acte de comerţ, respective veselă, fără a respecta condiţiile legale. Acesta a fost sancţionat cu amendă în valoare de 500 de lei şi s-a dispus ridicarea în vederea confiscării a bunurilor în valoare de 1100 de lei.

                    Poliţiştii din cadrul Secţiei 5 Poliţie Rurală Răcăciuni au actionat pe raza comunelor aflate în arondare pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilicite. În acest context, poliţiştii au legitimat 58 de persoane şi au controlat 44 de autovehicule. De asemenea, poliţiştii au verificat 129 de persoane aflate în izolare la domiciliu.

                    Pentru faptele contravenţionale constatate, au fost aplicate 39 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 15.600 de lei, din care 6 la Legea 61 din 1991 pentru încălcarea normelor de conviețuire socială, 3 sancțiuni contravenționale la Legea 12 din 1990 pentru efectuarea unor acte de comerț ilicit şi 12 pentru abateri de la normele rutiere.

                    Schelete umane descoperite la Tătărăști

                      În timpul lucrărilor de renovare la școala din satul Cornii de Sus, comuna Tătărăști, județul Bacău, constructorii au descoperit mai multe oase de proveniență umană. Din păcate, nimeni nu a sesizat instituțiile abilitate, așa cum prevede legea patrimoniului. Localnicii sunt cei care au anunțat ceea ce s-a întâmplat pe cei de la Asociația Culturală „Vasile Pârvan”, care are sediul în capitală.

                      „Constructorul, în loc să anunțe Direcția Județeană pentru Cultură Bacău (sau specialiștii din cadrul Muzeului Judetean de Istorie Bacău) și să sisteze lucrările, a continuat, distrugând multe probe de mare importanță istorică. Multe oseminte pot fi văzute în stradă, împreună cu resturile de materiale. S-au descoperit, de asemenea (din sursele localnicilor), și două schelete, probabil părinte și copil. Osemintele, din spusele localnicilor, au fost reîngropate lângă școală”, au precizat reprezentanții asociației într-o postare pe rețelele de socializare.

                      Din cercetările inteprinse de către specialiștii Asociației Culturale „Vasile Pârvan”, reiese faptul că acolo a fost o biserică ortodoxă, prima mențiune despre aceasta fiind din 1798, informațiile arătând că locașul a fost construit de „unguri”- români transilvăneni, și localnici. Demolarea bisericii s-a făcut în anul 1952 de către autoritățile comuniste, pe locul acesteia construindu-se un teren de sport și o școală.

                      „Noi ne-am deplasat la fața locului, știind că zona aceasta este bogată în material arheologice, pentru că aici s-a descoperit un tezaur monetar roman, cu cea mai veche monedă care datează din secolul IV înainte de Cristos. Chiar dacă biserica de care s-a făcut vorbire, se spune că este de la 1798, din datele noastre justificate cu documente, aceasta este mult mai veche și a fost incendiată de tătari în 1761. Acolo există un sit arheologic cel puțin din perioada medievală”, a declarant Cătălin Crimu, fiu al satului și președintele Asociației Culturale „Vasile Pârvan”, care a precizat că miercuri, 10 iunie, la fața locului s-au deplasat specialiști din cadrul Direcției Județene de Cultură Bacău.

                      „A fost anunțat și Biroul de Criminalistică, pentru că, tot din datele localnicilor, avem informații că în zona în care s-a construit școala au avut loc câteva înhumări în perioada celui de-al doilea Război Mondial, pe acolo trecând multe trupe rusești și germane, și trebuie anchetat și din acest punct de vedere”, a mai povestit Cătălin Crimu, care a promis că ne va ține la curent cu cercetările intreprinse de specialiștii Direcției Județene de Cultură.

                      Ratele la bancă, achitate și la poștaș

                      De la o zi la alta, poșta Română se reinventează. Astfel, din această lună, pe lângă clasicele servicii de poștă, băcăuanii cu rate la bănci pot achita datoriile eșalonate prin intermediul oficiilor poştale sau direct de acasă, cu ajutorul factorului poştal.

                      Serviciul se numește Total Collect Home și pare a fi atractiv mai ales în mediul rural, unde localnicii nu au la dispoziție un sediu de bancă pentru a-și achita ratele la credit.

                      Astfel, este de ajuns să prezinte poştașului înştiinţarea de plată primită de la bancă, prevăzută cu acel cod de bare, sau să-i ceară acestuia un formular tipizat de depunere numerar.

                      Documentul trebuie completat cu toate informaţiile de identificare a operaţiunii (nume, prenume, cont, sumă depusă), clientul băncii primind în schimb de la poștaș o chitanţă care să dovedească achitarea ratei.

                      Amatorii

                      Amatorismul, în politică, nu e admis, acolo nu te poți juca, viețile oamenilor nu sunt o glumă. Din păcate, cam asta am observat la cei care se ocupă, acum, de România. E limpede că nu au o experiență în a conduce o țară, dovadă stând deciziile stângace pe care le-au luat.Pare că tot ce au decis (inclusiv, ordonanțele date „noaptea ca hoții”) sunt trăirile, convingerile, ambițiile unui singur om: președintele „ghinion”. Neșansa lor a fost să ajungă la cârmă, neinvitați de nimeni, într-o perioadă de criză.

                      „Blestemul PSD-ului”, ar zice der präsident. Dincolo de prudența pe care ți-o impune o criză din sănătate, de dimensiunea unei pandemii, nu cred atât de necesară trei luni de restricții, ci mai curând o testare în masă. Mă uit la țările unde, culmea!, virusul a lăsat în urmă sute de mii de morți. Ele au luat măsuri de relaxare cu o lună mai devreme decât noi. Bun, să zicem că sunt diletanți ăștia care dau interviuri în chiloți sau care sfidează poporul petrecând cu trabucuri și whisky în palat. Dar, ce facem cu opinia publică, strada, hashtag-urile de tot felul.

                      Unde sunt? Nu spun să chemăm minerii, nici să se repete episodul ´89. Nici măcar să iasă în stradă. Mă întreb, doar: unde a atitudinea cetățenească de pe vremea „ciumei roșii”? Acum, când economia a stagnat, afacerile-s în faliment, sute de mii de șomeri, iar profesioniștii, la limită cu „finanțele”. De exemplu, unde-s cei din zona spectacolelor (nu că ar fi cei mai importanți), actorii, dar și cei din sport, știind că puțini au trăit, în astea trei luni, din „osânza” adunată (sau nu). Nu i-am văzut o secundă în „piețele” online, strigând de foame.

                      Ca, mai anul, când zbierau și se tăvăleau (cu jandarmii în cârcă) de numa´ – numa´. Amatori și ei. Pe actorul ăla slab care făcea pe jalnicul, plângând că se ciuntește Justiția, acum, nu-l văd frăsuidu-se că nu are unde să-și joace rolurile. Or, astea mă fac să cred că au fost cumva uneltele politicienilor care au ținut morțiș s-ajungă la borcanul cu miere. Aceiași care, la orice nereușită de-a lor, scot pe tarabă ciorba reîncălzită: „ciuma roșie”.