Acasă Blog Pagina 1751

Sancțiuni aplicate de jandarmi în ultimele zile

    Nerespectarea măsurilor de protecție sanitară, nerespectarea prevederilor legale în domeniul silvic și al pescuitului, tulburarea liniștii publice, adresarea de injurii, refuzul de legitimare sau consum de alcool în locuri publice sunt fapte pentru care jandarmii au aplicat cele mai multe sancțiuni contravenționale în ultimele zile.

    Misiunile executate în acest weekend de către jandarmii băcăuani s-au finalizat cu aplicarea peste 60 de sancţiuni contravenționale în valoare totală de peste 6300 de lei, mai mult de jumătate dintre acestea, respectiv 40 de amenzi și avertismente, fiind pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitară, în special în ceea ce privește portul măștii în locuri publice, dar au fost și cazuri în care persoanele nu au respectat restricțiile de liberă circulație în intervalul 23.00-05.00, motivând că au ieșit pentru a cumpăra bere, pentru a se plimba în parc sau pentru că așa au vrut .

    Jandarmii băcăuani recomandă cetățenilor să evite în această perioadă aglomerațiile și întâlnirile cu prietenii pentru a limita răspândirea infecțiilor și pentru a evita îmbolnăvirile în rândul celor dragi, să păstreze distanțarea fizică, să poarte mască de protecție, să respecte regulile restrictive impuse în această perioadă.

    Un băcăuan a cucerit cel mai înalt vulcan activ din lume

    Băcăuanul Radu Turtă a reuşit să cucerească cel mai înalt vulcan activ din lume, Ojos del Salado, situat în Munţii Anzi, la graniţa dintre Argentina şi Chile, într-o expediție condusă de Ovidiu Popescu, din Râşnov, ghid montan pentru alpinism şi escaladă. Împreună cu cei doi a mai participat și alpinistul Adrian Ahriţculesei din Petroşani.

    „Am reușit! 6893m! Un ZMEU pe Ojos del Salado, cel mai înalt vulcan din lume”, a scris Radu Turtă pe Facebook. El a dedicat această expediție soției sale, Veronica. „Mulțumesc mamei mele, lui Iulian și lui Mihai pentru susținere. Un salut calduros din Chile celor care s-au gandit la mine pe durata expediției!”, a mai scris el.

    Ojos del Salado este cel mai înalt vulcan activ de pe Terra. Se află în America de Sud, în Anzii Cordilieri, la granița dintre Argentina și Chile.

    Institutul de Studii Financiare: Numărul agenților de asigurări a crescut în 2020 cu aproape 2.000 de persoane

    Numărul distribuitorilor de asigurări cu certificare în RIS – Registrul intermediarilor secundari – a ajuns la aproape 50.000, cel mai ridicat nivel din istoria pieței de profil din România. Performanța s-a realizat și datorită eforturilor pe care Institutului de Studii Financiare (ISF) le-a făcut în cursul anului trecut pentru sprijinirea celor care  și-au pierdut locul de muncă din cauza crizei provocate de pandemie, susținând reconversia lor în intermediari de asigurări.

    Institutul de Studii Financiare este instituția responsabilă cu instruirea și certificarea profesioniștilor din piața financiară. ISF pregătește, testează și certifică specialiștii din România la standarde internaționale, urmărind profesionalizarea și dezvoltarea pieței de profil prin asigurarea unei resurse umane bine pregătite. În ultimii ani, dar mai ales în perioada pandemiei, activitatea instituției a fost una cât se poate de intensă, fiind instruiți și examinați numeroși profesioniști. Astfel, la 1 ianuarie 2021 numărul distribuitorilor în asigurări activi în RIS a ajuns la 49.188. Cel mai mare număr de certificări noi- 14.091 – a fost înregistrat anul trecut, când s-a înregistrat o creștere de aproape 2000 de certificări, față de anul 2019. Explicația acestui record poate fi găsită și într-o măsură adoptată de ISF care a urmărit susținerea celor afectați de criza economică: suspendarea timp de trei luni (02.04.2020-20.06.2020) a plății taxei de examinare pentru pregătirea profesională inițială. Astfel, peste 5.000 de români au beneficiat de această facilitate, pregătindu-se pentru o carieră care le poate aduce multe satisfacții. Impactul financiar suportat de către ISF, care a urmărit să susțină astfel piața de asigurări, s-a ridicat la peste 600.000 de lei.

    „Profesia de vânzător de asigurări a devenit atractivă pentru persoanele care au rămas fără job în 2020 și au avut nevoie să se reprofileze. ISF a venit în întâmpinarea acestor nevoi și a eliminat taxa de examinare, determinând mulți profesioniști să se certifice în acest domeniu. Putem spune că ISF a reușit, prin profesionalism și prin măsuri inspirate, să tranforme o perioadă nefastă pentru economie într-un câștig pentru piața asigurărilor, care sunt sigur că se va vedea în curând„, a declarat Valentin Ionescu, Președintele ISF.

    ISF oferă și alte oportunități profesionale, cum ar fi formarea și certificarea specialiștilor de constatare a daunelor. Astfel, la data de 1 ianuarie 2021, potrivit datelor ISF, există, 667 de specialiști constatare daune cu certificare activă.

    Pentru mai multe detalii despre organizarea cursurilor ISF, vă rugăm să accesați: https://www.isf.ro/ro/cursuri

    S-au amenajat TOATE centrele de vaccinare din Bacău. Se așteaptă DOAR avizul de la DSP

      „În timp record au fost amenajate centrele de vaccinare contra Covid-19, Bacăul fiind primul oraș din județ care a aranjat aceste facilități medicale de la 0, în alte spații decât cele sanitare. Astăzi am depus documentele de finalizare a lucrărilor la Direcția de Sănătate Publică, precum și listele cu personalul specializat care se va ocupa de vaccinarea populației”, a anunțat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.
      Urmează ca, în cel mai scurt timp, DSP să operaționalizeze centrele și să le înscrie pe platforma on-line pentru a fi accesibile băcăuanilor. „Am cerut ministerului și DSP ca profesorii să fie prioritari la vaccinare, motivul fiind deschiderea școlilor, în luna februarie”, a mai spus edilul.

      Băcăuanii se vor putea vaccina în următoarele centre amenajate de către primărie: Centrul de Afaceri și Expoziții (unde vor fi 3 centre de vaccinare), sala de sport a Școlii numărul 6 din cartierul CFR, sala de Sport a Școlii „Ion Luca” din strada Alecu Russo, precum și la Colegiul Letea.

      (S)PORTretul săptămânii: Diana Ion, nou record personal: 13.57

      Telefonul i-a sunat vineri dimineață, pe la 9.30: „Bună, Diana, când crezi că ai timp pentru întrebările de la «(S)PORTretul săptămânii»?”. Fiind zi de concurs la București, a rămas să ne auzim mai pe seară. „Pe la șase seara ar fi perfect”, a venit răspunsul atletei legitimate la CSM Onești. La 18.30, Diana Ion era pregătită să răspundă întrebărilor. Și o făcea cu zâmbetul pe buze nu doar pentru că este o fată veselă, ci mai ales pentru că tocmai își bătuse propriul record la triplusalt: de la 13.39 la 13.57. Super, nu? „E super, aș minți dacă aș spune nu, dar adevărul este că mult mai bucuroasă am fost vara trecută, când am sărit pentru prima oară 13.39. Și asta pentru că trecuse un an și jumătate de când nu-mi mai îmbunătățisem recordul”. Acum, că rezultatele merg pe repede înainte, Diana privește spre 13.60. Și spre o medalie la Europenele de Tineret din vară, din Norvegia. Ținta principală rămâne pragul celor 14 metri. Și o participare la Jocurilor Olimpice. „Olimpiada este visul meu încă de când m-am apucat de atletism. Adică din clasa a VII-a, când am renunțat definitiv la karate”. Ce-i drept, anii de karate au continuat să-și pună amprenta. Așa cum s-a dovedit și lovitura de picior cu care a spart o ușă în cantonamentul de la Vatra Dornei pe când avea doar 13 ani. „Un băiat îmi luase telefonul și se închisese în baie. M-am enervat și am spart ușa”. S-a enervat atunci și directorul CSM Onești, Ingrid Istrate, care a pus-o să plătească dauna. „Nu admit astfel de lucruri. Mai ales la puștoaica asta, care va face performanță, veți vedea”, se destăinuia la vremea respectivă Ingrid Istrate reporterului Deșteptării. Azi, pentru Diana Ion, ușile performanței se deschid larg, fără să mai fie nevoie de lovituri de picior.

      Data și locul nașterii: 27 noiembrie 2000, București.

      Stare civilă: necăsătorită. „Și nici nu am prieten deocamdată”.

      Principala realizare profesională: „Cele două finale la Mondialele de juniori 2, locul 6 la Europenele de juniori 2 și locul 8 la Europenele de juniori 1. Aș adăuga medaliile de la Balcaniadă și cea de-a doua medalie cucerită la Naționalele de Seniori, vara trecută, de la Cluj, când am reușit să-mi îmbunătățesc și recordul de la triplusalt”.

      Principalul regret profesional: „Că nu am fost mai concentrată la concursuri importante precum Campionatele Europene și Mondiale. Simțeam că pot mai mult”.

      Sportivul preferat: „De departe, Ivana Spanovici. Chiar dacă ea face lungime, iar eu sunt pliată, mai nou, pe triplusalt. La început însă și eu preferam mai mult săritura în lungime”.

      Hobby: „Nu am prea multe. De altfel, prinsă între atletism și Facultate – sunt studentă la Sport, la Constanța – nici nu am foarte mult timp liber la dispoziție. Îmi place să citesc, iar prin noiembrie, aflată în carantină, m-a prins un serial, «Jurnalele Vampirilor»”.

      Mâncarea preferată: „Orice fast-food și paste”. Cuuum? Fast-food?! „Știu că nu-i sănătos, dar îmi place. Și, oricum, nu mănânc foarte des. Așa, de-o poftă”.

      Muzica preferată: „Ariana Grande și Rihanna. Obișnuiesc să-mi fac încălzirea pe muzică. La antrenamentul propriu-zis, însă, nu e loc pentu așa ceva. Nici nu aveam voie”.

      Actori favoriți: „Culmea, nu am”.

      Nu poate trăi fără…: „Sport. Pur și simplu, nu știu ce aș face fără sport”.

      Oraș de suflet: „La Mondialele din 2017 am fost la Nairobi, iar orașul mi-a intrat în suflet. În ciuda drumului infernal – am zburat o zi întreagă – a cazării- cu baie la comun – și a faptului că mi-a mers prost la concurs, Nairobi a rămas în inima mea. Poate și din cauza oamenilor de acolo, nu știu exact. Cert este că m-aș întoarce cu plăcere. Iar de vara trecută, pe lista orașelor preferate este și Clujul datorită concursurilor și rezultatelor obținute acolo”.

      Vacanța perfectă: „Oriunde, numai să fie mare, căldură și plajă. Nu suport muntele. Și nici frigul”.

      Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „Aș zice telefonul, dar dacă nu am semnal, nu știu cât m-ar ajuta. E semnal pe insulă? Bun, atunci telefonul; ca să comand mâncare de la fast-food și să cer ajutorul cunoscuților să vină și să mă recupereze de pe insulă. Cât timp vin salvatorii și mâncarea voi sta la soare, iar pentru asta voi lua cu mine și cremă de protecție solară. Mai am dreptul la un lucru? Îmi ajung primele două”.

      Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „E clar că totul va avea legătură cu sportul. Dorința cea mai mare este să ajung la Olimpiadă. Fiind vorba de peștișorul de aur, cred că i-ar sta în putere să mă ajute și cu o medalie la Olimpiadă. Dacă am o medalie olimpică, nu mai am nevoie de nimic altceva”.

      Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Să mă gândesc. Gata! Mi-ar plăcea să-l cunosc pe actorul care-l joacă pe Damon în «Jurnalele Vampirilor», numai că nu știu exact cum îl cheamă”. Nicio problemă, Diana, pentru asta există google: Ian Somerhalder. În schimb, pentru o întâlnire cu el ar fi fost peștișorul de aur…

      O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar fi dispusă să o facă: „Mi-ar plăcea să sar cu parașuta. Mi-aș face și curajul necesar pentru asta”.

      Ce a învățat în aceste vremuri create de pandemia noului Coronavirus: „Cât de greu este să stai izolat. Și nu mă refer la izolarea din perioada din Starea de Urgență, ci de cea din carantina personală, când eram eu cu…mine. Alergam prin sufragerie și mă gândeam ce o să fac la concursuri”.

      Ascultă sau spune bancuri? „Ascult”. Un banc sec. Sec, dar cu temă: cică doi triplusaltiști au mers la un bar. Iar al treilea a… câștigat concursul.

      Cum se vede la 70 de ani:  „Probabil, tot alergând. Nu cred că voi mai sări, că nu mă vor mai ține balamalele, dar sport voi face cu siguranță”.

      CLINICA IOLA, Centrul de recuperare care spune „STOP DURERII!”

      „Se zice că ne naștem cu un scop și cu un talent. Unii suntem mai receptivi, ținem ochii și mintea mai deschise, alții ne concentrăm prea mult pe ce se așteaptă de la noi și uităm să ne bucurăm de prezent, să găsim fericire în lucrurile simple.”

      Ioana Berza, Kinetoterapeut și manager al Clinicii IOLA

      Ioana Berza a fondat Clinica de recuperare IOLA din Bacău ca urmare a unei experiențe formatoare extrem de personale. Ajută și salvează oameni, îi ridică din scaunul cu rotile, îi motivează și îi reconstruiește pentru că știe cum e să nu poți merge. Să nu îți poți desfășura viața normal. E de ajuns să o întâlnești pe Ioana o dată și să știi că ai în fața ta un om extrem de hotărât, puternic și perseverent. O minionă cu voință și putere de armăsar.

      Lucratul în bancă nu a fost o provocare îndeajuns de grea pentru ea după ce a terminat Facultatea de Finanțe, așa că a intrat în afacerea familiei, unde a dezvoltat și sistematizat tot sistemul financiar, a supervizat zona de vânzări și a reușit să dezvolte un mecanism computerizat pentru eficientizarea costurilor și încasărilor pentru ceea ce era una dintre cele mai mari companii din România în 2010.

      Nu toate schimbările vin însă natural. În toată perioada aceasta de reconversie profesională, undeva se pierduse OMUL Ioana. Serile și le petrecea conducând pe drumurile din jurul Bacăului parcă în căutarea unui lucru. În anul 2006, în una din seri, a ajuns în locul ce avea să îi fie formator pentru tot restul vieții – o herghelie din suburbiile Bacăului.

      Luni de zile venea doar să privească și să stea în mirosul de fân de grajd care îi amintea de copilăria petrecută la țară, până și-a făcut curaj să atingă caii, să îi mângâie și, în final, să îi îngrijească. A durat peste un an până a avut curaj să încalece, dar acela a fost momentul în care s-a regăsit. Perseverența a ajutat-o ca în doar 3 ani să concureze cu caii ei în concursuri în toată țara.

      Au urmat, 6 ani de concursuri, 9 ani de muncă la clubul de echitație, 7 concursuri pe an, 1 premiu de Campioană a României la secțiunea amatori, 42 de competiții.

      Un pas pus greșit a fost însă de ajuns că să oprească povestea marii ei pasiuni – săriturile peste obstacole. În iunie 2015 Ioana CADE în timpul unui antrenament, când exersa echilibrul pășind desculță pe unul din caii ei. Își zdrobește unul dintre călcâie și rezultatul e devastator. Refuză operația, și dă o șansă recuperării medicale. 3 luni de căutări și durere. De încercări, agonie, dezamăgire și apoi documentare și învățare.

      Făcând fizioterapie și kinetoterapie pentru a se recupera, Ioana a găsit o mare pasiune în domeniu, iar în octombrie s-a înscris la Facultatea de Kinetoterapie. A fost al doilea moment în viață în care a simțit că făcea ceea ce îi era scris. A început să aplice tehnici pe ea însăși, pe caii cu probleme musculare. Și-a găsit motivația acolo unde fusese perseverența sportivului de performanță – în imposibilitate. Orice afecțiune de care i se spunea că e greu de recuperat, era pentru Ioana o provocare. Și după ce o cucerea, trecea la următoarea.

      După 3 ani de licență și master în Kineto, făcute cu pasiune și hotărâre, Ioana Berza știa foarte clar că viitorul ei este o nouă clinică de recuperare medicală în Bacău. Gândită de la cap la coadă de ea, cu aparatură de ultimă generație, unică atunci în România, cu personal pasionat și bine educat în domeniu – o clinică unde să te simți ca la SPA.

      Ioana a construit Clinica IOLA cu gândul de a spune STOP DURERII. Pentru că și ea fusese acolo. Din decembrie 2018, fiecare om care intră la IOLA știe că acolo este înțeles, ascultat, că tratamentele nu se prescriu la fel la toată lumea și că pe parcursul tratamentului toată schema este urmărită computerizat și se ajustează în funcție de rezultate. Este un vot de încredere de 2 părți.

      Astăzi Ioana Berza își dedică aproape fiecare minut pasiunii ei – kinetoterapia. Zilnic o găsești la clinică în consultații online sau offline. Misiunea ei este să ajute oamenii să scape de durere mai repede și pentru totdeauna, dar, mai ales, să ajute oamenii cu probleme NEUROLOGICE, care au trecut prin accidente vasculare cerebrale sau altfel de traumatisme să își recapete INDEPENDENȚA și VIAȚA, să poată din nou să revină la rutina pe care o aveau înainte și să continue să trăiască fără sechele.

      Ioana face asta prin fizioterapie și kinetoterapie, ajutându-se de cea mai performantă aparatură în domeniu pe care a adus-o în Clinica IOLA din Bacău. În momentele de liniște merge tot la cai. Ființele care i-au deschis mintea și sufletul către menirea ei. Sau își petrece timp cu familia – centrul universului ei.

      O puteți găsi pe pagină ei de Facebookhttps://www.facebook.com/stopdurere sau instagram https://www.instagram.com/ioanaberza/ 

      Și pe Clinica IOLA.

      https://iolacenter.ro/

      https://www.instagram.com/iolacenter/

      https://www.facebook.com/iolacenter

      CLINICA IOLA – CENTRUL DE RECUPERARE CARE SPUNE „STOP DURERII!”

      Da, eu vă înțeleg! Vă înțeleg panica, neputința, dependența, chiar și lipsa de speranță și dorința de a renunța…. Am trăit și eu senzația aceasta…de a fi conștientă doar cu privirea, dar întreg corpul să nu te mai asculte….. să țipe mintea „ridică-te!” și nimic să nu reacționeze… să vrei să tipi după ajutor, dar nici gura să nu te asculte…. Din fericire pentru mine nu a durat decât câteva secunde, dar destul încât să mă facă să devin extrem de conștientă cât de norocoasă sunt că merg, că pot vorbi, zâmbi, clipi, mânca, conduce, strânge copilul în brațe, da paginile la o carte, și chiar să fac o baie singură…. Nu prețuim până nu pierdem…! Fiindcă știu cum este durerea, am creat IOLA… pentru a vă putea ajuta am adus această aparatură unică și de ultimă generație în Moldova! Știu prin ce treceți și vreau să vă ajut!!! Chiar se poate! La IOLA chiar reușim să spunem STOP DURERE! și adio suferinței.

      Sunt extrem de recunoscătoare medicilor cu care colaborez, oameni minunați și adevărate suflete implicate:

      • Dr. Irina Perju – Medic recuperare medicală,
      • Dr. Cristina Brăileanu – Medic specialist recuperare medicală adulți și recuperare pediatrică,
      • Dr. Armanu Lămâița – Medic de familie cu specializare în ozonoterapie,
      • Dr. Filipescu Neculai – Medic ortopedie-traumatologie, Doctor în medicină,
      • Dr. Hriban Sebastian – Medic neurochirurg.

      Dar și de echipa pe care am format-o în cei 2 ani de activitate, kinetoterapeuți tineri, formați de pe băncile școlii în Clinica IOLA, conform valorilor mele: Empatie, Corectitudine, Profesionalism și Autenticitate.

      În cadrul Clinicii funcționăm eficient, deoarece nu ne abatem de la regulile de bază, și folosim metoda dezvoltată de mine – „METODĂ CTC”, în 3 pași, numele ce vine de la:

      • ETAPA 1 – CONTROLUL / CONSULTAȚIA

      Aceasta este o etapă extrem de importantă, prin prisma informațiilor pe care le primesc și le observ, care îmi influențează decisiv modul de a porni și modela tratamentul dumneavoastră. Practic am nevoie să știu TOT despre DUREREA DUMNEAVOASTRĂ; când a apărut prima dată, de ce a apărut, cum s-a manifestat, ce frecvență de reapariție are, există factori care o fac să apară, e influențată de condițiile de muncă sau de acasă, vă lasă să dormiți noaptea, e doar sezonieră, cedează în vreun fel, cum apare, cât de puternică e în stadiile ei acute, mai suferiți și de alte boli sau ați avut alte traumatisme care este posibil să o influențeze etc. Este un proces de ghidaj prin care eu vă port, ca să nu îmi scape absolut nimic din vedere, să fim perfect la zi cu tot, ca să vă pot privi „în ochi” și să pot trece la etapa a 2-a de întocmire a unui tratament specific ei și dumneavoastră.

      • ETAPA 2 – TRATAMENTUL

      Acum că avem toate informațiile referitoare la starea dumneavoastră de sănătate, a istoricului dumneavoastră medical și a întregulul istoric al afecțiunii dumneavoastră, întocmim un „plan de bătaie” în care urmărim cu precădere atingerea următoarelor OBIECTIVE: scăderea inflamației, reducerea durerii, decontractarea zonei afectate, îmbunătățirea metabolismului local (astfel încât și organismul  dumneavoastră să înceapă să lupte singur cu durerea), redarea mobilității, în funcție de situație: reducerea edemelor și hematoamelor, reabsorbția  lichidului interstițial, stimularea formării de calus etc. Realizăm toate aceste obiective prin proceduri de FIZIOTERAPIE și KINETOTERAPIE fiecare adaptate cazului dumneavoastră, deoarece aparatura noastră este de cea mai înaltă performanță și noi lucrăm pe protocoale prestabilite de cei care au inventat aceste aparate.

      Pe perioada tratamentului sunteți permanent MONITORIZAT, de către echipa noastră de kinetoterapeuți, care țin permanent legătura cu medicii sau cu kinetoterapeutul care v-a consultat, și se intervine ori de câte ori este nevoie, pentru a ajunge la obiectivele stabilite. Nu sunteți niciodată singur pe parcursul recuperării! NOUĂ NE PASĂ DE EVOLUȚIA DUMNEAVOASTRĂ și facem tot ce ține de noi pentru a realiza acest lucru!

      • ETAPA 3 – CONSOLIDAREA

      Este etapa cea mai importantă, peste care din păcate foarte mulți dintre pacienți trec, consideră că, odată rezolvată durerea, este rezolvată și cauza, însă, din păcate, timpul le arată că nu este așa… Dacă nu stabilizăm ce s-a obținut în tratament, reapariția durerii va fi inevitabilă.

      În ceea ce privește durerile de spate în Clinica IOLA aveți disponibil UNIC ÎN BACĂU minunatul Sistem David. Acesta vă lucrează în cel mai eficient și obiectiv mod întreaga coloană, pentru a o repostura și a reda funcționalitatea fiecărei grupe musculare care ține de aceasta. Dacă vorbim de orice altă afecțiune, aparatele din sala de kinetoterapie fac „magia să se întâmple”. KINETOTERAPIE = TERAPIA PRIN MIȘCARE este cea care va asigura stabilitatea funcțională a organismului pe perioade lungi de timp.

      Probabil, mai mult că sigur, mulți dintre dumneavoastră vă întrebați dacă lucrez cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar răspunsul meu este NU. Am stat foarte mult pe gânduri dacă să recurg la această variantă de colaborare, însă mi-am dat seama că nu aș mai fi făcut ceea ce mi-am propus inițial să fac!…Din 3 mari motive, esențiale pentru mine: nu aș fi reușit să acord fiecărui pacient tot timpul necesar, să nu lucrez cu suferința pe bandă rulantă, să respect protocoalele aparatelor, să mă pot ocupa de reevaluarea periodică a fiecărui pacient și să fiu cu adevărat împăcată că am acordat toată atenția și timpul necesar fiecărui pacient atât eu, cât și întreaga echipă care suntem aici. Aparatura de care eu dispun în clinică în mare parte nu este încă decontată de CAS, astfel, nu aș fi obținut rezultate cu adevărat dorite de pacienții mei.

      Piața clinicilor care lucrează cu CAS este deja foarte amplă și diversificată în Bacău. Eu vin pe piață cu alt nivel, alte valori și alte rezultate. Pentru a putea ajuta pe toți pacienții, am creat ședințe și pachete de ședințe specifice afecțiunilor și bugetului fiecărui pacient:

      ȘEDINȚA STANDARD = 110 lei

      PACHET STANDARD 10 ședințe = 1100 lei

      CADOU: 3 sedințe Magnetoterapie sau Drenaj

      Proceduri efectuate la fiecare ședință:

      1Electroterapie
      2Ultrasunet
      3Laser înalta intensitate
      4Masaj

       

      PACHET IMUNIZARE 12 ședințe ozonoterapie autohemotransfuzie  = 1100 lei

      CADOU: 5 ședințe drenaj

      ȘEDINȚA IOLA de 5* = 170 lei

      PACHETUL IOLA de 5* = 1700 lei

      CADOU: o ședință Masaj, Magnetoterapie sau Drenaj

      Proceduri efectuate la fiecare ședință:

      1Electroterapie
      2Ultrasunet
      3Laser înaltă intensitate
      4CareTherapy + KINETOTERAPIE

       

      ȘEDINȚA IOLA PLATINUM = 240 lei

      10 ședințe PREȚ PACHET IOLA PLATINUM = 2.400

      CADOU: o ședință Ozonoterapie autohemotranfuzie

      Proceduri efectuate la fiecare ședință:

      1Electroterapie
      2Ultrasunet
      3Laser înaltă intensitate
      4Deep Oscilation/Masaj
      5Magnetoterapie/Drenaj
      6Kinetoterapie + CaRe Therapy

       

      PACHET DURERE SPATE  3 ședințe = 850 lei

      CADOU:  o ședință de masaj

      Proceduri efectuate la fiecare ședință:

      1Electroterapie
      2Ultrasunet
      3Laser înaltă intensitate
      4CareTherapy+kinetoterapie
      5Super Inductive System
      6Deep Oscilation

       

      PACHET DURERII ARTICULAȚII 3 ședinte = 800 lei

      CADOU: o ședință ozon subcutanat

      Proceduri efectuate la fiecare ședință:

      1Electroterapie
      2Ultrasunet
      3Super Inductive System
      4Laser înaltă intensitate
      5CareTherapy+kinetoterapie 30 min

       

      ȘEDINȚA RECUPERARE POST COVID = 155 lei

      🛑 Kinetoterapie specifică respiratorie

      🛑 Fizioterapie (folosind aparatură de ultimă generație)

      🛑 Ozonoterapie (procedura de autohemotransfuzie, antifungică, anvirală, stimulentă a sistemului imunitar și a întregului metabolism celular)

      Vă așteptăm și pe dumneavoastră, indiferent de ce durere suferiți, să vă fim alături în cel mai sigur proces de a spune STOP DURERE!

      Programări: 0771/237.011

      🌐 www.iolacenter.ro ; https:// iolacenter.ro/ce-te-doare /

      📧 receptie@iolacenter.ro

      🎯 Str. Ion Ghelu Destelnica nr.7, clădirea nouă, parter (fosta stradă Trotuș vizavi de Observatorul Astronomic, în incinta Trotuș Residence), BACĂU

      Ping-pong cu reciclarea

        De la 1 ianuarie, pentru tot ambalajul introdus pe piață și nereciclat, România achită o taxă către UE, de 0,8 euro pentru fiecare kilogram. Până acum, trebuia adoptat mult-trâmbițatul sistem garanție-returnare (SGR ). Reprezentanţii magazinelor cer amânarea termenului de adoptare a  acestui mecanism.

        Solicitarea comercianților apare după ce ministerul de resort a desemnat un ONG care să se ocupe de administrarea sistemului de reciclare. Și asta în contextul în care magazinele au început deja să facă investiţii semnificative (în spaţii de depozitare, personal şi utilaje etc). Deja, acest lucru se poate lesne observa la marii retaileri, unde au apărut, de ceva timp, automate de reciclare, dar și utilaje de compostare a deșeurilor din plastic și nu numai. De altfel, chiar și prăvăliile de la ţară ar fi trebuit să amenajeze spaţii pentru automate ori clopote de colectare, zone unde s-a dovedit că există printre cele mai mari cantități de deșeuri care ajung direct în natură.

        O piață de 600 de milioane de euro

        Comercianții și-ar fi dorit o putere de decizie mai mare în ONG-ul care va administra sistemul de reciclare pe garanţie. Potrivit reprezentanților magazinelor, ONG-ul va administra, timp de zece ani, o piață de 600 de milioane de euro. În schimb, comercianților (aproximativ 5.000 de magazine) li s-a cerut ca, într-un singur an, să facă investiții, în infrastructura de colectare-reciclare, de zeci de mii până la zeci de milioane de euro (în cazul marilor rețele). În caz contrar, magazinele riscă amenzi uriașe, până la retragerea autorizației de funcționare.

        „ONG-ul care va administra sistemul garanție depozit va organiza colectarea ambalajelor – cel mai probabil printr-o flotă de mașini achiziționată din surse proprii – și transportarea acestora la 5 centre de numărare, pe care urmează să le construiască regional, pe întreg teritoriul României, cost estimat la câteva milioane de euro fiecare, ambalaje pe care apoi le va putea vinde industriei reciclatoare liber, pe baza propriei evaluări”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de  retaileri.

        Comercianții cer un studiu de impact, la mijloc fiind vorba de „una dintre cele mai mari investiții din România, într-o perioadă profund afectată de pandemie, în care fiecare operator economic luptă pentru a rămâne operațional, pentru consolidarea siguranței sanitare, evitarea concedierilor masive sau scăderilor de salarii și, nu în ultimul rând, pentru a menține prețurile la un nivel cât mai scăzut”.

        96% dintre români sunt pentru introducerea mecanismului de garanție-returnare 

        Inițiatorii proiectului privind sistemul garanție-returnare (SGR) susțin că 96% dintre români sunt în favoarea introducerii acestui mecanism, în vreme ce 81% consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj. „Sistemul garanție – returnare funcționează în peste 10 state europene și dă rezultate foarte bune. Dar, comercianții știu asta deja, majoritatea fiind prezenți și în acele state, unde implementează mecanismul. În niciuna dintre aceste țări, nu a fost afectată activitatea comercianților”. Replici au fost venit și din partea unui grup de ONG-uri. „România riscă să fie, în continuare, sufocată de deșeurile marilor companii poluatoare! La 1 ianuarie 2021, ar trebui să avem publicat în Monitorul Oficial HG-ul prin care România intră în rând cu cele mai performante state membre UE la reciclare”, este mesajul transmis de Zero Waste Romania, o rețea de organizații ecologiste.

        Guvernul ar fi trebuit să adopte, până la 1 ianuarie 2021, normativul prin care se implementa sistemul de reciclare a sticlelor, peturilor şi dozelor de aluminiu în schimbul unei garanţii de 50 de bani. Clienții ar fi urmat să primească înapoi contravaloarea garanției, la returnarea ambalajului, în orice alt magazin. Fie cash, fie sub formă de voucher sau puncte valorice. Ambalajele returnate trebuie să fie curate.

        Viceprimarul Ghingheș declară război celor care au vandalizat Insula

        Mobilierul de la Insula de Agrement Bacău a fost din nou vandalizat, la sfârșitul săptămânii trecute, iar viceprimarul Cristian Ghingheș este hotărât să ia măsuri drastice. Acesta a solicitat deja Direcției Juridice din cadrul primăriei să sesizeze Parchetul pentru întocmirea de dosare penale.

        „Distrugerile repetate de la Insula de Agrement făcute de concetățeni care își bat joc nu doar de bugetul public, ci în primul rând față de semenii lor, nu trebuie să rămână nepedepsite! În acest sens, am solicitat Direcției Juridice din cadrul Primăriei Bacău să sesizăm Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău pentru infracțiunea de distrugere prevăzută la art. 253 din Codul penal: distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”, a spus viceprimarul Ghingheș.

        Acesta a mai precizat că în ultimele 6 luni, Poliția Locală a transmis peste 25 de adrese de informare cu privire la distrugerea diverselor bunuri de pe Insula de Agrement: cișmele, toalete deteriorate în interior, bănci și coșuri de gunoi rupte, skate-park devastat, bare de inox rupte, panouri desprinse, baterii smulse etc.

        „Actele de vandalism comise asupra mobilierului urban și a funcțiunilor municipale fie vor fi amendate și ulterior acoperite din buzunarele făptașilor, fie vor face obiectul unor dosare penale menite să stopeze definitiv apetitul unora de a distruge spațiul public de care ar trebui să ne bucurăm cu toții”, a conchis Cristian Ghingheș.

        ASTĂZI: 71 de cupluri care au împlinit 50 ani de căsătorie vor fi premiate de Primăria Bacău

          Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău anunță organizarea astăzi, 25 ianuarie 2021, în intervalul orar 12.00 – 17.00, la Teatrul Municipal „Bacovia”, a evenimentului de premiere a 71 de cupluri din municipiul Bacău care au împlinit 50 ani de căsătorie, urmată de un spectacol susținut de Ansamblul Folcloric „Busuiocul”. Primarul Municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu va fi alături de seniori și va înmâna cuplurilor „Diploma de onoare”.

          Lista cuplurilor care vor fi premiate a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 279/28.12.2020. Evenimentul va fi organizat în două serii: prima cu 35 cupluri de la ora 12.00, iar a doua, cu 36 cupluri, de la ora 15.00, cu respectarea măsurilor sanitare impuse de legislația în vigoare, respectiv măsurarea temperaturii, purtarea măștii de protecție, dezinfectarea mâinilor și păstrarea distanței.

          Din cauza pandemiei SARS-CoV-2, recensământul populaţiei şi locuinţelor, preponderent online

            Pandemia de coronavirus a determinat decalarea termenelor în care se va desfășura recensământul populației în acest an. Astfel, de la 1 februarie și până la sfârșitul lunii martie, va avea loc recensământul de probă, urmând ca, la anul, în perioada 1 februarie – 17 iulie, să demareze recensământul populaţiei şi locuinţelor. Inițial, recensământul fusese programat să aibă loc în perioada iulie – noiembrie 2021.

            Amenzi pentru refuzul participării la recensământ

            Una dintre noutățile din această ediție a recensământului este că prezenţa va fi obligatorie. Regula este impusă persoanelor cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, dar cu reşedinţă obligatorie în România, persoanelor cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţă în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni, precum și persoanelor cu cetăţenie română care lucrează în domeniul diplomatic, atât în România, cât şi în străinătate. Cei care vor refuza recenzarea riscă amenzi între 1.000 şi 3.000 de lei. Partea inedită a recensământului este că acesta se va desfășura preponderent online. Astfel, fiecare băcăuan va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

            Zi liberă, plătită de angajator

            În plus, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor în anul 2021, cei care aleg să se autorecenzeze online, cu ajutorul internetului, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, adăugându-se celorlalte 15 zile libere legale din 2021, dintre care doar șapte vor fi în cursul săptămânii. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni. „Informaţiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) şi anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă şi cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice şi nici diseminate în vreun fel”, au transmis reprezentanții Institutului Naţional de Statistică (INS). Băcăuanii vor putea face dovada participării la recensământ printr-un cod de confirmare, generat la încheierea cu succes a autorecenzării.

            De la negare la acceptare

            Cazul cu femeia care a murit după ce a fost vaccinată a determinat diverse reacții, dintre care cea mai interesantă este cea a celor care se revoltă împotriva știrii. Că nu e adevărată, că e scoasă din context, că autoritățile au zis că nu există corelație, ci doar coincidență și așa mai departe. Proasta gestionare a campaniei, coroborată cu proasta reacție la acest deces poate să pună capac definitiv vaccinării în România. Nu e de ajuns să spui, ca autoritate, că nu există legătură între vaccin și deces la câteva ore după eveniment. Până și ultimul analfabet știe că trebuie făcută o autopsie înainte să se precizeze cauza decesului. Ca autoritate medicală nu poți să te pronunți înaintea autopsiei. Riști că rezultatul acesteia să te decredibilizeze.

            În ceea ce privește cetățenii care se declară ultragiați de această informație, vestea proastă este că e foarte posibil să nu fie ultima știre care să le dea feng-shui-ul peste cap. Faptul că au luat de bune declarațiile autorităților, fără să se întrebe măcar o secundă dacă nu cumva există vreo problemă iar acum evenimentele contrazic tot ceea ce credeau ei nu e decât prima etapă din acel ciclu psihologic care începe cu negarea, continuă cu furia, târguiala, depresia și sfârșește cu acceptarea.

            Acestea fiind spuse, să precizăm că, pe 19 ianuarie, în România, țară aflată în stare de alertă, în care sunt restricții de circulație noaptea, în care oamenii sunt amendați dacă nu poartă masca pe stradă, au fost anunțate 98 de decese COVID. În Bielorusia, țară în care restaurantele sunt deschise (dar au mutat mesele la 1,5 metri distanță una de altă), hotelurile sunt deschise (turiștii sunt rugați să-și măsoare zilnic temperatura), întreprinderile funcționează (angajatorii, totuși, sunt rugați să nu accepte la muncă salariații bolnavi), măștile sunt obligatorii doar în avion, au fost anunțate, pe 19 ianuarie, doar 10 decese atribuite COVID. Rog Comitetul de Comunicare să ne explice situația asta!

            Sancțiuni dure pentru nerespectarea măsurilor de protecție împotriva coronavirusului

              Aproape 1.000 de acțiuni de control, din care 286, împreună cu alte instituții, a efectuat pe parcursul anului trecut Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău, pentru respectarea măsurilor de protecție a salariaților împotriva coronavirusului. În cadrul verificărilor întreprinse, din care 38 au fost desfășurate pe timp de noapte, inspectorii ITM au depistat nu mai puțin de 1.067 deficiențe. În consecință, au aplicat 982 avertismente și 42 amenzi în valoare totală de 122.000 lei.

              O parte din sancțiunile contravenționale dispuse de către inspectorii ITM au ca motivație lipsa ori purtarea necorespunzătoare a măștii de protecție de către salariați, neasigurarea triajului observațional la intrarea în unitate sau nedesemnarea de către angajator a unei persoane, pentru verificarea temperaturii angajaților. Alte firme amendate nu au revizuit evaluarea factorilor de risc, în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Nu au lipsit nici cazurile în care operatorii economici nu au afișat la loc vizibil măsurile cu privire la prevenirea îmbolnăvirii cu virusul Sars-CoV-2.

              O imagine a ceea ce va fi mâine ţara

              Aduc în atenție, din nou, scrierile marelui om de cultură Spiru Haret, profesor, ministru al Instrucţiunilor Publice mai bine de opt ani, primul român care a luat un doctorat la Paris, reformator al învăţământului, membru titular al Academiei Române. Iată ce spunea ministrul Haret: „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara”. A fost un om luminat, al unui secol luminat, iar rezultatele activităţii lui se văd, mai ales, în perioada interbelică, când ies la lumină mari intelectuali, savanţi, scriitori, dramaturgi, oameni de ştiinţă etc., cu reverberaţii până la mijlocul sec. XX. A fost un vizionar, un om pregătit în şcolile de prestigiu ale Europei, marcând definitiv evoluţia şcolii româneşti.

              Ce a mai rămas din şcoala lui Spiru Haret? Nimic. De 31 de ani învăţământul din România se zbate între mediocritate şi neputinţă, între experimente a căror finalitate poartă amprenta improvizaţiei şi compromisuri păguboase, care au condus la scăderea exigenţei şi responsabilităţii actului educaţional. Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara, şi cum mâine este deja astăzi, în România se înregistrează un procent îngrijorător de analfabeţi funcţionali, ceea ce iese de pe porţile liceelor şi facultăţilor (cu foarte puţine excepţii) se vede în structurile economice, sociale şi politice. La noi se îmbracă totul în tot felul de mega-proiecte, cu denumiri englezeşti, cu acoperire doar la vârfurile claselor şi anilor de studiu, iar marea masă de elevi şi studenţi primesc chiar mai puţin decât ei înşişi cer.

              Mi se va spune să produc dovezi, dar ele sunt în toate cataloagele şcolilor, nu trebuie decât să le deschideţi şi, pentru a fi exacţi, fiţi îngăduitori cu profesorii, cum sunt şi ei cu elevii lor, şi aveţi o imagine a ceea ce va fi mâine ţara. Mai ales acum în pandemie și cu ore online!

              Spectacol omagial „Unirea, națiunea a făcut-o!”, la Ateneu

                Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”, în parteneriat cu Primăria Bacău, a oferit băcăuanilor, duminică 24 ianuarie, începând cu ora 11, la Sala „Ateneu”, un spectacolul omagial intitulat „Unirea, națiunea a făcut-o!”. Manifestarea a fost dedicată aniversării celor 162 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. A fost prezent, ca invitat, și primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.

                Așa cum ne-am obișnuit, spectacolul a imortalizat câteva dintre momentele esențiale ale marelui act de acum 16 decenii (Jurământul lui Cuza Vodă, discursul lui Mihail Kogălniceanu, întâlnirea lui Alexandru Ioan Cuza cu moș Ion Roată, Hora Unirii), precum și altele ce au însoțit înfrățirea celor două state românești. Alături de colectivul Ansamblului „Busuiocul”, pe scenă au mai evoluat, în regia artistică a maestrului coregraf Petre Vlase, managerul acestuia, actorii Daniela Vrânceanu, Viorel Baltag, Bogdan Matei și Ștefan Alexiu, solista Georgiana Păduraru și Grupul vocal „Flori de câmp”, instrumentiști din cadrul orchestrei dirijate de Mihai Gherghelaș, care au asigurat și conducerea muzicală. Accesul publicului s-a făcut în limita normelor impuse de starea de pandemie, cu respectarea tuturor cerințelor de siguranță sanitară.

                S-au deschis doar restaurantele

                Așteptam de multe zile să văd ce se întâmplă cu lucrurile importante din viața unui copil de zece ani. Anunțul guvernanților parcă a venit ca o favoare acordată mie, dar cu ură.

                Da, s-au deschis doar restaurantele, acele spații publice care pot fi mai aglomerate decât un cinema cu jumătate de sală deschisă sau o piscină care funcționează la o treime din capacitate, acele spații publice care pot umple etajul unui mall și în care cauți un loc liber mai mult de 15 minute, într-o zi normală de vacanță.

                Din punctul meu de vedere, mâncarea poate fi comandată și online, spre bucuria aplicațiilor de profil, sau la pachet, dar aș dori cu insistență să văd cine poate să-și comande o oră de bălăceală.

                Da, s-au deschis doar restaurantele!

                Am încercat experiența patinoarului public. Începător fiind, nu am reușit să-mi găsesc echilibrul, și din cauza aglomerației de pe gheață. Eram împins, ocolit, depășit, de cel puțin un cartier de oameni. Pe margine, ghici ce… s-au deschis restaurantele!

                Cinema. Adoram senzația trăită în sălile de teatru și film, experimentând sentimente noi la fiecare premieră, la fiecare film. Am încercat și de acasă. Am fost încărcat de tot felul de trăiri, nu aceleași. Cu o altă intensitate. Emoția parcă nu era emoție. Dar…

                Da, s-au deschis restaurantele!

                Starea de alertă. Pandemie. Un an din viață ”furat”. Școală irosită. Cursuri neînțelese.

                Am fost și eu la restaurant. Și am văzut oameni care, după servirea mesei, nu purtau masca. Este doar un accesoriu obligatoriu… mă aștept la mai multe infectări, și din nou restricții, și școală online.

                Dar, da, s-au deschis doar restaurantele. Va trebui să mai așteptăm să vedem dacă e o decizie bună sau rea. A mai trecut un timp, cu bune și rele, și sătui fiind doar de hrană… cineva a hotărât că este timpul și pentru cultură. Și, da, s-au deschis, acum, teatrele și muzeele. Dar nu de tot… parțial.

                Așa că acum putem să mâncăm înconjurați de alți oameni, să mergem la teatru cu alți oameni, dar de ce copiii nu pot învăța cu ceilalți copii?

                S-au deschis restaurantele. Oare școala se va mai deschide?

                Tudor Pascu Mihail, 10 ani, clasa a IV-a, elev la Școala Gimnazială nr. 10 și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

                Efluvii

                În weekendul trecut, pe vremea aceea geroasă, am stat mai tot timpul  în casă şi am început să scotocesc prin sertare, cu gândul să le mai uşurez de vechituri. Am dat şi de o sticlă de parfum, aproape terminată, şi de care uitasem, pitită fiind sub nişte materiale care stau acolo de mult, pentru că am obiceiul să-mi cumpăr tot felul de ţesături care-mi plac, dar nu mă grăbesc să le duc la lucru. Le pot lăsa chiar ani în aşteptare. Apoi, deodată, într-o bună zi, îmi trece prin cap o idee, îmi desenez un model, şi mă duc la croitoreasă, fiindcă aşa mă simt eu cel mai bine, în haine croite pe mine, cele luate de gata fiind doar de tip sport. Am luat în mâini sticluţa găsită şi, când i-am îndepărtat capacul, peste mine a năvălit o întreagă vară, poate cea mai frumoasă din viaţa mea. Gerul de afară dispăruse, şi în faţa mea se perindau imagini din vara când am reuşit la facultate, urmând să-mi iau zborul la Bucureşti.

                Cu un an înainte, primisem, din Franţa, primul meu mare parfum, un faimos N ͦ 5 Chanel, şi mă dădeam doar cu un strop, ca să-mi ţină cât mai mult. L-am şi avut vreo doi ani, pentru că foloseam alte arome zi de zi, mai nepretenţioase, şi pe care le găseam şi la noi în magazine. Iar  flaconul pe care îl descoperisem întâmplător în sertar era chiar un Chanel, parfumul cu care mă „îmbrăcam” şi eu în acea vară magică. Sticluţa era doar de ceva timp în urmă, pentru că, în chip ritualic, îmi cumpăr parfumul din când în când. Dar din vara aceea, de la care au trecut câteva decenii, păstrez un superb pulover italian din mohair, marca Paulette, negru, cu un model galben muştar în faţă. Nu pot, nu mă îndur să mă despart de el. Îl văzusem la Romarta de pe Bulevardul Magheru şi mi se lipiseră ochii de el. Ştiind asta, mama şi iubitul meu au complotat şi mi l-au făcut cadou. Este neatins de timp, habar n-am în ce fel a fost prelucrată lâna aceea, pare o minune că nu s-a deteriorat. Îmi vine şi acum, aş putea să-l port, deşi stă cam fix pe mine, fiindcă nu mai am silueta filiformă din tinereţe. Dar toată tinereţea mea parcă s-a refugiat acolo, în acel pulover.

                Cât de adevărată este spusa după care parfumul e sufletul înmiresmat al lucrurilor! Aşa suave şi imateriale cum sunt, firave, dar vii, au puterea magică de a retrezi o mulţime de amintiri, de a reînvia un trecut îndepărtat. Parfumurile m-au fascinat dintotdeauna, schimbându-mi stările de spirit, inspirându-mă. O aromă uşoară, zglobie, o boare care-mi dansează pe piele îmi alungă urâtul, plictisul, mă înviorează. Fiecare licoare din asta fermecată are propriul limbaj. Ultima mea descoperire, care-mi înseninează, dintr-o dată, orice zi, acţionând ca un veritabil antidot împotriva deprimării, a pesimismului, e un amestec radios şi seducător de mandarină cu trandafir, vanilie, portocală amară, lemn de santal şi patchouli.

                Sunt parfumuri „şoptite de zâne”, uşoare, delicate, şi sunt altele, pentru ore de seară, senzuale, catifelate, sofisticate, cu acorduri sonore, ambrate.

                Îmi plac noutăţile, iar creativitatea din domeniu este una neobosită, nu mă dezamăgeşte defel. Sunt mereu curioasă să miros apariţii recente, efluviile mă transportă în locuri necunoscute, pline de mister, dar cred, totodată, în parfumurile indemodabile (fiecare femeie cu stil are preferinţe sigure la acest capitol), care sunt adevărate opere de artă. Cum să nu le iubeşti?

                Profesorul universitar dr. ing. Ioan Viorel Rați: „Mărul, Dumnezeu ni l-a dat!” (I)

                În pepiniera de meri, ianuarie 2021

                O poveste despre actul de naștere a multor livezi, dar și despre cea a unei vieți de om, dedicată horticulturii, pomiculturii și cercetărilor științifice în domeniu. Profesorul universitar, doctor inginer Ioan Viorel Rați, este un luptător. A vrut de mic să reușească în viață, prin forțele proprii. Cu o voință de invidiat, de a fi pe primul loc. Pas cu pas, a obținut ce și-a impus să realizeze! Consideră totuși că este loc și de mai mult, pentru a face lucrurile bine. Cu părul grizonat, prin proiectele pe care le derulează împreună cu studenții, se menține tânăr.

                Drumul spre performanță

                Firește, primul pas începe cu școala! Domnul Viorel Rați, la 67 de ani, merge și acum la școală. Ține contactul cu studeții prin cursurile pe care le predă online. Greu cu timpul liber disponibil, care să coincidă din ambele părți, pentru a sta la o poveste. După trei încercări am găsit căteva ore libere, care să coincidă. Ne-am întâlnit în locația, despre care doream să aflu mai multe informații pentru cititori, respectiv pepiniera de pomi din Șerbănești. Sunt nevoit să sintetizez. Am doar două pagini de ziar la dispoziție, cu tot cu ilustrații. Nu ne-a ajuns timpul. După câteva ore de discuții, au mai rămas multe de spus.

                Altoiul în liceu, Bistrița, 1972

                Zodie Rac, născut pe data de 10. Cifra i-a fost parcă predestinată. În școală și în viață, să merite numai note și calificative de 10. „Sunt bistrițean. Așa îmi place să-mi spun. Județul Bistrița- Năsăud. M-am născut în comuna Lechința. Este renumită și prin activitatea viticolă desfășurată, de oamenii locului, de-a lungul timpului. Sunt acolo vreo două mii și ceva de hectare cultivate, într-un microclimat foarte benefic viței de vie. De la vârsta de 5 ani am locuit în orașul Bisrița. Acolo am copilărit, am mers la școală, până am absolvit, cu media 10, Liceul Agricol, Secția Horticultură, fondat de sași cam acum 150 de ani. A urmat examenul la facultate, la Iași. Așa am rămas în Moldova. Stagiul militar obligatoriu l-am făcut la Rădăuți. La grăniceri. Termen Redus. După facultate, prin repartiție, am venit în Bacău.”

                Anii studenției

                La Facultatea de Horticultură erau în 1974, la admitere, cam 10 pe un loc. Se dădeau 2 probe. Scris și oral. Rezultatele la scris se afișau, logic, după 2 zile. „Am intrat la oral. Era o comisie formată din 3 profesori, dintre care profesorul Cireașă și profesorul Stan. Am tras un bilet cu un subiect la întâmplare. Le-am făcut prezentarea! Nu aveau cum să mă întoarcă, pentru că eram documentat foarte bine. Au venit cu întrebări suplimentare. Am luat 10. Aveam însă emoții pentru nota de la proba scrisă. Ei! Am intrat printre primii! La absolvire, la o zecime, am fost al doilea.”

                Montaniarzi în studenție, Iași
                Iași, în practică
                Ferma Adamache, Iași, 1975
                Montaniarzi în studenție, Iași

                Sport și alte aptitudini

                „Începând de la 6 ani, până am terminat liceul, am făcut fotbal. De la echipa de copii, apoi la juniori. Am jucat aproape un an și la echipa mare, Gloria Bistrița. În ultimii 3 ani de liceu am practicat și judo. Atunci nu exista o federație a acestui sport. Ne antrenam cu un ofițer militar, care avea centură maro. Eu am ajuns la centura verde. Am mai continuat puțin în armată. Cam asta a fost!”  În primul an de facultate, după câteva luni, Ioan Viorel Rați a fost ales să reprezinte interesele studenților din anul întâi, de la horticultură. Ca președinte de organizație. Ceva asemănător cu Liga Studenților de acum, din  universități. Am descoperit mai mulți colegi, care aveau în sânge și latura sportivă. Veneau după cursuri și se antrenau suplimentar, în afara orelor de sport. M-am gândit să alcătuim un grup. Să facem drumeții! Așa am luat munții la rând, în ture scurte, o dată sau de două ori pe lună. Profesorul de sport ne-a ajutat cu bocancii și echipamentul necesar. De unde să avem noi bani? Făceam fotografii, developam. Aveam o gazetă de perete la intrarea în facultate, unde le expuneam. Am scos și o revistă, în care ne publicam peripețiile.”

                Funcția de președinte UASC creează responsabilități. Îți pune mintea la muncă. Cum să angrenezi totuși, în activități atractive, mintea a mai multor tineri studenți? Nu doar a celor care merg cu tine în drumeție. Sigur, invidiați de ceilalți! Le dai o motivație și îi pui la treabă! Formația de dansuri a fost o sclipire de genialitate, în materie de organizare și mobilizare. Majoritatea dintre noi veneam de la țară. Cu dorul nerostit de casa unde s-a născut. Asta mi-a dat ideea înființării unei formații de dansuri. Pentru a pune în valoare obiceiurile populare, din zona de unde  fiecare a venit. Aveam colegi pe care îi cunoșteam. Știau să danseze. Dar pe teme inspirate mai mult din deznădejdea noastră: de-a vântul, de-a bătuta…  Am atras  în echipă foarte mulți amatori, din care am selectat 30 de dansatori. Am participat la Cântarea României și am ajuns în Faza națională. Nu ne-au dat locul întâi, pe motiv că, reprezentând o facultate din Moldova, am avut în repertoriu mai mult dansuri ardelenești. Un an mai târziu a urmat înființarea trupei de teatru, apoi organizarea de tabere studențești și pregătirea lucrării de licență.

                Echipa din piesa teatru, 1977

                Familia

                Luminița a intrat la facultate un an mai târziu. A dat probă și a fost selectată pentru un rol. Se punea în scenă piesa de teatru „Regii României”, cu fundal muzical marca „Phoenix”. O provocare curajoasă pentru studenții și cu alte aptituni, de la Agronomie. Au și luat premiul întâi la competiția interstudențească, desfășurată la câteva luni după cutremur. Viorel Rați se implicase și el, la regie: Pe data de 4 martie 1977, seara, se repeta de zor. În clădirea universității, jos, la tranvai. Ne simpatizam cumva. Dar ceea ce ne-a apropiat, brusc, a fost faptul că ne-a prins cutremurul acolo. Au sărit toți pe geam, eram la parter. Și atunci am luat-o pe Luminița de mână, am ajutat-o să treacă peste pervaz, și am trecut și eu. Am rămas încremeniți de spaimă, toată noaptea. Putea să ne cadă ceva în cap. Așa a început prietenia noastră. La fix un an, tot pe 4 martie (1978), am făcut cununia civilă. După încă un an, dar mai târziu un pic, pe 27 martie, a venit pe lume Bogdan. Eram în anul 4.” Andrei  a venit pe lume  5 ani mai târziu, când tânăra familie de ingineri se străduia să pună în practică cele învățate în atâtea nopți de documentare și studiu, locuind în căminul studențesc.

                Cu soția, Luminița
                Căsătoria civilă, 1978
                Căsătoria civilă, 1978
                Cu fiul Bogdan în T6, Iași, 1979

                Repartiția și locurile de muncă erau în funcție de media obținută  la terminarea facultății. Eu am terminat pe locul 2. Șeful de promoție era și el căsătorit. A plecat în Maramureș, de unde erau părinții soției. Aveam de unde alege. Cel puțin primele zece erau locuri bune. La stațiuni de cercetare, IAS-uri, și apoi urmau CAP-urile. Ne-am gândit câteva luni, cum să facem? Eu îmi doream să fac cercetare. În județ, la Bistrița, de unde mă trag, nu erau decât 2 locuri. La CAP. Aveam o dorință să ajung la mare. La Constanța. Să preiau un IAS. Un profesor, căruia i-am cerut sfatul, când a auzit ce vreau, m-a adus la realitate. Tu nu știi ce înseamnă o iarnă în Dobrogea! Părinții soției insistau să mă duc în zona lor. În Muntenia, la Ianca. Și atunci am luat decizia să nu supărăm pe nimeni. Să iau repartiție într-un loc unde să fim pe cont propriu, dar să lucrez în cercetare. Așa am ajuns în Bacău. Tânărul inginer Ioan Viorel Rați a descoperit potențialul acestei zone, străjuită de Siret, Bistrița și Trotuș. Și-a suflecat mânicile și s-a pus pe treabă.

                În partea a II-a…

                Ambiția de a pune în practică ce a învățat. Cercetarea științifică și crearea de soiuri noi.  Revoluția și privatizarea. Puțintică istorie despre proprietarii de livezi, de acum 100 de ani. Proiecte în derulare. Învățământul online pentru studenți. Sfaturi practice pentru cei care vor să planteze un pom fructifer. »»»»»

                † DUMINICA a 3-a de peste an

                În lecturile biblice din duminica a 3-a de peste an firul conductor este timpul și convertirea, adică primirea invitației divine de reînnoire a vieții în timpul mântuirii – acum.

                În evanghelie, sfântul Marcu ne face să asistăm la începuturile predicării lui Isus. Începe relatarea despre activitatea publică a lui Cristos: „În acel timp, după ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu” (v. 14). Sunt primele cuvinte pe care Isus le-a pronunţat: „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!” (v. 15). Predica lui Isus începe cu o afirmaţie teologică: „S-a împlinit timpul”. Istoria mântuirii ajunge prin Cristos la plinătatea sa. Ce înseamnă împlinirea timpului? Este timpul mântuirii. S-a terminat cu aşteptarea Salvatorului. Nu trebuie să căutăm în altă parte un Mântuitor. Este aici. E vorba de o ocazie prielnică. Cine o lasă să treacă, riscă să piardă posibilitatea de a deveni altul.

                Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie! Timpul este scurt, iar răspunsul omului dat la chemarea lui Isus trebuie dat repede. La intervenția lui Cristos trebuie să răspundă angajamentul nostru uman. Este un imperativ: „convertiți-vă și credeți!”A ne converti este o invitaţie la o adevărată răsturnare de mentalitate, adică în modul de a gândi despre Mesia, despre mântuire, despre manifestarea lui Dumnezeu. A ne converti înseamnă a intra în contact personal cu Cristos. „Credința în evanghelie” este adeziunea la Isus care ne eliberează.

                Evanghelistul Marcu nu explică ce înseamnă convertirea, dar ilustrează răspunsul neîntârziat dat de primii patru ucenici la chemarea lui Isus. Cere un răspuns imediat, o detaşare. Discipolii lasă năvoadele, îl lasă pe tatăl lor în barcă împreună cu zilierii și se duc după el. Imperativul „convertiţi-vă” nu este o invitaţie la o „ajustare”, la o schimbare vagă a vieţii, nu vrea să fie o invitaţie la pocăinţă în sensul de renunţare, ci înseamnă ceva diferit: înseamnă „veniţi după mine”, rămâneţi cu mine, gândiţi ca mine, faceţi cum fac eu! La aceasta ne cheamă Domnul: „Veniţi după mine şi vă voi face să deveniţi pescari de oameni!” (v. 17). Ne cheamă să păşim, să umblăm cu el, ieşind din spaţiul îngust al eu-lui nostru, al intereselor noastre şi de a ne deschide bogăţii iubirii sale.

                Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

                Proba vulturului

                De câteva ori în viață trecem, dacă avem voință/ curaj, prin ceea ce psihologii numesc a fi, pornind de la o legendă născută în cel mai lung lanț muntos din lume, Anzii Cordilieri, încercarea vulturului. În fața acestei probe te înghesuiesc frica, deznădejdea, suferința, lipsa de încredere, ispita renunțării la viață, teama de‑ai răni pe alții; toți demonii lumii.Dar este prezentă și Speranța… Este o probă care-ți este propusă atunci când crezi că un eșec al ființării tale este inevitabil, dar, deodată, cineva îți șoptește că faptul că eșecul nu este doar locul din care te ridici ca să mergi mai departe, ci și un fel de taxă de școlarizare, prețul pentru viața pe care vrei s‑o duci. Poate că o asemenea taxă este și această probă…

                …Atunci când vulturul ajunge la vârsta de 40 de ani, ghearele sale devin foarte lungi și încovoiate. El, stăpânul tăriilor cerului, nu mai poate înhăța prada. Și ciocul îi devine prea lung si încovoiat, așa că, și dacă ar avea hrană, tot n‑ar mai putea mânca. Penele‑i devin dese și grele iar zborul său ajunge un chin.Vulturul simte atunci că ființa‑i este amenințată de destrămare și începe lupta. Zboară pe vârful stâncii, unde‑și are cuibul/ casa, lovește puternic stânca folosind ciocul, până când acesta cade. Așteaptă, îi crește ciocul, cu el își smulge ghearele. După ce‑i cresc noile gheare, își rărește penele de pe aripi, de pe piept și viața sa devine nu doar ca înainte, ci și mai înțeleaptă. Dar a trecut, vreme de aproape jumătate de an, prin proba unei suferințe care a însemnat umilință de vultur, durere fizică și foame. „Ce maiestos e… noul vultur!”, spun cei care cercetează viața acestor păsări…

                …De Anul Nou, am primit un mesaj de la o fostă elevă care viețuiește prin Australia. Mi-a adus aminte de faptul că în urmă cu vreo două decenii și ceva, într-un amfiteatru, pe când era liceană, a participat la o activitate seducătoare în care, pornind de la muzică – vedetele fiind „El condor pasa”, în interpretarea lui Leo Rojas, și „Învață de la toate”, interpretată de Adriana Ausch, s-a vorbit despre virtuțile… vulturului. Atunci, zice prietena mea… australiancă, vorbindu-le și eu despre vultur, i-am trimis pe adolescenți către Regele David, cel care spusese: „El îți satură de bunătăți bătrânețea și te face să întinerești iarăși ca vulturul” (Psalmi: 103:5). Și tot atunci, mai zice ea, spontan, le-am vorbit  despre pilda vulturului, pornind de la  legenda tulburătoare a Anzilor… După ce mi-a amintit și de un vers din discursul melodic al Adrianei Ausch – „Învaţă de la vulturi, când umerii ţi-s grei” – mi-a scris: „Recent, am fost nevoită să trec prin proba vulturului, cea pe care ați evocat-o atunci în acel amfiteatru. Am reușit! Pot zbura din nou! Vă mulțumesc!”… Este una dintre cele mai tulburătoare urări care a sosit către mine în ultima vreme…

                O urare care mi-a dus din nou sufletul în preajma lui Rudyard Kipling: „Învaţă de la ape să ai statornic drum,/ Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum./ Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,/ Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi. […] Învaţă de la vulturi, când umerii ţi-s grei,/ Şi du-te la furnică şi vezi povara ei./  Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea…”

                ULTIMELE ȘTIRI