sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1774

Când debutează civilizația unei culturi?

Cartea lui Howard Gardner, „Minți conducătoare ale lumii. Istorii de viață ale liderilor mondiali” (București, Editura Trei,  2014) este seducătoare. Stilul și problematica m-au cucerit, dar m-au aruncat și pe jarul unei nedumeriri. Autorul, psiholog de renume, deapănă „povești despre lideri” de excepție. Pe lângă Papa Ioan al XIII-lea, Robert Oppenheimer, George C. Marshall, Martin Luther King, Margaret Thatcher, Jean Monet și Mahatma Gandhi o regăsim, în această elită a minților „conducătoare ale lumii”, pe Margaret Mead.

Ce caută, mi-am zis, un antropolog îndrăgostit de psihologie și sociologie în această companie? Văzând însă că Howard Gardner o  caracterizează ca fiind „observatoarea unor societăți diverse” care-și „educă propria societate”, m-am aplecat ceva mai mult către spiritul acesteia. „Mi-am petrecut cea mai mare parte a vieții studiind viața altor popoare, societăți de peste mări și țări, pentru ca americanii să se poată înțelegemai bine pe ei înșiși” (apud op. cit. p. 46), mărturisește Mead. A scris vreo 44 de cărți și peste o mie de articole. Unele dintre studiile sale, precum cel despre civilizația din Samoa, au stârnit mari controverse. Cum să educi, s-au întrebat unii, adolescentele din Statele Unite pe baza concluziilor unor cercetări de natură antropologică și sociologică efectuate într-o țară insulară din sudul Oceanului Pacific?…

Americanca Margaret Mead a viețuit nonconformist. Evadând din adolescență, s-a simțit ca acasă în grupul de tinere „Mâțele vagabonde”, în vreme ce studia la New York, militând pentru egalitatea de gen, eliberarea sexuală, multiculturalism, promovând atitudini împotriva opresiunii neocolonialismului. Strategiile sale socio-pedagogice nu sunt, dacă-i cunoaștem trăsăturile personalității, o surpriză. A intrat în legendă răspunsul pe care Margaret Mead l-a oferit unei studente care a întrebat-o: „Care este primul semn de civilizație într-o cultură?” Antropologia, știință a istoriei, deschide o perspectivă holistică asupra cercetării și înțelegerii, ocupându-se de studiul ființelor umane din toate epocile, explorând toate dimensiunile umanității. Antropologia trimite accente pe ideea de cultură, pe faptul că aceasta este definitorie pentru specia umană, cea care și-a dezvoltat capacitatea de a concepe lumea simbolic, de a o transforma pe baza acestor simboluri.

Dată fiind complexitatea universului antropologic, studenta se aștepta ca antropologul  Margaret Mead să-i ofere un răspuns sofisticat. Aceasta a surprins-o, însă, prin simplitatea, dar și prin bogăția ideatică, simbolică, a răspunsului. Mead i-a spus că primul semn de civilizație într-o cultură antică, de pildă, era dovada unei persoane cu femurul rupt şi vindecat. În regnul animal, a explicat ea, dacă îți rupi piciorul, mori. Nu poți fugi de pericol, nu te poți duce la râu să bei apă sau să vânezi, nu te poți apăra de dușmani. Niciun animal care are piciorul rupt nu supraviețuiește  suficient de mult pentru ca osul să i se vindece. Un femur rupt care s-a vindecat este dovada că un individ şi-a făcut timp să stea cu un alt individ, care a căzut în nevoință, că i-a tratat acestuia rana, i-a asigurat securitatea și l-a îngrijit până când rana a fost vindecată. E un început de civilizație…

Accesez https://www.worldometers.info/ro/. Radiografia realității, la secundă… Aflu că, la nivel mondial, cheltuielile militare sunt de peste 1.584.000.000 dolari. Ele cresc în fiecare clipă. Cel puțin 845 milioane de oameni sunt subnutriți. Peste 800 de milioane de oameni n-au acces la apă potabilă. Astăzi, când redactez aceste rânduri, la ora 11.27, muriseră deja 16. 384 de oameni din cauza foamei. Doar astăzi. Echivalentul populației unui orășel. Până la sfârșitul zilei, numărul se va dubla. Ce fractură a umanului: să se moară de foame, în condițiile în care doar câteva procente amărâte din cheltuielile militare ale lumii ar putea vindeca această rană! Dar nimeni nu este interesat de această fractură.

Margaret Mead, vorbind despre acea fractură a femurului, despre debutul civilizației unei culturi (civilizația este cultura în acțiune, nu cultura ca spectator…), ne trimitea către valori sacre ale umanului: empatia, solidaritatea, responsabilitatea. Valori care culturii contemporane îi lipsesc.

Sătenii din Itești nu au apă la robinete

    De câteva săptămâni, o bună parte dintre locuitorii comunei Itești au rămas fără apă curentă. Și asta deși localitatea beneficiază de un sistem propriu de alimentare cu apă, executat cu fonduri SAPARD, prin anii 2000. Până în acest an, toți locuitorii comunei aveau asigurată apă potabilă, cel puțin două zile pe săptămână.

    Minunea, însă, a durat până în această vară, când, dintr-odată, apa vine cu restricții.

    „Alimentarea se face, în general, prin cădere gravitațională. Dar, de vreo zece zile, dacă nu chiar mai mult, vreo 50 de case din partea dinspre nord a comunei nu au un strop de apă. Măcar să ne spălăm pe dinți, dacă pentru o baie în toată regula nu se poate asigura apă”, spune Vasile Stelea, localnic din Itești.

    Sătenii propun ca apa să fie livrată planificat, pe cartiere, astfel încât, toată lumea să aibă apă măcar câteva zile pe săptămână. Variantă interzisă de Direcția de Sănătate Publică, date fiind condițiile actualei pandemii de coronavirus.

    Cu bidonul, la fântână

    Ne-am deplasat în comună pentru a verifica la fața locului cum stau lucrurile și am constatat că, într-adevăr, apa lipsește la robinetele sătenilor. Oamenii se plâng că sunt zile în care niciun localnic din zonele înalte ale comunei nu primește apă. La Itești, sunt 400 de locuințe, la Ciumași, alte 70, iar la Dumbrava, încă 120 de case.

    „Eu m-am întors, de vreo lună, din afară, dar, cel puțin două săptămâni, vă pot confirma că nu este apă. Sunt și eu racordat, cu apometre care înregistrează corect consumul, dar nu-mi sunt de folos, pentru că apă nu curge. Aduc, în bidoane, pentru mâncare, pentru spălat și altele cele. Nu e normal”, spune Sorin Istudor, un alt localnic din Itești.

    Prin urmare, majoritatea sătenilor sunt nevoiți să apleze la vechile surse de apă – fântânile din gospodăriile sătenilor, forate la adâncimi de circa 60 de metri, sau cele de pe ulițe.

    Elena și Constantin Botean locuiesc în Brașov și, pe timpul verii, stau în casa părintească din Itești. „Venim de la bloc, când e cald, căci suntem amândoi pensionari și ne-am săturat de betoane și asfalt. Aici, ne-am asigurat toate condițiile de la oraș, avem baie, cu duș, chiuvetă, closet etc. Doar că nu avem apă la robinet”, explică cei doi pensionari.

    Pentru că apa este iefină, sătenii o folosesc și la udat grădinile

    Neajunsul este cunoscut de către edilii comunei care par să nu aibă soluții. Cel puțin, deocamdată.

    „Consumul este restricționat, într-adevăr. Este o problemă de debit, pur și simplu nu este apă în puțurile de unde ne alimentăm. Nu este prima dată. Mai ales în perioada de secetă, nu reușim să asigurăm mereu apa potabilă. Pentru că, la noi, apa se folosește și în alte scopuri decât pentru nevoile casnice: la irigații, la spălatul mașinilor etc. Or, eu nu pot intra în curtea omului ca să-i spun să nu mai consume apă așa de mult”, spune Norocel Ciubotaru, primarul de la Itești.

    Ideea e că apa de la Itești este foarte ieftină, costă doar 3 lei metrul cub, ceea ce le permite sătenilor să consume „fără număr”. În aceste condiții, primăria a demarat lucrările pentru forararea a încă unui puț (pe lângă cele două deja existente), variantă care ar trebui să rezolve problema debitului de apă, la nivelul întregii comune. „În cel mult o lună și jumătate, vom finaliza lucrările. Am terminat de forat, mai avem de făcut căminele și să alimentăm pompele cu energie electrică. Asta durează cel mai mult, pentru că e nevoie de avize și alte documente”, încheie edilul din Itești.

    Polițiștii au coborât în ocnă să le arate turiștilor cum se poarta masca

      Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au desfășurat activități preventive care au avut ca scop creşterea gradului de informare a cetățenilor în vederea reducerii riscului de victimizare şi de implicare a acestora în activităţi infracţionale.

      Polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității și cei de proximitate de la Poliția Stațiunii Tg Ocna au transmis informații cu caracter preventiv turiștilor aflați în Salina Târgu Ocna. Mesajele transmise au avut ca scop prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului (furturi din locuință, tâlhării, înșelăciuni).

      Alături de polițiști, reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău și ai Agenției Naționale Împotriva traficului de Persoane – Centrul Regional Bacău, au transmis mesaje preventive pe linia prevenirii consumului de noi substanțe psihoactive și prevenirii traficului de persoane, informații ce se subscriu campaniei naționale ”FII LIBER!!!”.

      Polițiștii de prevenire au informat în această săptămână și cetățenii din municipiul Bacău cu sprijinul asociațiilor de proprietari, în cadrul campaniei ”LOCUINȚE ÎN SIGURANȚĂ!”, subliniind modalitățile de autoprotecție și evitarea victimizării.

      În toate activitățile desfășurate, polițiștii nu au uitat să reamintească cetățenilor importanța purtării măștii de protecție cu sloganul ”POARTĂ MASCA… PENTRU SIGURANȚA TA ȘI A MEA!”. Transmiterea acestui mesaj de informare și conștientizare este realizat în contextul creșterii numărului de cazuri noi de persoane confirmate, cât și a numărului de decese înregistrate pe raza județului Bacău, având ca și cauză infectarea cu noul coronavirus (COVID 19).

      Razie la Ştefan cel Mare

        La data de 14 august a.c., poliţişti din cadrul Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştefan cel Mare au acţionat pe linia respectării normelor circulaţiei rutiere de către conducătorii auto, de atelaje hipo dar şi de către pietoni, pe linia legalităţii transportului de material lemnos şi animale dar şi a respectării normelor dispuse în scopul limitării răspândirii virului Covid 19.

        În cadrul acţiunii organizate, poliţiştii au fost sprijiniţi de jandarmi şi poliţişti locali. Echipele mixte au instruit persoanele care au tranzitat zona de competenţă, iar în situaţiile unde s-a impus, au fost luate măsuri sancţionatorii.

        Astfel, au fost legitimate 67 de persoane, au fost verificate 56 de autovehicule, din care 5 transportatori de material lemnos şi 8 mijloace de transport în comun şi 8 societăţi comerciale.

        Totodată, poliţiştii au efectuat 16 testări cu aparatul etilotest şi au reţinut un permis de conducere.

        În 16 situaţii s-a impus sancţionarea contravenţională, valoarea amenzilor fiind de 3190 lei.

        1,66 mg/l alcool în aerul expirat şi fără permis de conducere

          La data de 15 august a.c., în jurul orei 01.00, poliţiştii din Moineşti, au depistat în flagrant, un bărbat de 31 ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strada Vasile Alecsandri, din Moineşti, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice.

          Rezultatul testării celui în cauză cu aparatul etilotest a indicat valoarea de 1,66 mg/l alcool pur în aerul expirat.

          Totodată, din verificările poliţiştilor, a rezultat faptul că bărbatul de 31 ani nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

          În cauză, poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere şi conducere aunui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

          După Germania, și Belgia pune județul Bacău în zona roșie

            O serie de judeţe au fost incluse, începând de vineri, în zona roşie de către autorităţile belgiene, care au revizuit condiţiile de acces pentru persoanele care se deplasează în Regatul Belgiei din România, a informat Ministerul Afacerilor Externe.

            Conform noilor măsuri, începând din data de 14 august, în zona roşie sunt incluse următoarele zone/judeţe din România: Bucureşti-Ilfov (Bucureşti, Ilfov); Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj); Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui).

            Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că în zona roşie sunt incluse din data de 1 august şi următoarele zone/judeţe: Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).

            Toate persoanele care sosesc în Regatul Belgiei din regiunile incluse în zona roşie trebuie să intre în autoizolare şi să efectueze un test molecular (tip PCR) pentru depistarea infecţiei cu COVID-19. Testul este efectuat de autorităţile belgiene, la sosirea în această ţară. Călătorii sunt rugaţi să contacteze medicul curant, respectiv un medic de familie, care dispune testarea.

            Conform informaţiilor comunicate de autorităţile belgiene, măsura autoizolării şi testarea sunt în competenţa autorităţilor regionale.

            Zborurile Blue Air, transferate de pe Aeroportul Bacău pe cel din Suceava

              Compania Blue Air va transfera pe aeroportul de la Suceava, în perioada 15 august – 30 septembrie, zborurile programate pe aeroportul din Bacău, în urma închiderii temporare a acestui aeroport.

              „În urma deciziei Administraţiei Aeroportului Internaţional Bacău, referitoare la închiderea temporară a aeroportului în perioada 15 august – 30 septembrie 2020 pentru efectuarea de lucrări de modernizare, Blue Air este nevoită să transfere zborurile planificate către aeroporturile din regiune. (…) În perioada 15 august – 30 septembrie 2020, zborurile planificate pe Aeroportul Bacău vor fi transferate pe Aeroportul Internaţional Suceava, pasagerii beneficiind de transfer gratuit cu autocarul”, conform unui comunicat al Blue Air transmis pe 23 iulie.

              Orarele de zbor şi indicativele curselor transferate din Bacău la Suceava rămân neschimbate pentru majoritatea zborurilor, menţionează Blue Air.

              Directorul general al Blue Air, Oana Petrescu, a explicat că închiderea aeroportului din Bacău afectează 39 de zboruri pe săptămână.

              „Închiderea temporară a Aeroportului Internaţional Bacău afectează un număr de 39 de zboruri pe săptămână, iar Blue Air a luat toate măsurile pentru a minimiza disconfortul creat pasagerilor săi în această perioadă. Am reuşit să menţinem operaţional orarul de zbor planificat şi să transferăm temporar cursele afectate pe Aeroportul din Suceava, asigurând trasferul gratuit cu autocarul între Aeroporturile din Bacău şi Suceava. Sperăm că impactul asupra experienţei de călătorie a pasagerilor noştri să fie minim, şi vom utiliza această perioadă pentru a înţelege mai bine dacă există sau nu cerere de zboruri Blue Air din Moldova de Nord”, a comentat directorul general al Blue Air.

              Pasagerii Blue Air afectaţi de închiderea temporară a Aeroportului din Bacău primesc noile detalii de călătorie şi notificări cu privire la serviciile şi opţiunile care le sunt puse la dispoziţie prin mesaj SMS şi prin e-mail, menţionează operatorul aerian.

              Pasagerii care decid să nu mai călătorească în contextul respectivelor modificări au la dispoziţie următoarele opţiuni: solicitarea rambursării integrale a sumei aferente rezervării în portofelul electronic individual Blue Air sau solicitarea rambursării integrale a sumei aferente rezervării în numerar către modalitatea de plată folosită la achiziţionarea biletului.

              Pentru procesarea solicitărilor de rambursare, pasagerii ale căror rezervări au fost create prin intermediul Blue Air (Serviciul Clienţi sau direct pe site www.flyblueair.com) se pot adresa direct Blue Air, la adresa de e-mail zbor.anulat@blueair.aero. Datorită volumului mare de incidente din ultima perioadă cauzate ca urmare a pandemiei COVID, rambursarea în numerar poate dura mai mult de 10 săptămâni, precizează compania.

              Pasagerii ale căror rezervări au fost create prin intermediul unei agenţii de turism trebuie să se adreseze direct agentului de turism, întrucât Blue Air nu are toate detaliile necesare pentru a soluţiona aceste cereri.

              În cazul zborurilor afectate de închiderea Aeroportului din Bacău care au fost anulate, fără corespondent în aceeaşi zi de pe aeroporturile din regiune, pasagerii pot opta pentru reprogramare gratuită sau pentru recuperarea sumelor în portofelul electronic individual Blue Wallet.

              O tânără băcăuancă face furori în lumea artei

              Flavia Teodora Pintea. Un artist. Un creator de frumos. Un adevărat talent pentru care arta a devenit un modus vivendi. Dar un mod de a trăi… intens, cu permanente căutări stilistice și, mai ales, personale. Este din Bacău. Aici e locul care o inspiră, în care devine mai productivă și unde revine mereu. Revine, pentru că acum locuiește în Iași, unde lucrează în mediul academic. A absolvit gimnaziul la „Spiru Haret” și liceul la Colegiul de Artă „George Apostol” în orașul natal, dar facultatea a urmat-o în „orașul celor șapte coline” care i-a devenit acum a doua casă. Într-o lume altfel, Flavia este parcă și un artist altfel. Pentru că o discuție cu ea te introduce, într-adevăr, într-o altă dimensiune. Iar povestea ei este mai mult decât… o poveste. Să o lăsăm să vorbească….

               

              „Începutul unui parcurs artistic mi-a fost cu siguranță trasat încă din copilărie, și cu toate că nu am insistat în urmarea acestui mod de manifestare, construind mereu noi adeziuni către alte spații de exprimare, întoarcerea către artă a fost inevitabilă, fără a realiza clar dacă a fost alegerea mea sau doar am cedat fără voință în fața a ceea ce mi s-a oferit. Am perceput întotdeauna arta ca pe o locuință din a cărui confort am tot încercat să fug, pentru a-mi dovedi că am curaj, dar situațiile m-au readus la fiecare încercare în preajma unor alegeri ce mă decădeau în același confort. Însă, nu doar situațiile în sine m-au călăuzit spre acest drum, ci și solitudinea pe care am simțit-o în afara unui mediu creativ.

              Dacă ar trebui să identific influențele ce m-au îndrumat către lumea culturală nu le-aș putea spune pe nume, nu a fost o întânire cu opera unui mare artist, nici nenumărate vizite la muzee și galerii, începuturile traseului meu fiind mult mai limitate spațial, totuși, însoțite de luciditatea a ceea ce urma să fac tot restul vieții. Tot ce îmi mai amintesc acum sunt veri întinse etern, ca și cum nici în momentul de față nu s-au sfârșit, în care absorbeam mirosul de ulei și terebentină a pictorilor înscriși în taberele de creație de la Tescani. An după an în timpul copilăriei, m-am regăsit în postura de privitor, putându-i urmări pe studenți, sau pe artiștii profesioniști lucrând pe veranda conacului Rosetti-Tescanu din spațiul meu strategic, ca o fortăreață naturală, același spațiu în care Enescu și-a finalizat compoziția Oedip.

              Ani mai târziu, am coborât cu spirit justițiar zidurile fortăreței boeme din care studiam procese artistice, având mereu gândul că trebuie să aleg o carieră ce mi-ar permite să contribui direct la viețile oamenilor. Nu consideram arta suficientă, nu o consideram ca fiind pentru ceilalți, ci îmi părea doar un mijloc egoist de a-mi prelungi confortul infantil.

              Analizam atunci perspectiva unei cariere militare, însă, la începutul semestrului în care trebuia să-mi definitivez alegerea, o interveniție medicală m-a retrimis forțat în singurul mediu cunoscut mie, cel artistic. Așa că, liceul de artă a fost. Am început să studiez arhitectură și design ambiental la Colegiul Național de Artă «George Apostu» din Bacău, urmând să fac după patru ani alegerea de a ieși de pe ruta ocolitoare a rigidității liniare și de a-mi înfrunta evadările primilor ani.

              În acest sens, următoarea alegere a fost Facultatea de pictură din Iași. În ultimul an, înainte de licență, am studiat timp de un semestru la Accademia di Belle Arti di Verona, Italia, unde am fost inițiată în domeniul gravurii, care, la fel ca în cel arhitectural, mă disciplina într-un spațiu al regulilor, al rigorii, atunci fiind momentul în care am reușit după foarte mulți ani, să juxtapun două moduri de a crea, complementare. Semestrul în Verona a fost un catalizator pentru maturitatea mea artistică, învățând să alătur modalități diferite de a fi, de a crea, de a mă raporta la spațiul din jur.

              A urmat o serie de expoziții naționale colective, atât de pictură, cât și de grafică, expunând în București, Târgoviște, Timișoara, Brăila, Târgu Jiu, Iași, Bacău. Expozițiile personale au avut loc într-un cadru mai restrâns, în zona Iașului, și au reprezentat până în momentul de față căutări stilistice, și mai ales personale, ca o pregărire pentru debutul artistic dincolo de facultate. Expoziția de pictură reprezentativă în acest moment se numește «Cartografie (dez)umană», curatoriată de criticul de artă Maria Bilașevschi, a fost expusă la Galeria de artă «Th. Pallady» din Iași și a primit și premiul pentru debut din partea Uniunii Artiștilor Plastici. Ulterior, acesta a fost expusă și la Societatea pentru cultură românească «Mihai Eminescu», Cernăuți, deoarece, inspirația pentru compunerea expoziției a venit în urma unei călătorii în spațiul sudic al Ucrainei.

              Personal, diferența culturală a unui spațiu atât de apropiat de al nostru a pulsat în interioritatea mea timp de câteva luni, până la decizia creării unor imagini ce rezumă experiența trăită și asta după ce, chiar și după trecerea timpului, efectele experienței au rămas la fel de dense, apăsătoare, neliniștite după o vizită ce părea a fi mai mult, o călătorie într-un timp suspendat. Pornind de la pendulările dintre anxietate generală și o speranță rar alimentată, tablourile Cartografiei (dez)umane au însemnat un exercițiu de respirație, un ritm tulburat uneori de contaminarea realității sociale. Astfel, am reprezentat personajele purtând fizionomii lipsite de identitate, fizionomii ale suprimării și ale eliberării, reflexii vizuale ale disperării eului care se luptă cu desprinderea de sine și în mod simultan, cu întărirea propriei individualități.”

              Maria Bilașevschi, critic de artă:

              „Flavia Pintea compune un eseu despre fragilitatea umană pornind de la arhitectura corpului şi spiritului uman. Însă nu elementele realului recogniscibil o interesează pe artistă, care alege fragmentarea microscopică, sub forma unor celule, a trasăturilor ce ar personaliza fiinţa, ci extragerea din esenţa reprezentării a acelor frânturi care recompuse conturează o ipostază, o stare. Cartografierea umană porneşte printr- un proiect aparte, sub forma unei călătorii iniţiatice, într-un spaţiu asemănator celor est-europene, ce se află în aceeaşi stare de perpetuu post (comunism, industrial), Cernăuţi. Fără a fi un demers jurnalistic, documentarea pe care o realizează Flavia Pintea porneşte de la necesitatea înţelegerii omului şi a limitelor autoimpuse de către acesta, a rolul individului într-un sistem represiv ori faţă de sine. Dezgolind derma pentru a dezvălui trăirea ori lipsa acesteia, artista surprinde prin fiecare personaj urmele pe care perpetuarea unui trecut violent şi iminenţa repetării acestuia le trasează adânc nu atât în fizionomie, cât în modul de a exista.”

               

              „În acea perioadă, frecventam săptămânal cenaclul de literatură Junimea din Iași, unde am descoperit o nouă plasticitate a exprimării, poezia devenind o parte vie din creația personală, chiar publicând un set de poezii în Antologia Junimea. Această descoperire a amplificat efectul pe care expoziția de pictură l-a avut asupra vizitatorilor, adăugând în colțul fiecărei imagini, câte un scurt text, asemenea unor secvențe de jurnal ce descria fragmente din cenușia Ucraină care în imaginile create de mine ardeau cromatic în cele mai vii culori, ca o contardicție a peisajului de acolo.

              Inima pământului – e umplută

              cu inima prefiartă, în așteptare a omului

              de pe al doilea peron

              Omul care nu știe dacă se va mai întoarce

              și totuși, nu-și ia rămas bun

              Trenul e mai încet decât stingerea zilei,

              iar căldura îi iradiază în tot corpul

              ca un mănunchi de fulgere

              Știe asta și nu-și ia rămas bun

              Ultimul apel e despre ultimul prânz,

              cumpărat de pe o margine de trotuar

              așa cum am mâncat și eu, și el

              Ne leagă statul pe aceeași inimă și

              aș fi vrut să plâng pentru el

              Îi pendulau pașii pe al doilea peron

              Nu s-a oprit pentru poză,

              Îmi amintesc, ultimul apel, și cum

              din glonț iradiau mănunchiuri de fulgere

              Nesiguri – ne duceau ca în abatoare

              ne scoteau prin trunchiuri, ca hlib

              niște impresii de oameni, mriynik,

              cine să fim… Nu că ar conta, nu știm,

              nu avem impresii, dar vrem să ieșim

              de aici,

              până nu ieșim din

              noi

              suntem îngropați

              niște impresii de forme

               Și îmi simțeam ochii gropari

              când îi auzeam vorbind

              Eram cu ei, în așteptare, spre masa goală

              Stomacurile lor goale sau pline cu alcool sau obișnuințe și

              obișnuința i-a făcut să nu mai simtă diferența

              Unul putea fi soldat, altul măturător și simțeau la fel,

              dar îmi era rușine de ceea ce simțeam eu

              Eram stomacul cu siguranță plin din rândul spre abator.

              Imediat după expoziție, cu dorința de a cunoaște cât mai multe spații culturale încă vie, m-am înscris pentru o bursă de practică la Galleria Nazionale d’Arte Moderna e Contemponarea din Roma, unde, în calitate de practician, tutorele personal de la muzeu m-a repartizat în cât mai multe funcții posibile pentru a învăța despre organizarea unei instituții de artă, dar și despre oameni. În cadrul muzeului am făcut practică de curatoriat, am colaborat la workshop-uri cu oamenii ce doreau să învețe pratici artistice, am ghidat turiștii în arhivele inaccesibile publicului obișnuit și am comunicat cu oameni de pe toate continentele pentru a aduna cât mai multe opinii despre artă, atât pentru muzeu, cât și pentru propria cercetare. În urma discuțiilor cu oameni atât de diverși, am căpătat dezideratul de a cerceta mai mult partea sociologică ce poate fi inclusă în zona artistică personală, rezultând într-un final lucrarea «Siria», ce cuprinde o stare inefabilă și tulbure, însoțită, de asemenea, de un text ce continuă starea:

              Să nu-ti fie dor când vei fi trimis

              În exil în ultimul gând din minte

              Într-un spatiu a cărui formă

              Este în continuă deformare

              Și în care nici propria voce nu intră

              Ultimul gând e cel mai greu de inhalat

              Se naşte

              Se respiră pe sine în saci cu materie neagră

              Cu mirosul sau funerar ce-i precede viața

               Zorile sale sunt o aglomerare de cimitire

              prin care se coboară cu petale pe tălpi

              Presate să curgă prin lăcrimare ploile stoarse

              Să nu-ti fie dor cand vei fi lăsat pe un

              petic pustiu cu un singur greier care

              cântă orizontalitatea eternului

              Mamă și gropar al liniei de orizont.

              Deoarece consider că singura activitate care trebuie să rămână activă de-a lungu întregii vieți este educația constantă, m-am înscris pentru cel de al doilea master, la secția de Teorii și Practici în Artele Vizuale, tot în cadrul Facultății de Arte din Iași. Aici am avut șansa de a pleca din nou pentu a studia cu bursă în altă țară, de data aceasta în Franța. În Lille am găsit un sistem puțin diferit de cel românesc, care, mai mult decât la noi, pune accentul pe foarte multă cercetare, aspect ce a reprezentat o situație favorabilă pentru preferințele mele academice. Aici, poezia s-a mai temperat în artă, revenind în gândirea proprie o predilecție abordată în decursul primului master, pentru știință.

              De atunci, chiar și arta a trecut (temporar) într-un plan secund, principala preocupare reprezentând-o studiul intens, dorind să găsesc puncte comune în mai multe domenii și mai ales, să tratez un singur domeniu din perspectiva mai multora. Cel mai apropiat refugiu a constat în studiile STEAM (science, technology, engineering, art, mathematics) ce m-a ajutat să abordez o potențială creație artistică din perspectiva utilitarismului, a producției cu scop protector, și mai ales educativ asupra publicului. Așadar, practica ultimilor doi ani se rezumă la schițe de proiecte mai mari, crescute departe de mănunchiurile de însemnătăți ale artei din acest moment, dorind să proiectez alternative pentru un potențial viitor, caracterizat de acțiuni etice, îndreptate către oameni și mediu, nu către capital.

              Proiectele pe care le propun ar trebui să fie influențate de o sinteză a nevoilor sociale, astfel încât să poată fi un punct de referință activ pentru procesul de înțelegere a rolului pe care îl joacă fiecare în mișcarea circulară societății și să acționeze ca instrument de generare de cunoștințe, mai curând decât generare de bunuri materiale.

              În acest contex, pentru lucrarea practică de disertație prezentată anul acesta, sub îndrumarea domnului conf.univ.dr. Cătălin Gheorghe am venit cu un răspuns pentru Pactul ecologic European, ce îndeamnă fiecare locuitor al Uniunii Europene să contribuie cu idei pentru creearea unui viitor mai sănătos și pentru restabilirea unui echilibru între producție și consum.

              Una dintre cerințele Pactului European este de a căuta soluții pentru îmbunătățirea calității vieții până în anul 2050. Soluția temporară propusă de proiect constă în crearea unei sculpturi care produce oxigen folosind o materie vie, capabilă de fotosinteză și materie organică reciclată, îmbinate printr-un sistem hidraulic ce realizează o tranziție conciliatoare dintre biologic și artificial. În acest sens, cercetarea recomandă un proces de regândire a materialelor și metodelor de producție folosite de către societate.

              Răspunsul meu în proiectul de disertație numit «Regenerated Human» este compus din două corpuri, un bazin în care se cultivă cianobacterii, acestea fiind cele ce vor genera oxigen prin consum de dioxid de carbon, iar al doilea este sculptura prin care oxigenul va fi eliberat. Cultura de cianobacterii se va face într-un bazin acoperit cu o placă transparentă pentru a permite luminii solare să treacă și care va fi conectat prin două conducte la sistemul hidraulic al sculpturii propriu-zise. Apa din bazin, împreună cu cianobacteriile din compoziția sa, va pleca prin prima conductă subterană spre picioarele sculpturii, de unde, prin intermediul unei pompe, apa va urca prin sistemul de țevi circulare situat în zona pieptului sculpturii, iar de acolo apa va coborî prin a doua țeavă, paralelă, înapoi spre bazin, formând un circuit închis.

              Pentru a permite luminii solare să treacă, sculptura va fi transparentă, iar transparența acesteia se va realiza prin prelucrarea chitinei, o polizaharidă ce conferă rezistență exoscheletelor insectelor și crustaceelor. Substanța poate fi extrasă la sfârșitul vieții organismelor, reciclând o materie ce nu mai servea, de altfel, nici unui alt scop. Transformarea chitinei dintr-un material opac într-unul transparent se va face prin spălarea ei cu acid clorhidric, hidroxid de sodiu și etanol, ulterior fiind imersată într-o baie de rășină acrilică monomerică.

              În final, pentru a permite oxigenului să iasă din sculptură și dioxidului de carbon să fie absorbit de cianobacterii, vor fi atașate de conductele circulare un set de nanofibre, realizate tot din chitină, ce se vor întinde către brațul sculpturii, oxigenul eliberându-se prin degetele acesteia. Nanofibrele sunt suficient de late pentru a permite atomilor de oxigen și de dioxid de carbon să circule fără a lăsa loc moleculelor de apă să iasă din sculptură. Ultima fază a proiectului constă în verificarea continuă a efectelor pe care sculptura o are asupra mediului din jur și în asigurarea că tranziția dintre artificial și natural îndeplinește funcția cunoașterii și funcția protecției mediului natural, dar și a transformării mediului cultural.

              Descrierea proiectului foarte pe scurt (preluat din statementul expozițional): Proiectul instalației eco-sculpturale Regenerated Human (realizat în tehnică mixtă, acuarelă, creion și liner pe foaie de hârtie) stă la baza unei cercetări artistice realizate de Flavia Pintea (a cărei disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gheorghe), prezentând prototipul unui ansamblu sculptural hidraulic, cu calități auto-sustenabile, care generează oxigen și ajută la fixarea azotului din compoziția aerului. În ordine simbolică, proiectul propune o inversare a relației dintre om și natură prin simularea hrănirii mediului natural de către om și depășirea unilateralității consumului elementelor naturale în interes strict uman. În ordine materială, proiectul se bazează pe o tehnologie de prelucrare biologică a chitinei (o polizaharidă ce conferă rezistență exoscheletelor insectelor și crustaceelor) a cărei capacitate de transparentizare permite luminii solare să interfereze cu cultura de cianobacterii din bazinul pe care este instalată sculptura ce va emite oxigen prin nanofibrele inserate în interiorul său.

              Proiectul a fost expus la galeria de artă Borderline din Iași în cadrul expoziției Graduation Highlights 2020 și este precedată de încă o apariție expozițională ce abordează îmbinarea biologicului cu artificialul, în Tourcoing, Franța, în expoziția de grup «Je ne voudrais pas avoir à le repeater» unde am creat o mică instalație numită «Contagious Spread». În micile farfurii petri, care sunt farfurii făcute pentru experimentare și analiză în laboratoarele științifice, am îmbinat o parte dintr-un virus digital (printat) și material organic infectat cu bacterii, care se înmulțește în mod natural. Ambele au în comun denaturarea mediului și ambele întruchipează afirmația transdisciplinară a faptului că o formă de existență precede cunoașterea. Ele există într-un anumit sistem, dar devin vizibile după ce s-au răspândit. Le-am ales pentru o asociere metaforică cu situații socio-psihologice în care oamenii se regăsesc, amintind că anumite evenimente devin evidente și dureroase atunci când sunt prea avansate și greu de oprit, iar problemele se înmulțesc singure. Scopul acestei instalații în care are loc multiplicarea este de a fi un memento al transformărilor continue, atât a formelor naturale cât și a celor artificiale, atunci când se află în contact cu noi tipuri de experiențe.

              Traseul meu artistic a fost maleabil de-a lungul anilor, pendulând între plasticitatea poetică și exigența de cercetător, am căutat să sintetizez cât mai multă informație, din cât mai multe domenii, alergând între versuri, formule chimice și teorii sociologice. Nimic din ceea ce mă caracterizează momentan și ceea ce aleg în creație nu are o însemnătate mai mare decât cercetarea în sine, iar interesul actual nu este de a crea lucrări ce pot fi expuse în galerii, ci de a crea întrebări ce pot contribui la un progres în viețile oamenilor. Ceea ce mă interesează momentan este proiectarea unor alternative pentru viitor și concilierea dintre domenii diferite, dintre organic și artificial, dintre oameni și mediu.

              Concilierea dintre artă și alte domenii de cercetare există în zona românească mai mult ca o anomalie rar acceptată, este o zonă de tranzit străină, o pluralitate ce încă nu și-a demonstrat beneficiile pentru a putea fi acceptată pentru indefinitul și mai ales, vastitatea ce expandează perspectivele educaționale. Pentru mine, tocmai acest indefinit și punct de deschidere către nesfârșite cunoștințe reprezintă o finalitate în căutările pe care le-am încercat, dorind să contribui la schimbarea unor principii actuale. După mai bine de două decenii de confuzie, m-am liniștiind înțelegând că arta poate îmbunătăți viețile oamenilor fără a se încadra în vreun standard, o definiție, fără a fi un obiect artizanal, de design, ci doar un obiect ce produce cunoaștere.”

              13 persoane reţinute în ultimele 48 de ore. 11 sunt bănuite de săvârșirea infracțiunii de proxenetism

                Activităţile specifice de cercetare penală derulate în cadrul dosarelor penale instrumentate de către poliţiştii băcăuani, sub supravegherea procurorilor, au condus, în ultimele 48 de ore, la reţinerea a 13 persoane bănuite de comiterea infracţiunilor de furt calificat, tâlhărie calificată, corupere sexuală a unui minor şi proxenetism, fapte comise în localităţile Moineşti, Oneşti, Podu Turcului şi în municipiul Bacău.

                În cadrul acestor activităţi, poliţiştii au pus în executare 17 mandate de aducere, au efectuat 13 percheziţii domiciliare, au audiat 17 persoane şi au reţinut, pentru 24 de ore, 13 persoane. În cauze cercetările continuă pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.

                Exemple:

                Reținuți pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi mărturie mincinoasă

                La data de 13 august a.c., în urma executării a 11 mandate de percheziţie domiciliară  şi a 12 mandate de aducere, au fost reţinute 11 persoane bănuite de comiterea infracţiunii de proxenetism. La activităţile specifice desfăşurate au participat poliţiştii băcăuani de la Biroul de Investigaţii Criminale Bacău, Serviciul de Investigaţii Criminale, Serviciul pentru Acţiuni Speciale, Secţiile 1 şi 2 Poliţie Bacău sprijiniţi de poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Cluj şi Brăila, din cadrul Direcţiei de Operaţiuni Speciale, Serviciului pentru Acţiuni Speciale Bucureşti, ai Grupării Mobile de Jandarmi Bacău precum şi poliţişti ai Unităţii Teritoriale de Analiză a Informaţiilor Bacău.

                La data de 27 mai a.c., poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din Bacău, s-au sesizat cu privire la faptul că persoane necunoscute înlesnesc practicarea prostituţiei de către persoane de sex feminin, în mai multe imobile din municipiul Bacău, şi au început cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de proxenetism.

                Urmare a activităţilor specifice efectuate, s-a reuşit identificarea persoanelor care practicau prostituţia în anumite imobile din municipiul Bacău precum şi a persoanelor care au înlesnit practicarea  prostituţiei. Astfel, cu sprijinul structutilor MAI mai sus menţionate şi în baza mandatelor emise de Judecătoria Bacău, au fost efectuate 11 percheziţii domiciliare în municipiile Bacău şi Bucureşti, în oraşul Comăneşti, în comuna Tudor Vladimirescu din judeţul Brăila şi în comuna Gilău din judeţul Cluj, fiind conduse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, pentru audieri, 15 persoane.

                Cu ocazia percheziţiilor efectuate au fost ridicate, în vederea cercetărilor, mai multe telefoane mobile, unităţi de calculator, suma de 15.000 lei precum şi un autoturism. Faţă de 11 persoane depistate s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism şi mărturie mincinoasă.

                Hoți încătușați

                Tot la data de 13 august a.c., în vederea soluţionării unor dosare penale întocmite sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, poliţiştii Secţiei 4 Poliţie Rurală Podu Turcului, sprijiniţi de jandarmi, au pus în executare două mandate de percheziţie domiciliară pe raza comunei Coroieşti, din judeţul Vaslui, mandate emise de către Judecătoria Podu Turcului.

                Urmare a descinderii poliţiştilor la domiciliile a doi bărbaţi de 43, respectiv 21 ani, bănuiţi de comiterea furtului mai multor bunuri de la două ferme agricole, au fost identificate bunurile în cauză, respectiv 290 stâlpi din lemn cu izolatori pentru conductor electric, 6200 metri conductor electric şi un generator de impulsuri electrice. În cauză cercetările continuă urmând ca propunerile să fie înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Podu Turcului.

                VIDEO: Flashmob Adamas la Insula de Agrement

                  Surpriză pentru băcăuanii care au vizitat Insula de Agrement vineri, 14 august, după orele prânzului. Peste o sută dintre membrii Academiei de Dans Adamas din Bacău au participat la un flashmob cu un dans reprezentativ pentru această vară. Este vorba despre o coregrafie care este folosită ca provocare între cluburile de dans din România, dans care a fost preluat de mai multe companii, firme și instituții din țară.

                  La Jerusalema celor de la Adamas au participat sportivi de performanță, campioni naționali și vicecampioni, dar și grupele de street-dance sau cele de adulți. În aceste condiții, vârsta participanților a fost cea mai mică de 4 ani, iar cea mai înaintată de 62 de ani. Flashmobul a fost filmat în mai multe cadre și în mai multe locații de Insula de Agrement, montajul va fi postat pe youtube și va fi folosit pentru a provoca un alt club de dans sportiv din țară.

                  Cătălin Apetrei, candidatul PNL la funcția de primar al comunei Racova: „O comunitate este, de fapt, o familie, în care trebuie să găsești mereu soluții”

                  Cătălin Apetrei este unul dintre acei oameni cărora chiar le pasă de locul în care s-au născut. Și nu se manifestă doar declarativ, ci concret, prin acțiuni și inițiative. Iar cea mai bună dovadă a faptului că iubește comuna în care a văzut lumina zilei este că a ales să trăiască aici, alături de soție și cei doi copii. Ar fi putut să plece, la fel ca mulți alții, dar a ales să rămână și să pună umărul la dezvoltarea comunei Racova. Gospodar și energic, implicat și devotat, Cătălin Apetrei încă mai crede că nu este totul pierdut. Este viceprimar al comunei, iar pentru că nu a fost lăsat să muncească a decis să candideze. Iar oamenii îl vor!

                  – Domnule Apetrei, comuna Racova chiar este o comună frumoasă, situată între Buhuși și Bacău, se vede cu ochiul liber că oamenii sunt harnici, gospodari. Totuși, parcă lipsesc cam multe, iar pe străzi nu prea vezi tineri. Ce se întâmplă, de fapt?

                  – Suntem, într-adevăr, o comună frumoasă, iar oamenii sunt, exact așa cum spuneți, gospodari, harnici și pricepuți. Eu, personal, nici nu aș concepe să plec de aici, atât de mult îmi plac aceste locuri. Dar, mulți au plecat și nimeni nu-i poate condamna. Când un loc nu-ți oferă oportunități, când vezi că te lupți cu morile de vânt, când vezi că alte localități prosperă, se dezvoltă, iar comuna ta bate pasul pe loc, alegi să pleci, ce să faci? Mergi unde e mai bine, pentru că ai familie, copii, vrei să le oferi ce e mai bun. De altfel, asta este și o mare durere a racovenilor, că mulți au plecat, iar părinții, bunicii au rămas singuri. Dar, sperăm ca lucrurile să se schimbe.

                  – Sunteți viceprimar, știu că aveți multe inițiative și idei, dar nu prea sunteți lăsat să vă faceți treaba. Care este situația?

                  – Vedeți dumneavoastră, eu, când am fost ales viceprimar, chiar am crezut că voi face echipă bună cu actualul primar, Vlad Toader. Am spus gata, campania electorală s-a încheiat, hai să vedem ce putem face bun pentru comuna noastră, hai să ne apucăm de treabă. Doar că, nu știu din ce motive, primarul s-a supărat, și numai partener nu este. Și a început așa, o competiție pe care eu nu am înțeles-o niciodată. A încercat să mă atragă în tot felul de înțelegeri, să mă momească cu diverse, doar că erau lucruri suspecte, la un pas de încălcarea legii. Și, firește, am refuzat. Iar drept răzbunare, de două ori mi-a retras atribuțiile, a încercat să mă izoleze, să mă marginalizeze. Doar că oamenii mă cunosc și au încredere în mine, iar mulți tot la mine vin pentru diverse probleme. Cu alte cuvinte, nu-mi poate pune piedici, cât pot eu să muncesc. Și mai trist este că nu se înțelege cu nimeni, eu sunt al patrulea viceprimar cu care nu se înțelege. Din păcate pentru comuna Racova, actualul primar nu este un om de echipă.

                   – Pare, așa, că domnul primar s-a cam supărat pe toată lumea…

                  – În 2016, PNL a reușit să câștige majoritatea în Consilul Local. Și am încercat să impunem un ritm de dezvoltare, am propus mai multe investiții, am aprobat bugete, am depus proiecte. Faptul că domnul primar Toader este supărat nu ar fi o problemă, doar că suferă comuna. Pentru că nimic din ceea ce am propus și am votat nu vrea să pună în aplicare. Așa se face că nu avem rețea de apă și canalizare în niciunul din cele patru sate – Racova, Gura Văii, Ilieși, Hălmăcioaia, nicio locuință nu este racordată la gaze, deși magistrala trece prin comuna noastră, și avem și o Stație de Reglare și Măsură. Suntem obligați să dăm apă copiilor până la 4 ani de la primărie.

                  – Este destul de trist ceea ce spuneți, mai ales că, într-adevăr, alte comune se dezvoltă. Se atrag fonduri europene, guvernamentale, se scriu proiecte. La dumneavoastră care este situația?

                  – Dezastruoasă, aș putea spune. S-au pierdut 37 de miliarde de lei vechi, bani de la Consiliul Județean pentru asfaltarea drumului Racova – Hălmăcioaia. Actualul primar nu a reușit în șase luni să se țină de treabă, a pierdut și cheltuielile de proiectare. Apoi Curtea de Conturi a descoperit plăți ilegale pentru lucrări neefectuate: șanțuri betonate de la Racova Centru către Runc și tot pentru șanturi betonate pe strada Țuguiești, și-l obligă pe domnul primar să dea înapoi circa 60.000 lei. Și tot Curtea de Conturi i-a mai imputat alți 40.000 de lei, pentru că a angajat ilegal pe post de consilier personal un prieten de-al lui, fără ca postul să fie trecut în organigramă. Vorbiți de fonduri europene? S-a scris un proiect pentru dispensarul de la Gura Văii, un fiasco, un eșec total. Și atât. Și nu e greu să atragi fonduri europene, doar că trebuie să faci licitații corecte, nu mai poți favoriza nicio firmă prietenă.

                  – Atunci, de unde bani pentru dezvoltare?

                  – Păi, domnul primar a ales calea cea mai simplă. A vrut să majoreze taxele și impozitele oamenilor. Numai că, vă spuneam, PNL are majoritatea în Consiliul Local, iar noi am votat ca taxele să fie doar indexate cu rata inflației, deși domnul primar voia taxe și impozite mult mai mari, cum a reușit la taxa pentru gunoi. Deși am propus subvenționarea unui procent din tarif, a făcut ce a făcut și aproape a dublat taxa de gunoi. Cred că și de asta s-a supărat și nu vrea să comunice și să facem echipă. În fine, sunt multe de spus, multe de făcut în comuna Racova.

                   

                  Cătălin Apetrei provine dintr-o familie respectabilă, de profesori. Părinții săi au educat multe generații de racoveni, iar oamenii le poartă un respect aparte. Una din marile dureri ale lui Cătălin Apetrei este când trece pe lângă Căminul Cultural din Gura Văii, aproape dărâmat. Nu poate uita ce plin de viață era satul când director era tatăl său. Astăzi, din păcate pentru racoveni, nici măcar în centrul comunei nu este un loc dedicat culturii.

                  Peste 400 de persoane amendate pentru nerespectarea regulilor COVID

                    În perioada 10-13 august a.c., toate structurile teritoriale ale M.A.I. au participat la acțiuni de verificare, sub autoritatea Instituției Prefectului, în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19.

                    Zilnic, un total de peste 240 de polițiști, polițiști locali, jandarmi, cadre ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență, împreună cu celelalte autorităţi cu atribuţii în domeniu au efectuat verificări în zonele aglomerate, centre comerciale, în piețe, pe terase și în trafic.

                    Cu ocazia activităţilor desfăşurate, în perioada menţionată au fost verificate peste 400 de obiective, cu privire la respectarea măsurilor și interdicțiilor impuse.

                    Au fost legitimate 4113 persoane și au fost verificate 919 de mijloace de transport.

                    Echipele mixte de control au identificat 408 de situaţii în care s-a impus măsura sancționării contravenționale.

                    Aceste acțiuni vor continua pe toată perioada stării de alertă, pentru sănătatea și siguranța cetățenilor, cărora le recomandăm să respecte măsurile de distanțare socială, în scopul prevenirii infectării și răspândirii Sars-CoV 2.

                    VIDEO: VALENTIN IVANCEA, Candidatul PSD la funcția de Președinte al Consiliului Județean Bacău

                    PSD a anunțat, astăzi, candidatul pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bacău. Acesta este Valentin Ivancea, care a deținut pe rând, funcția de subprefect, în perioada aprilie 2017 – septembrie 2019 și prefect în perioada septembrie 2019 – decembrie 2019.

                    „După 24 de ani de administrație publică, în funcții de conducere în sistemul Rezervei de Stat (Ministerul Afacerilor Interne), respectiv 3 ani și jumătate la conducerea Instituției Prefectului (subprefect & prefect), am făcut – astăzi – cel mai important pas: voi candida la președinția CJ Bacău, din partea PSD, la alegerile locale din 27 septembrie”,a declarat Valentin Ivancea.

                    „Noi am făcut și am dovedit că se poate, în timp ce competitorii noștri doar au vorbit. Ei vorbesc de ani de zile, fără să fi făcut nimic concret pentru băcăuani și comunitățile locale ale județului Bacău. Proiectele pe care le-am realizat vorbesc pentru noi, dar a sosit vremea să vorbim și noi în numele lor, pentru că trebuie să ducem mai departe acest patrimoniu administrativ și să facem din Bacău, în contextul construirii autostrăzii A13 Bacău – Brașov, centrul regiunii în materie de infrastructură și transport rutier”, a mai spus el.

                    Dragoș Benea: „Am intrat ultimii în campanie, dar vom sosi primii în alegeri”

                    „Am validat, astăzi, cea mai puternică garnitură de candidați cu care PSD Bacău s-a prezentat vreodată la locale – 92 de candidați la primării plus a 93-a, dl. Sorin Umbrărescu la Primăria Bacău, din partea Alianței Social Umaniste”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea.

                    „Propunerea pentru președinția Consiliului Județean – dl. Valentin Ivancea – este un om proaspăt, care nu a făcut politică, dar a coordonat, ca prefect, peste 200 de proiecte PNDL implementate în județul Bacău, inclusiv șoseaua de centură. Prin munca sa neobosită, a dovedit că se poate! Valentin Ivancea este la antipodul contracandidatului său, un penelist șters, cu 16 ani de stat în Parlament cu rezultate ZERO pentru băcăuani”, a mai spus europarlamentarul băcăuan.

                    „Am intrat ultimii în campanie, motivat de criza epidemiologică, dar vom sosi primii în alegeri, acolo unde contează de fapt!”, a încheiat Dragoș Benea.

                    Manuela Hărăbor: „Mi-a zburat basmaua din cap iar lacrimile mi-au ţâşnit de durere”. Interviu cu „Pădureanca”

                    La 33 de ani de la premiera filmului regizat de Nicolae Mărgineanu, actriţa Manuela Hărăbor a vorbit cu emoţie despre amintirile de la filmări, culise şi colaborarea cu marii actori din distrbuţie. Nu rataţi „Duminica filmului românesc”. La TVR 2, pe 16 august, de la ora 20.10, una dintre cele mai apreciate producţii cinematografice: „Pădureanca”.

                    Ecranizare a nuvelei omonime a lui Ioan Slavici, după un scenariu semnat de Nicolae Mărgineanu şi Augustin Buzura, „Pădureanca” este cel mai popular dintre filmele regizorului Nicolae Mărgineanu, iar tulburatoarea poveste de dragoste este reluată şi astăzi, la mai bine de trei decenii de la premieră, cu acelaşi succes. Din distribuţie fac parte regretaţii actori Adrian Pintea (Iorgovan) şi Şerban Ionescu (Şofron), alături de Victor Rebengiuc (Busuioc), Dorel Vişan (Părintele Furtună), Melania Ursu (Vica), Nicolae Toma (Neacşu) şi Mihai Constantin (Pupăză). Revelaţia producţiei a fost însă Manuela Hărăbor, în rolul Siminei, partitură care a consacrat-o pe actriţa care avea doar 18 ani în momentul filmărilor.

                    Busuioc, un țăran bogat din Curtici îl trimite pe fiul sau, Iorgovan, împreună cu Șofron, servitorul lui, în satul vecin pentru a găsi oameni la munca câmpului. Iorgovan este îndrăgostit de Simina, fiică de țăran sărac, ce-i împărtășește sentimentele și acceptă să vină la culesul recoltei împreună cu tatăl sau. Iorgovan este prins între dragostea sinceră pentru Simina și obstacolul prejudecăților şi diferențelor de poziție socială. La rândul său, Șofron se îndrăgostește de Simina, iar înfruntarea dintre cei doi pretendenți scoate la lumină mentalități specifice Transilvaniei de sfârșit de secol XIX. Povestea depășește însă granițele iubirii celor doi bărbați pentru frumoasa „pădureancă” Simina. Prin amploarea pe care o capătă personajul lorgovan, drama iubirii trăită ca o fatalitate este dublată de drama neputinței de a găsi un răspuns existențial într-un timp convulsionat: sfârșitul secolului al XIX-lea în Transilvania aflată sub jugul Imperiului austro-ungar.

                    Bine primit de public, dar şi de critici, filmul „Pădureanca” a primit premiile Asociaţiei Cineaştilor: pentru regie (Nicolae Mărgineanu) şi interpretare masculină (Victor Rebengiuc), respectiv premiul special al juriului (Adrian Pintea). Iar în

                    1987, la Costinești, a fost recompensat cu premiile pentru regie, imagine, muzică, interpretare masculină (Șerban Ionescu și Adrian Pintea).

                    Despre culisele filmărilor la „Pădureanca”, colaborarea cu marii actori din distribuţie, dar şi despre rolul care i-a marcat întreaga carieră, Manuela Hărăbor a vorbit într-un interviu emoţionant pentru TVR. Nu rataţi „Duminica filmului românesc”. La TVR 2, pe 16 august, de la ora 20.10, una dintre cele mai apreciate producţii cinematografice: „Pădureanca”.

                    Cum a început pentru tine povestea „Pădureanca”? Au trecut deja 33 de ani de la premieră…

                    … Şi 34 de ani de când am filmat. Eram în ultimul an de liceu, în clasa a XII-a. Mă pregăteam pentru Bacalaureat şi apoi pentru examenul de admitere la Institutul de Teatru şi Film. Am primit un telefon şi am fost invitată la o probă de filmare pentru „Pădureanca”, iar după 2-3 săptămâni am fost chemată din nou. Am dat vreo 3-4 probe de filmare, ultima fiind în compania lui Şerban Ionescu şi a lui Adrian Pintea. Nu mi-au spus absolut nimic vreo lună de zile. În momentul în care mă pregăteam să-mi depun dosarul pentru admiterea la facultate, am fost sunată că am luat rolul şi că trebuie să plec de urgenţă la Arad. A trebuit să îmi amân cu un an examenul de admitere, mai ales că domnul Mărgineanu, având temerea că sunt o fată de oraş, a ţinut să mă trimită cu o săptămână mai devreme în zona Aradului, chiar în satul Zimbru, de unde era Simina, eroina nuvelei lui Ioan Slavici, „Pădureanca”. M-a predat în mâna unor săteni de acolo care m-au pus la muncile câmpului şi la treburi în gospodărie timp de 5-6 zile până a venit şi restul echipei de filmare.

                    A fost greu la camp şi în gospodărie?

                    Nu a fost greu deloc, pentru că familia la care stăteam, nişte oameni extraordinari, nu prea mă puneau la munci grele, eram tratată ca o mică prinţesă. Mai mult trăgeam eu de ei şi spuneam că vreau să merg peste tot şi să fac tot felul de lucruri. Ţin minte că singurul lucru impus a fost să merg desculţă, pentru că într-un mod este călcătura cu încălţăminte şi altfel este când mergi pe un teren accidentat în picioarele goale. Trei luni cât am stat la Arad am mers zilnic desculţă.

                    Cum a fost să joci alături de actori atât de mari?

                    Am avut emoţii, dar şansa mea a fost că Adrian Pintea şi Şerban Ionescu au fost de o generozitate fantastică. Nu m-au tratat nicio clipă ca pe o actriţă neprofesionistă, mi-au dat tot timpul credit, mi-au dat încredere şi si-au găsit timpul necesar şi răbdarea necesară să lucrez şi să repete cu mine înainte de fiecare secvenţă din film în aşa fel încât să pot să mă ridic aproape de valoarea lor. Şi sunt absolut convinsă că n-aş fi putut să fac ceeea ce vedeţi astăzi în film fără ajutorul lor. Nimic nu este întâmplător şi eu cred în lucrurile aşezate de Dumnezeu cu un scop anume. Tot timpul am spus că Adrian Pintea a fost primul meu profesor de cinema şi destinul a făcut ca trei ani mai târziu, eram deja studentă la Facultatea de Teatru, în anul trei profesorul nostru, Mircea Albulescu, l-a adus asistent pe Adrian Pintea şi examenul de diplomă l-am dat sub bagheta lui.

                    Bănuiesc că ai amintiri de culise…

                    Una dintre secvenţele cele mai complicate din film este cea finală, când, după moartea lui Iorgovan, vine Şofron, interpretat de Şerban Ionescu, şi îmi spune: „Nu te duce la Iorgovan!” şi îmi dă două palme. Aveam de străbătut o distanţă lungă iar operatorul filmului, Doru Mitran, dă stop şi îi spune lui Şerban Ionescu că trebuie să reia secvenţa pentru că nu se vede pe filmare cum dă palmele. Se reia secvenţa, fac iar drumul, Şerban îmi dă două palme… Dorul Mitran strigă din nou stop: «Dă-i mai tare, că nu se vede pe aparat că-i dai palme. Te rog fă în aşa fel încât să văd că le încasează. Am refăcut traseul, am ajuns în dreptul semnelor, iar Şerban Ionescu mi-a dat două perechi de palme… de mă mir că nu m-a pus la pământ. Când a ridicat mâinile alea mari m-a luat prin surprindere, deşi ştiam intensitatea loviturilor din primele două duble. Am dat capul pe spate pentru că am avut senzaţia că îmi rupe gâtul şi am avut durere cervicală cred că aproape o săptămână. Mi-a zburat basmaua din cap iar lacrimile mi-au ţâşnit de durere. Se vede şi în film că lacrimile sunt adevărate. După filmari, Şerban mi-a adus flori şi şi-a cerut iertare.

                    Cariera ta începea la 4 ani cu un rol în filmul „Veronica”…

                    Tată meu, Enache Hărăbor, a fost, vreo 40 de ani, sculptor-machetist la Studioul Cinematografic de la Buftea. Nefiind un copil dus la grădiniţă, iar bunica nu avea întotdeauna timp să stea cu mine, tata mă ducea deseori cu el la studio. Aveam 4 ani când tata a fost chemat să mă aducă la probe pentru filmul „Veronica”. Eram foarte mulţi copii, iar la proba de filmare doamna Elisabeta Bostan ne-a pus pe fiecare la o măsuţă, pe un scăunel de grădiniţă, cu „traista minune” legată fedeleş în faţă. În traistă zdrăngănea ceva, iar dacă reuşeai să o deschizi, obiectul zdrăngănitor era al tău. Am urmat intrucţiunile şi la un moment dat s-a dat stop. Atunci am spus că nu vreau să plec acasă pentru că nu am deschis traista. Au urmat clipe lungi de încercare de a mă face să plec, a venit şi tata şi, până la urmă, am plecat plângând. Îmi amintesc că doamna Elisabeta Bostan i-a spus tatălui meu: „Ar fi fost perfect copilul acesta pentru rolul Veronica, dar este mult prea încăpăţânată şi mă trezesc la filmări că nu mai vrea şi pleacă acasă. Ceea ce s-a şi întâmplat de vreo două-trei ori. Prima dată la secvenţa de început, când eram toţi copiii în cămin şi raţa pe care o ascundea Veronica se zburătăceşte. În momentul în care s-a filmat, cineva a aruncat către noi raţa, fără să fim atenţionaţi, ca să fie reacţiile cât mai veridice, pentru că toţi aveam între trei şi cinci ani. Raţa s-a zburătăcit tocmai în capul meu şi m-am speriat atât de tare că am spus plec acasă şi nu vreau să mai filmez. A urmat o lungă perioadă de împăcare. Pentru mine, Veronica cred că a fost cel mai frumos moment al copilăriei. A fost grădiniţa mea şi acolo m-am îndrăgostit iremediabil de film. De atunci am ştiut că acesta este drumul pe care vreau să-l parcurg.

                    Dintre toate rolurile, de care te-ai simţit cel mai aproape?

                    Mi-am iubit toate rolurile şi toate filmele în care am jucat, indiferent de dificultatea sau întinderea partiturii. Dar „Pădureanca” rămâne un reper prin complexitate şi felul în care am lucrat la film. A fost o pregătire fantastic de lungă, a fost o intensitate a lucrului cu care nu m-am mai întâlnit ulterior. Cele trei luni petrecute la Arad alături de toată echipa de filmare ne-au sudat foarte mult. Acolo am învăţat că este foarte important pentru un actor să păstreze personajul în el cât mai mult timp. Pentru că în film, fiecare gest se vede ca la microscop. În plus, e o bucurie foarte mare că, la 33 de ani de la premieră, „Pădureanca” este la fel de apreciată de generaţiile noi de cinefili.

                    Dragoș Stefan, candidat pentru funcția de primar: „Bacăul trebuie să fie locul în care să îți dorești să trăiești!”

                    Viceprimarul Dragoș Ștefan și-a depus vineri candidatura pentru funcția de primar al municipiului Bacău. Alături de echipa sa, viceprimarul se declară încrezător în șansele sale și în viitorul Bacăului.

                    „Suntem mulți cei care ne dorim un oraș sigur, curat, prietenos cu cetățenii, dar și cu mediul, ne dorim locuri în creșe și  grădinițe, cartiere moderne, cu locuri de parcare, locuințe eficiente energetic  (anvelopate cu bani europeni), infrastructură rutieră, terenuri de sport pentru a ne menține sănătoși. Dincolo de acestea, cea mai mare gură de oxigen o vor aduce investitorii, pentru care trebuie să creăm facilități, o definire clară a zonei industriale”, a declarat Dragoș Ștefan.

                    Acesta a depus și lista cu semnăturile susținătorilor săi.

                    „M-am întâlnit cu băcăuanii la ei în cartier, din nou, după ce timp de patru ani, în calitate de viceprimar, am ținut audiențe săptămânal, am fost la predarea locuințelor ANL, am coordonat acțiunile de deszăpezire pe timp de noapte, am intervenit în urma inundațiilor. Am încercat să îi sprijin acolo unde era nevoia cea mai mare, punctual. Le mulțumesc acum pentru votul de încredere. Avem multe de făcut, de continuat, de reparat în orașul nostru”, a mai spus edilul.

                    Alte proiecte importante despre care Dragoș Ștefan a vorbit public sunt: resistematizarea cartierelor, apariția grădinilor urbane – adică modernizarea spațiilor dintre blocuri care să capete diferite funcționalități și valențe, parcări supraterane în zonele aglomerate, noi locuințe sociale, un nou pod peste Bistrița, în zona Milcov, pentru decongestionarea traficului, infrastructură școlară modernizată, începând cu mobilier nou în grădinițe. Totodată, are în vedere extinderea orașului cu noi cartiere, spații verzi, un nou stadion în afara orașului, care se poate realiza acceptând investiția asumată de Compania Națională de Investiții. În locul actualului stadion vor fi gândite zone de promenadă și spații pentru manifestări culturale și sportive care pot atrage oamenii și reanima Bacăul.

                    O prioritate a mandatului primarului Dragoș Ștefan va fi atragerea de fonduri europene, cheia în dezvoltarea pe termen lung a orașului. „Sunt convins că putem aplica și la noi cu succes modelul orașelor din vestul României care pur și simplu s-au transformat fără să aștepte cu mâna întinsă la Guvern. Au reușit cu fonduri europene și o contribuție din bugetul propriu  și au câștigat însutit în confort, mobilitate, au devenit o comunitate în care să îți dorești să trăiești”, a conchis Dragoș Ștefan, candidatul PMP la Primăria Bacău.

                    Cine este Dragoș Ștefan

                    Studii: Colegiul Național „Ferdinand I”

                    Căsătorit, cu doi copii

                    Licenţiat în studii economice – Facultatea Economia Afacerilor, Universitatea „George Bacovia” Bacău

                    Carieră profesională: Profesia de bază : economist

                    Funcții deținute: 2002-2006 – Reprezentant vânzări Roniv 2007-2012 — Director vânzări la S.C. „Moraru Anca” SRL Bacău 2012-2016 — Administrator fermă agricolă

                    Carieră politică: 2012-2016: consilier local în Consiliul Local Bacău

                    2016-2020: viceprimar al municipiului Bacău

                    Punctul de pensie va fi majorat cu mult mai puțin decât prevede legea

                      Potrivit unei ordonanțe de rectificare a bugetului de stat al României, valoarea punctului de pensie va fi majorată cu 14 la sută, începând cu data de 1 septembrie 2020. Astfel, dacă în prezent punctul de pensie este în cuantum de 1.265 lei, din septembrie va fi de 1.442 lei. Așadar, va crește cu 177 lei. Procentul de majorare stabilit de către Guvernul României va fi aplicat tuturor pensiilor din sistemul public, inclusiv indemnizației sociale. În prezent, pensia medie la nivelul țării este de 1.387 lei. De la 1 septembrie va fi mai mare cu 194 lei, respectiv va ajunge la 1.581 lei.

                      Și indemnizația socială crește

                      Cât despre indemnizația socială, aceasta va urca de la 704 lei la 802,56 lei. Din județul Bacău, de aceasta beneficiază aproximativ 32.000 persoane. Ele au un stagiu de cotizare (vechime în muncă) mic sau foarte mic, astfel că pensia cuvenită pentru acesta este sub 704 lei. Prin urmare, statul vine în completarea pensiei, rezultate în raport de vechimea în muncă, până la suma de 704 lei.

                      Amintim că, potrivit Legii 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului ar trebui să crească de la 1 septembrie 2020 cu 40 la sută, respectiv de la 1.265 lei la 1.775 lei. Guvernul actual, însă, invocă faptul că nu sunt bani la buget pentru o astfel de majorare.

                      Fotbal/ Liga a II-a: Aerostar prinde aripi

                      „Aviatorii” antrenați de Cristian Lupuț i-au încorporat pe Alecsandru (Bucovina Rădăuți), Burlacu (Gloria Buzău) și Darius Mureșan (Viitorul Constanța) și l-au adus în pregătiri pe Mihalcea (U Cluj). Luni este așteptat stoperul din Burkina Fasso Yabre (ex-Viitorul Târgu-Jiu), iar în vizor se mai află un portar de la Dinamo și doi atacanți de la fruntașele ligii secunde.

                      Speranțe

                      Aerostar Bacău a început să completeze puzzle-ul care are ca imagine generală un loc liniștit în ediția 2020-2021 a Ligii a II-a.

                      „Am demarat configurarea unui lot cu care sperăm să facem față rigorilor ligii secunde. În paralel, continuăm demersurile menite să ne completeze bugetul. Avem discuții cu mediul de afaceri băcăuan, dar nu excludem nici sprijinul autorităților locale; dacă nu anul acesta, măcar în 2021 deoarece ne așteaptă un sezon competițional dificil din toate punctele de vedere. Noi ne-am înscris în Liga a II-a deși nu avem bugetul consolidat. Am făcut însă acest pas pentru a da o șansă fotbalului băcăuan în ceea ce privește viitorul”, a declarat președintele CS Aerostar, Doru Damaschin.

                      În condițiile în care Viitorul Curița a ratat promovarea în Liga a III-a, iar situația financiară precară ar putea-o readuce pe CSM Bacău în eșalonul al patrulea, este clar că Aerostar rămâne singura realitate a fotbalului băcăuan conectată la nivel profesionist.

                      Achiziții

                      Prima piesă nouă a puzzle-ului este antrenorul Cristian Lupuț. Venit împreună cu preparatorul fizic Cristi Gurău cu care a colaborat la Luceafărul Oradea și la Viitorul Târgu-Jiu, Lupuț l-a înlocuit pe Daniel Munteanu, aflat la final de contract cu Aerostar. „Există toate condițiile pentru a face o echipă competitivă la Aerostar”, a declarat tehnicianul în vârstă de 43 de ani, care, în paralel cu operațiunea de evaluare a lotului, a dat startul campaniei de achiziții.

                      Până în acest moment, „aviatorii” și-au asigurat serviciile fundașilor laterali Andrei Alecsandru (25 de ani) și Darius Mureșan (19 ani) și a mijlocașului Dorin Eduard Burlacu (27 de ani). Alecsandru vine de la Bucovina Rădăuți, Mureșan a jucat în UEFA Youth League cu Viitorul Constanța, de unde băcăuanii l-au împrumutat pe timp de un sezon, în timp ce Burlacu speră să devină un element de stabilitate în linia mediană a „aviatorilor” după ce în ultimele stagiuni s-a perindat pe axa Gloria Buzău- CS Afumați- Râmnicu-Sărat.

                      Tratative

                      În pregătiri cu divizionara B băcăuană se află și mijlocașul ofensiv de 21 de ani Vlad Mihalcea. Cotat de Gigi Becali în momentul aducerii sale la FCSB la 50 de milioane de euro, Mihalcea a evoluat ulterior la Poli Timișoara, Clinceni și Voluntari, ultima sa echipă fiind Universitatea Cluj. Rămânerea lui Mihalcea la Aerostar depinde exclusive de decizia antrenorului Cristi Lupuț.

                      Acesta și-a dat în schimb acordul pentru aducerea stoperului din Burkina Fasso Francois Yabre, pe care l-a mai avut ca elev la Luceafărul Oradea și Viitorul Târgu-Jiu. În vârstă de 29 de ani, Yabre este așteptat luni în Bacău pentru discutarea contractului. În vizorul „aviatorilor” se mai află un portar de pe filiera Dinamo, dar și doi atacanți care în stagiunea trecută au fost legitimați la echipe din Top 5 Liga a II-a. Toate aceste elemente, alăturate jucătorilor care s-au impus deja la Aerostar precum Vișinar, Chirilă, Chelaru, Corban, Manole ori Vraciu ar trebui să constituie o garanție în vederea unui parcurs scutit de emoții pentru singura reprezentantă a Moldovei în eșalonul secund.

                      Public

                      La capitolul plecări, Aerostar s-a despărțit în această vară de Botezatu, Gorovei, Dogaru, Chirilescu, Barb, Nemțanu și Balint. De asemenea, s-a renunțat la Băciuț (ex- Viitorul Târgu-Jiu), care s-a pregătit în ultimele zile sub comanda lui Lupuț. Alți doi jucători pe care băcăuanii nu vor putea conta, cel puțin în prima parte a sezonului, sunt portarul Bogdan Miron și fundașul dreapta Ionuț Mihălăchioae. Miron a suferit miercuri o accidentare la menisc și va fi operat la o clinică din Târgu-Mureș. Mihălăchioae, în schimb, se recuperează după accidentarea suferită iarna trecută.

                      „Îi așteptăm pe cei doi cât mai rapid înapoi în familia Aerostarului”, a fost mesajul team-manager-ului Gabriel Voicu, care își dorește ca în viitorul sezon, reglementările medicale impuse de pandemia COVID-19 să permită accesul suporterilor, fie și în număr limitat, la meciurile din campionat. „Avem nevoie de publicul băcăuan, iar publicul băcăuan are nevoie de Aerostar”, este mesajul „aviatorilor”, care încep să prindă aripi. Să sperăm că și zborul va fi unul lin. Și înalt!

                      Să fie bine, să nu fie rău/ Va merge cineva la bulău?

                      Să ne informăm, deci, din surse oficiale. Din Raportul Curții de Conturi, care s-a uitat pe ce a cheltuit onor’ Guvernul nostru banii în vremea grea a stării de urgență. Curtea zice că țara a cheltuit 40 de milioane de euro pe 62.400 de persoane carantinate, adică o medie de 640 de euro de persoană sau puțin peste 3.000 de lei. Dar, hei, e vorba de medie, ceea ce înseamnă că există și sume mai mari.

                      Și iată că la București, o persoană carantinată a costat aproape 5.500 de lei. La Brașov, Giurigiu, Timiș, cam la fel. Curtea a descoperit și că s-au plătit sume imense pe servicii care n-au fost efectuate; adică s-a decontat cazarea fictivă. 114.000 de lei la Caransebeș pentru cazarea medicilor, cazare care nu a avut loc. În alte părți s-a plătit chiria de la data încheierii contractului și nu de la data efectivă a intrării în cameră, s-au plătit servicii neefectuate, tarife mai mari decât cele prevăzute de lege sau chiar s-a plătit cazarea celor care fugiseră din carantină și care ar fi trebuit să plătească din buzunar serviciile. Și pentru că suntem la acest capitol, știți cine sunt cei care au fost carantinați, da?! Exact, diasporezii veniți în țară și primiți de autorități fără controale, în vreme ce toate țările își închideau granițele.

                      În perioada celor două luni ale stării de urgență, România a cheltuit alte 20 de milioane de euro pe dezinfectanți. Dar cum?! Inspectorii Curții de Conturi au descoperit că o primărie din județul Prahova a cumpărat dezinfectant cu 55 de lei litrul în condițiile în care firma furnizoare îl cumpărase cu doar 1 leu pe litru. O altă primărie din același județ a cumpărat, în loc de biocide, gel igienizant. Astea sunt doar câteva exemple.

                      Alte 40 de milioane de euro s-au cheltuit pe alocații de hrană, cazarea personalului din serviciile publice, măsuri pentru persoanele vulnerabile ori echipamente de protecție. Să pomenim de vânzarea măștilor la suprapreț între UNIFARM și Ministerul Sănătății? De măștile inutile vârâte pe gâtul spitalelor? De tunurile date de firmele prietenilor oamenilor politici, unele fără activitate sau cu obiect de activitate total diferit de comerțul cu măști sau combinezoane?

                      Deocamdată, Curtea de Conturi a zgâriat puțin nisipul. O cercetare exhaustivă ne-ar îngrozi. De aceea, probabil se va pune batista pe țambal. Nu dă bine înainte de alegeri să se vorbească de mânăriile făcute cu materiale sanitare. La bulău vor ajunge tot niște fraieri, băieții deștepți deja s-au acoperit cu hârtii.

                      Sergiu Sechelariu: DE CE NU AVEM BANI ȘI CUM SĂ FACEM SĂ AVEM?

                        – Domnule Sergiu Sechelariu, ați realizat multe proiecte, de la faza inițială până la finalizare, dar pentru fiecare proiect știm bine că trebuiesc și bani. CUM VEDEȚI REZOLVAREA NEVOILOR DE BANI PENTRU BACĂU? VORBIȚI DE PROIECTE MĂREȚE, DAR BANII DE UNDE ÎI LUĂM?

                        – BACĂUL, ACUM 15 ANI, ERA PRINTRE  PRIMELE ORAȘE DIN ȚARĂ. MĂ ÎNTREB ȘI ÎNTREB ALEGĂTORII:   DE CE NU AM RĂMAS PRINTRE  PRIMELE ORAȘE DIN ȚARĂ, ACOLO UNDE ERAM? STARTUL ERA BUN.  UNDE S-A GREȘIT?  AM FI FOST PE PALIER CU IAȘIUL, BRAȘOVUL, ORADEA. EI AU REUȘIT SĂ RIDICE MULT CALITATEA VIEȚII… ALTUL ERA NIVELUL DE TRAI ACUM ÎN BACĂU, DACĂ AM FI AVUT PRIMARI CA ÎN IAȘI, CLUJ, ORADEA. DECI CE VOTĂM? CE NE DORIM MAI DEPARTE? Încotro mergem?

                         – Totuși ne dorim un oraș curat, cu servicii medicale bune, cu parcuri și străzi occidentale etc., dar cum vedeți rezolvarea financiară? Pentru toate acestea trebuiesc bani. Alte orașe au reușit, noi nu.

                        – Știm toți că fără bani nu putem face nimic. SĂ FACI ROST DE BANI PRESUPUNE O PREGĂTIRE MANAGERIALĂ COMPLEXĂ, care include să știi de unde să aduci fonduri, să te miști repede, să cauți mai multe resurse, să ai în primul rând echipă PROFESIONALĂ să muncească, echipă  de cel puțin 10-15 specialiști în achiziții de fonduri, care vor fi în schimb de experiență cu primăriile cu succes în domeniu din Cluj, Iași, Oradea.  Înainte de toate trebuie SĂ ȘTII CE SĂ LE CERI ECHIPELOR CU CARE LUCREZI. SĂ CUNOȘTI ARTA CONDUCERII ÎN ECHIPĂ. Eu am terminat FACULTATEA DE CONSTRUCȚII la vârsta de 26 de ani, dar pe parcurs am învățat pe banii mei ARTA CONDUCERII ÎN ECHIPĂ și  cum să faci în final BANI. Am lucrat în Rusia, Turkmenistan, Tadjikistan, Ungaria, Germania.  Am învățat de la fiecare popor câte ceva despre muncă și bani.

                        –  Bun dar banii la Bacău vedem că nu prea au venit. În ultimii ani nu s-a întâmplat nimic spectaculos. Ce e de făcut? Cum FACEM ROST DE BANI?

                        – Am să vă explic, din experiența mea cum ar fi trebuit și cum trebuie REZOLVATĂ PROBLEMA BANILOR.

                        1. GESTIONAREA PERFORMANTĂ A FONDURILOR EXISTENTE, adică NU MAI CHELTUIM BANII PRIMĂRIEI AIUREA. Cu un mil. de euro prin cofinanțare putem aduce 10-20 milioane de euro nerambursabili.
                        2. ATRAGEREA DE FONDURI NERAMBURSABILE. Toți vorbesc de fonduri, dar puțini cunosc mecanismul complet de a atrage fonduri care nu e chiar simpu, dar EXPLIC: FOARTE IMPORTANT E SĂ DĂM CURS LA DOUĂ TIPURI DE PROIECTE: A. PROIECTE DE IMPORTANȚĂ MAJORĂ din FONDURI nerambursabile care cuprind  obiective  de care este mare nevoie. Anvelopări de blocuri, poduri, infrastructură, peisagistică, lista e lungă. Aceste proiecte duc la CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII și sunt de importanță majoră pentru locuitori. B.PROIECTE CARE ADUC PROFIT MUNICIPALITĂȚII. Ca să înțelegeți, Municipiul Oradea a construit un parc de distracții care anual produce 1 000 000 euro, bani care rămân în municipiu.  Am mai spus: CE BANI A PRODUS INSULA din Bacău în ultimii 14 ani? Ce bani a produs   Stadionul în ultimii ani? AU CHELTUIT BANI, nu au produs. Se puteau aplica proiecte prin care aceste două obiective dar și altele, să producă permanent bani.  INCOMPETENȚA și NEPRICEPEREA AU FOST ATÂT DE MARI,  ASTFEL ÎNCÂT, LA  INSULĂ AM PRIMIT FINANȚARE NERAMBURSABILĂ DE 2,5 MIL. EUR , DAR AM PIERDUT-O .

                        La Oradea se construiește al IV- lea PARC INDUSTRIAL. La Bacău, nici parcul existent nu prea are succes. Aș preciza că Primăria trebuie să aibă o echipă mare și foarte bine pregătită să VÂNEZE FONDURILE NERAMBURSABILE, TOT CE SE POATE.  Echipa trebuie motivată cu PRIME DE SUCCES CONSIDERABILE. ADUCI BANI -PRIMEȘTI BANI.

                        Poate că mă repet, dar ATENȚIE!!! DACĂ ALEGEM OAMENI INCOMPETENȚI CARE NU SE PRICEP, ACESTA ESTE REZULTATUL. UNEORI INFLUENȚA DE PARTID OBLIGĂ SĂ ANGAJEZE INCOMPETENȚI ÎN FUNCȚII. E GRAV ȘI REZULTATELE SUNT PE MASURĂ.

                        3. ÎNCURAJAREA SECTORULUI PRIVAT DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ASTFEL:

                        – Reducerea birocrației și timpilor de emitere de certificatelor de autorizații;

                        – Evitarea contactelor directe cu cetățenii care doresc documente de la Primărie prin DIGITALIZAREA procedurilor;

                        -SPRIJIN FINANCIAR PENTRU CONSULTANȚĂ LA START-UP-uri care pot primi fonduri nerambursabile de până la 50.000 euro pe proiect. Îndemn tinerii cu idei și nu doar pe ei, să nu piardă ocazia;

                        – Pentru investitori mari să se caute soluții de încurajare ca să finalizeze investiții în municipiu. Dacă dezvoltarea economică este pe trend ascendent, evident că vor crește și veniturile la bugetul local.

                        – Pentru că se apropie alegerile ce mesaj aveți pentru băcăuani?

                        –  ATENȚIE CE VOTĂM! SUNTEM DEJA ÎN URMĂ MULT, PATRU ANI VOR FI DECISIVI. E TIMPUL SĂ ALEGEM ȘI NOI OAMENI COMPETENȚI, CARE SĂ DUCĂ BACĂUL ÎN RÂNDUL ORAȘELOR DEZVOLTATE, AȘA CUM ESTE NORMAL.

                        Atletism: Finalele CN Under 18

                        Săptămâna și competiția pentru atletismul național. În acest weekend, pe stadionul „Iolanda Balaș Soter” din București este programată Finala Campionatului National Under 18. Competiția se va derula pe parcursul a două zile.

                        Astăzi, 14 august, în ziua de debut, sunt prevăzute probele: 100 m, 400 m, 110 m garduri, înălțime (masculin), prăjină, triplusalt, greutate (masculin), disc (feminin), ciocan și suliță (masculin). Acestea se vor desfășura în cadrul a două reuniuni, prima având ca interval orar 9.30-11.00 și vizând săritura în lungime și aruncarea ciocanului, masculin și geminin. A doua reuniune va începe la ora 16.00 și se va încheia dupa ora 19.00.  Sâmbătă, concurenții se vor întrece între orele 9.30 și 11.30,  la: 200 m, 800 m, 400 m garduri, înălțime (feminin), lungime, greutate (feminin), disc (masculin), suliță (feminin).