(S)PORTretul săptămânii: Costi Sdrobiș, discipolul de ieri, maestrul de azi
În 2009, când patriarhul medicinei sportive din România, Teofil Bora a părăsit această lume, un sportiv venit tocmai de la Focșani pentru un cosult a rămas cu privirile pironite pe lacătul micului cabinet înghesuit în burta stadionului „Municipal”. Apoi, a ridicat deznădăjduit brațele spre cer: „Și noi ce vom face de acum înainte? La cine vom mai merge?”. Întrebarea părea fără răspuns. Și totuși, răspunsul a venit. Nu a venit din cerurile spre care se înălțase „medicul de profesie om”, ci chiar din cabinetul în care doctorul Bora își petrecuse ultimii zece ani de viață alături de un discipol pe măsură, kinetoterapeutul Costi Sdrobiș. Costi Sdrobiș a dus mai departe ștafeta predată de Teofil Bora. În stilul competent, blând și totuși autoritar al lui Teofil Bora. Dacă ar auzi sau ar citi aceste cuvinte, dom’ doctor Bora ar zâmbi și, fiind un sentimental fără pereche, probabil că, de acolo de sus, de unde continuă să ne privească cu drag, ar încerca să-și ascundă lacrimile șfichiuind cu vorba: „Ia mai lăsați prostiile, măi, băieți. S-auzim mai bine ce are de spus Costi”. Prin urmare, îi dăm cuvântul lui Costi Sdrobiș, protagonistul de azi al (S)PORTretului săptămânii. Prietenului Costi.
Data și locul nașterii: 19 octombrie 1976, Bacău.
Stare civilă: căsătorit din 2001 cu Mihaela, împreună au un băiat, Matei, născut pe 17 noiembrie 2004, elev în clasa a zecea la CN „Gheorghe Vrânceanu”.
Principala realizare profesională: „E greu, poate chiar imposibil să fixez pricipalele realizări profesioanle. Oricât aș vrea să focalizez recuperarea lui X să zicem sau, știu eu, reușitele cu echipa de volei feminin, aș avea senzația că iau dintr-o parte și las un gol în cealaltă. Prin urmare, ca să răspund totuși la întrebare, aș vorbi în ansamblu despre feedback-ul, despre relația, despre reușitele avute cu sportivii cu care m-am intersectat în plan profesional”.
Principalul regret profesional: „Aici e foarte simplu: faptul că nu am avut șansa de a mai lucra măcar doi-trei ani cu domnul doctor Teofil Bora, de la care am învățat enorm, enorm! Eram încă în acumulări, iar dispariția doctorului Bora a fost ca o frână pusă la un hiper-elan. Am simțit foarte dur acel moment și în plan uman, și în plan profesional. Îmi crescuseră ceva aripi, dar aș mai fi avut nevoie de o perioadă de timp pentru a desăvârși anumite cunoștințe”.
Sportivul preferat: „E clar că mă voi feri să nominalizez unul din sportivii cu care am lucrat. Mă voi îndrepta spre cel pe care-l consider cel mai bun fotbalist al tuturor timpurilor, Diego Armando Maradona”.
Hobby: „Mișcarea de întreținere alături de fiul meu Matei pe care o facem în mod constant în natură. Fie că e la Trebeș, fie că e la Valea Budului, fie că e bicicletă, fie că e drumeție, fie că e miuță, ea este o componentă de bază a existenței noastre. Un alt hobby este cititul și nu doar de specialitate. Această pasiune are ca fundal și pedepsele pe care bunicii paterni mi le aplicau atunci când mă prindeau citind; era fructul oprit. Și ar mai fi un hobby: grădinăritul. Am la Hemeiuș un mic teren cu iarbă și pomi pe care-l îngrijesc cu mult drag și care mă relaxează foarte mult”.
Mâncarea favorită: „Nu sunt gurmand și, de regulă, mănânc puțin, așa că mi-e greu să aleg un fel de mâncare favorit. Hai să spunem o supă sau poate o ciorbă, în orice caz o mâncare ușor dichisită”.
Orașul de suflet: „De la noi, clar, Bacăul. Din străinătate, până anul acesta poate ca ași fi spus Barcelona sau Parisul, dar în vară am descoperit Sozopolul, un oraș din Bulgaria care, efectiv, m-a cucerit”.
Actorii preferați: „Sigur Gheorghe Dinică, un titan. Și Al Pacino”.
Muzica preferată: „Intru din nou într-o zonă comună: ascult aproape orice fel de muzică, numai să fie de calitate”.
Nu poate trăi fără…: „Deși pare un stereotip, nu pot trăi fără familie. Cel puțin, fiul meu Matei este ca aerul pentru mine. Și fiind o peroană sociabilă, nu pot trăi nici fără prieteni”.
Vacanța perfectă: „Ne întoarcem, inevitabil, la familie și la mișcare. Aș opta pentru o vacanță activă, fie ea la mare sau la munte deoarece agreez ambele zone”.
Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „La tendințele lumii actuale, aș zice că nu ar fi deloc rău să ajung pe o insulă pustie. Nu cred că m-aș mai întoarce. Dar ca sa mă simt perfect acolo, aș lua cu mine familia, prietenii și cât mai multe cărți”.
Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „Sănătate pentru mine, pentru familia mea și pentru toți cunoscuții. A doua dorință este să-mi văd fiul realizat profesional, familial și sufletește. Mi se pare deja că cer prea mult și, ca să nu-l mânii pe Dumnezeu, mă opresc la aceste doua dorințe. Dacă ele se îndeplinesc, de altceva nici nu mai e nevoie”.
Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Ar fi multe persoane dragi- nu neapărat personalități- cu care îmi place să ies la o cafea și chiar ies de regulă. Dar dacă aș putea să aleg, în acest caz aș prefera să mai stau o dată la o cafea cu domnul doctor Bora. La o cafea pe care el să o pregătească la micul reșou pe care noi îl aveam în cabinetul medical de la stadion”.
O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar dori să o facă: „Fiind crescut într-o zonă interesantă a orașului, în Groapa cu Lei, am făcut multe nebunii și la școală, și pe lângă școală. Hai sa mă opresc la o nebunie din Facultate. Aveam ora de gimnastică cu domnul profesor Bibire și deja acumulasem mai multe absențe, așa că nu mai puteam lipsi. La domnul profesor Bibire era obligatoriu sa te prezinți cu echipamentul sportiv. Numai că în noaptea de dinainte trăsesem un chef pe cinste la un prieten și nu am mai avut timp sa trec pe acasă. Am împrumutat o pijama de la prietenul la care se ținuse cheful și așa m-am prezentat la oră de era să cadă pe spate domnul profesor când mi-a văzut ținuta”.
Ce a învățat în aceste vremuri create de pandemia noului Coronavirus: „Nimic care sa nu-mi fi fost deja cunoscut și pe care să nu fi aplicat în mod curent din educație, din discreție sau din respect și înainte. Mă refer și la igienă, și la distanțare, și la timpul rezervat familiei și prietenilor”.
Capitolul bancuri: le spune sau le ascultă? „”Pe vremuri, spuneam. Acum, ascult”. Și daca prietenul Costi ascultă, noi spunem. Spunem că doi frați siamezi merg la doctor, iar unul din ei spune: „Domnule doctor, am o problemă: am descoperit că fratele meu e gay”. Doctorul se miră: „Și totusi nu văd care ar fi problema”. La care tipul: „Păi, avem un singur fund”.
Cum se vede la 70 de ani: „Dacă s-ar putea, ca acum. Continuând să profesez, probabil ceva mai soft, continuând să fac mișcare, tot soft și alături de familie și de prieteni. Nu mi-aș putea dori altceva”.
Pastramă fără must
Pe vremuri, în perioada asta a anului, băcăuanii ieșeau la terasa să guste pastramă de oaie și must proaspăt stors. Anul acesta nici o mustărie nu s-a deschis în oraș.
Până să iasă tulburelul, majoritatea teraselor cu renume din Bacău aveau amenajate câte o mustărie. Și câte nu erau? De la Calul Bălan, Mioriței, Dinamo la gară, Comalrid în spate la Luceafărul, Parcul Libertății (Cancicov), Curcanul de Aur. Până la restaurantul Aviatori. Am mai sărit câteva! Pe lângă micii și halbele cu bere, la metru, că la tava din aluminiu se ținea cont de perimetru, nu se făcea gaură în buzunare. Conform cutumei băutorilor de rom, ce era la mijlocul tăvii, era a lor. Cu sarea presărată deasupra gulerului de spumă, și păhărelul umplut cu lichidul maroniu, lăsat să cadă cu grijă în halbă. Gravitația și efectul de Hopa Mitică, înainte de a ajunge la clapeta acționată de Mărul lui Adam, romul alcooliza compoziția.
Deshidratați din cauza sării, bine dispuși de atmosfera parcă fără griji a tuturor, se puneau pariuri. Erau amatori de teribilisme și în perioada communistă. De la ronțăit cu dinții halbele de bere, până la a suporta jarul de la o țigară, care să străpungă hârtia bancnotei de 100 de lei. Trebuia ținută, lipită de dosul palmei. Ce hârtie să făcea la Letea! Rar rezista cineva. Nu lipseaua cârnații și pastrama de oaie, asortate cu usturoi și mămăliguță. Ospătărițele, îmbrăcate în costume naționale, nu mai pridideau de atâtea comenzi. Se aștepta la rând până se elibera câte o masă. Nota de plată nu era așa de piperată. Acum, kilogramul de pastrami de oaie pleacă de la 50 de lei, la magazinele din piață și aproape că își dublează prețul, la cele din centru. Strugurii erau aduși din podgoriile județului, de la Răcăciuni, Traian, Podu Turcului. Erau dați prin zdrobitor, în fața clientului, să nu aibă timp mustul să se înăsprească. La buna dispoziție a clienților contribuiau și lăutarii, mânuind arcușul pe la urechile petrecăreților, până târziu în noapte, când se ridicau scaunele pe mese. Măi… Ce rău mai era!
La Târgul de gross
Anul acesta, bostanii și știuleții de porumb nu mai ornează nicio terasă. Ulcelele de lut au rămas în galantare. În schimb, pe la subsolurile blocurilor începe să miroasă a boască. Fiecare cu teascul și rețeta lui, sau zdrobitoarea achiziționată cu bani, puși mână de la mână, îndeajuns pentru uzul locatarilor unei scări de bloc. Se vinde cu 170 de lei, chiar mai ieftin în Târgul de vechituri. Dar valțurile nu mai au calitatea celor lucrate de meseriașii de la IRA-v. Bine că nu toți se dau specialiști în vinificație. Dar dacă te simți gospodar, și vrei să-ți iese mai mult de o damigeană de vin, mai ieftin este să tragi o fugă până la Piața de gross.
Strugurii se vând aici vrac, în saci de nailon. Prețul diferă în funcție de soi. În spatele unei frigorifice, venită tocmai din Urechești – Vrancea, auzind de prețul mai mic, s-a format coadă. Nu se pierde timpul. Strugurii sunt goliți din lăzi, într-un uluc, de unde alunecă direct în sacii amatorilor care au uitat să mai poarte mască. La 1,70 lei Kilogramul, îi mai alege omul acasă. Oferta crește la producătorii care au standuri. Cei veniți din Odobești, încep de la 1,80 lei pe kg, pentru Fetească albă, și 2 lei pentru Merlot. Altă locație, alte soiuri și prețuri. De loc din Panciu, Mihai Bădărău vinde struguri din soiul Muscat Hamburg , Victoria și Muscat Otonel. La 4 lei. Are o mica tarabă și în Piața Sud.
„Cât doriți să cumpărați? Negociem prețul dacă luați mai mult. Avem strugurii nobili! Tămâioasa pentru compot este doar la 4,50 lei kg. Luați și gustați! Să vedeți ce aromă și parfum are!… Nu mai sunt mustăriile de altădată! Dacă s-au închis localurile!? Acum… ? E mai greu cu pandemia asta! Nu s-a mai dat voie! Erau comenzi pentru soiurile de masă, la restaurante. Mai apelează, dar rar, câte o firmă de catering. Preferă să cumpere din marile magazine. Da! Struguri din aceia aduși de afară, care țin și 6 luni. Păi se compară? Gustați de aici! O să mă țineți minte!”
Speranțe
Nu se știe! Pe ultima sută, cade bruma, poate se deschide și o mustărie. Nu de alta, dar pastrama cumpărată, vidată în țiplă, nu are același gust, afumată la aragaz. Suspină după ulcica cu must!
Pagube uriașe, în viile din tot județul
Din cauza secetei pedologice prelungite, afacerile viticultorilor au ruginit de tot. Lipsa apei din sol a determinat pierderi considerabile în podgoriile fermierilor băcăuani. Producătorii de struguri aproape că nu mai au ce culege în această toamnă. Pierderile înregistrate sunt de sute de mii de lei.
Proprietarii de plantații viticole din județ se alătură agricultorilor care, în acest an înregistrează pagube imense din cauza lipsei ploilor de peste an. Abia ieșiseră din primăvară, când temperaturile scăzute au pus în pericol vița de vie, că viticultorii au fost puși din nou la încercare de mama-natură. Astfe, au așteptat toată vara să cadă măcar câțivi stropi de ploaie. În zadar, însă, în cele mai multe podgorii, ploile lipsind cu desăvârșire.
„Uscătură. Ciorchini care nu s-au mai format. Pentru că nu a plouat atâta vreme, s-a uscat coarda de anul I, și, parțial, și coarda de anul II. După părerea mea, producțiile sunt mai mici cu cel puțin 45-50 la sută. Dacă nu și mai mult. Au venit comisii, au verificat. și la floarea soarelui, și la porumb, și la vița de vie. O să vedem ce se va mai întâmpla de-acum încolo”, spune dr. Petrică Olteanu, proprietarul a câteva zeci de hectare de viță de vie în zona Răcăciuni.
În anii normali, fermierul reușea să obțină producții de 15-18 tone de struguri la hectar, iar în acest an, abia poate recolta…4-5 tone.
Fabricile de vin, „secate” de intermediarii care vând struguri
Situația se repetă aproape identic și în plantația de viță de vie din zona Traian, deținută de inginerul Eugen Burcă. Aici, lipsa ploilor a dijmuit producțiile de struguri de pe cele zeci de hectare de viță de vie.
„Toată lumea a avut de suferit. Din cauza secetei, avem reduceri de peste 40 la sută din producții. În normal, trebuia să fac 15 tone, pentru că eu produc vin cu Indicație Geografică și atât îmi permite legea. Sigur, aș fi putut obține și 20 de tone. E complicat. De exemplu, în anii din urmă, a fost supraproducție, de nu aveam unde să pun strugurii. Nu prea s-au vândut, pentru că a coborât prea mult prețul. Iar acum, a venit pandemia și nici nu am putut vinde mai nimic din producția de vinuri, noi având și o astfel de fabrică, la Traian. Norocul nostru este, să zicem, că ne-a permis ministerul să dăm câte ceva la distilat”, explică Eugen Burcă.
În aceste condiții, pentru a-și putea asigura materia primă pentru fabrica de vinuri, antreprenorul băcăuan a fost nevoit să caute struguri la podgorenii din județele vecine. Însă, din cauza samsarilor, chiar și aici, prețioasa marfă se vinde la prețuri de peste 1,20 de lei kilogramul. Cert e că probleme vor fi chiar și pe plantațiile de viță de vie din sudul județului. „Eu am avut neajunsuri, lunile trecute, când a căzut grindina în zona mea. Dar, fără discuții că și la mine recolta va fi ceva mai mică față de un an normal, aș zice cu 10-15 la sută. Pentru că a fost secetă, iar planta nu s-a dezvoltat, nici strugurele, așa cum ar fi trebuit”, a declarat Nicolae Huiban, proprietarul unei podgorii de câteva zeci de hectare în zona Vultureni. Potrivit estimărilor, pierderile înregistrate de viticultori depășesc 8.000 de lei pe hectar. Calculat la sutele de hectare de viță de vie afectate de secetă din tot județul, totalul pagubelor ar putea ajunge la sume considerabile.
Irigații, ioc
Cert este că, dacă ar fi existat posibilități de irigare, altfel ar fi stat lucrurile în prezent, în toată agricultura, nu doar în viticultură. Din păcate, sistemele de irigații din aproape tot județul au fost devastate până la dispariție, timp de trei decenii fiind ținta predilectă a hoților de fier vechi. Și asta sub privirea complice a autorităților. „Când aud treaba asta cu irigațiile, dacă aș avea păr în cap, mi l-aș fi smuls. Asta e drama noastră, pentru că, de zeci de ani, am asistat la distrugerea sistemelor de irigații. Păi, aici, la mine, la Răcăciuni, sus pe deal, unde am via, existau posibilități de a se iriga peste 300 de hectare de teren. Acum, nu mai este nimic, le-a distrus pe toate … democrația asta”, mai spune Petrișor Olteanu. Nici în zona Traian sau în sudul județului nu pot fi făcute udări, apa fiind prezentă la adâncimi de peste 200 de metri, iar o eventuală investiție în foraje, nu doar că nu ar putea fi susținută de producătorii agricoli, dar nici nu ar eficientă. În plus, în aceste zone nici nu există cursuri de apă care să asigure irigarea culturilor.
Economiile și creditele bancare cresc, restanțele bat pasul pe loc
Valoarea economiilor bancare ale băcăuanilor sunt la cel mai mare nivel din ultimii zece ani și a ajuns la peste 14,7 miliarde de lei la finalul lunii august – conform datelor făcute publice de Banca Națională a României (BNR). În creștere au fost și creditele, care au ajuns la peste 4,5 miliarde de lei, în timp ce restanțele la credite bat pasul pe loc, dar au fost în scădere în lunile iulie și august.
La finalul lunii august, valoarea restanțelor bancare au ajuns, în județul Bacău, la 86,55 de milioane de lei.
Cu numai două săptâmâni înainte de declararea pandemiei de Covid-19, la început de martie, creditele bancare ale băcăuanilor au înregistrat un salt semnificativ, în timp ce economiile au scăzut, pentru prima oară din luna septembrie, cu aproape 30%. Restanțele bancare băteau, însă, și atunci pasul pe loc. Anul bancar 2020 al băcăuanilor începuse cu economiile bancare în creștere, dar și cu un volum al creditelor la cote ceva mai mari.
Pe locul al patrulea la restanțe bancare, în regiune
Conform datelor BNR, în Bacău ponderea restanțelor în total credite a scăzut la 1,91% în august, față de 1,95% în luna iulie și 1,99% în iunie. În Regiunea Nord-Es, însă, ponderea a crescut în august față de iulie la 2,85 față de 2,67%. În octombrie 2017, proporția depășise 4%. Acum, în Regiune ponderea cea mai mare a restanțele în total credite o are județul Neamț (5,41%). În valoare, cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de 307,10 milioane de lei.
Pe locul al doilea la credite
Județul Bacău are, în Regiunea Nord-Est, a doua cea mai mare valoare a creditelor bancare primite de populație, după județul Iași cu 10.654 milioane de lei. Însă, valoarea creditelor, în volum, pentru județul Bacău, este tot mai mult sub jumătatea celei din Iași. Pe ultimele locuri rămân județele Vaslui și Botoșani, urmate de Neamț și Suceava.
Munca ”la negru” a reînflorit
Luna trecută Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău a înregistrat un adevărat record în ceea ce privește numărul agenților economici sancționați în urma controalelor întreprinse de această instituție. Astfel, în august, peste 15 la sută dintre angajatorii verificați dacă respectă legislația muncii au fost surprinși pe picior greșit.
Mai exact, dintre cei 333 agenți economici supuși controlului, 48 au fost amendați pentru că au încălcat legislația amintită. Ei au fost obligați să cotizeze la bugetul statului cu nu mai puțin de 517.300 lei, în total. Cum era de așteptat, majoritatea amenzilor au fost date pentru abateri de la actele normative care reglementează relațiile de muncă. Din acest punct de vedere au fost verificați 125 angajatori, la care lucrau 7.854 salariați.
Dintre angajatorii luați în vizor 29 au fost amendați, iar 32 au primit avertisment. Din suma de 517.300 lei, 432.300 lei o reprezintă amenzile dispuse pentru încălcarea actelor normative amintite. În acestă sumă poderea o reprezintă amenzile pentru practicarea muncii ”la negru”. Referindu-se la această situație, Dan Buftea, purtătorul de cuvânt al ITM Bacău, ne-a declarat:
”Luna trecută, 12 angajatori au fost depistați că practicau munca fără forme legale. La acești angajatori au fost identificate, în total, 20 de persoane care lucrau și nu aveau încheiat contract individual de muncă. Toți cei 12 agenți economici au fost sancționați contravențional. Valoarea totală a amenzilor aplicate lor se ridică la 390.000 lei”.
Diferența de 42.000 lei sunt celelalte 17 amenzi dispuse pentru nereguli tot în domeniul relațiilor de muncă. Concret, cei 17 angajatori nu au respectat prevederile privind munca suplimentară și de noapte, repausul săptămânal sau registrul general de evidență a salariaților, în format electronic.
Cresc salariile în Învățământ
Plenul reunit al Parlamentului a votat, zilele acestea, majorarea salariilor tuturor cadrelor didactice. Această creștere ar trebui să fie, în medie, de 14%, potrivit Ministerului Educației. Este vorba despre mărirea salariilor care fusese programată pentru 1 septembrie 2020 și care a fost amânată de către Guvern luna trecută. Majorarea a fost decisă în urma acordului între sindicate și Guvern încă din luna noiembrie 2018, iar măsura a fost prevăzută în celebra ordonanță 114/2018, prin care se aplică Legea nr.153/2017.
„Ar fi și o reparație morală pentru noi, toți cei din sistemul de învățământ, pentru că nici la creșterea de la 1 ianuarie 2020 nu am fi beneficiat de majorările cuvenite. În plus, dacă s-a prelungit și termenul de creștere de la 1 septembrie 2020, vor fi decalate sau nu vor fi acordate conform acordurilor încheiate cu Guvernul în 2018 și celelalte creșteri graduale prevăzute până în 2022. Sectorul învățământ a fost lăsat de izbeliște mai mereu și a fost poziționat mult prea jos în grila de salarizare. Dacă va fi promulgată această majorare, am vorbi de o creștere salarială medie de 14%, care ar însemna o suplimentare a venitului net cu aproximativ 300 de lei. Iar deja în 14 octombrie aceste creșteri ar trebui să se vadă pe fluturașul de salarii.” Prof. George Purcaru,
președintele Sindicatului Liber din Învățământ Bacău și prim-vicepreşedinte FSLI
Ultima majorare salarială a profesorilor a fost la începutul anului, dar sumele au fost modice, de circa 20-30 de lei net/ fiecare. În Bacău sunt în jur de 9.200 de angajați în sistemul de educație, iar 7.800 dintre ei sunt membrii în Sindicatul Liber din Învățământ.
În județul Bacău, de aceste majorări ar beneficia aproximativ 7.800 de profesori, din totalul de 9.200 de angajați în sistem. În plus, personalul didactic de predare (aproximativ 6.600) beneficiază și de sporul de suprasolicitare neuropsihic, care este în procent de 10% din salariul de bază.
Alte drepturi de care beneficiază o parte din personalul didactic de predare sunt:
• sporul de rural (navetă): între 5 și 20%, în funcție de distanță;
• majorarea salarială între 7% – 20% pentru predarea în regim simultan;
• gradația de merit în procent de 25% (de care beneficiază și personalul didactic auxiliar, adică 16% pe fiecare categorie din totalul personalului didactic de predare și auxiliar, pe 5 ani de zile);
• majorare de 15% pentru personalul didactic din învățământul special;
• majorarea salariului de bază cu 10% pentru profesorii diriginți.
„În legătură cu aceste drepturi salariale, vă reamintesc că Sindicatul Liber din Învățământ Bacău și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ au făcut numeroase sesizări prin care am arătat că unele nu sunt aplicate corect. În fapt, majorările de care vorbim (gradație, dirigenție, învățământ special și simultan) nu se aplică corect la salariul de bază aflat în plată, ci la salariul din decembrie 2016 cu indexările ulterioare. SLI Bacău a demarat o serie de procese în instanță și pe această temă. Iar pentru personalul nedidactic avem, încă din 2019, procese pentru sporul de condiții vătămătoare”, a mai precizat liderul SLI Bacău, prof. Adrian Purcaru.
Conform edupedu.ro, salariile, de la 1 septembrie 2020, cu această majorare de 14%, pe fiecare funcție și grad ar fi:
Un profesor cu grad didactic I şi studii superioare de lungă durată, cu peste 25 de ani vechime, va avea un salariu de bază de 5.517 lei pe lună. Acelaşi profesor va avea 5.101 lei pe lună dacă vechimea este între 20 şi 25 de ani. Pentru cei cu vechime de 1-5 ani, salariul de bază va fi de 4.372 de lei. Pentru un profesor cu grad didactic II şi studii superioare de lungă durată, a cărui vechime este de 1-5 ani, salariul de bază va fi de 4.235 lei. Pentru acelaşi grad şi vechime 5-10 ani, 4.326 lei, pentru vechime 10-15 ani, 4.372 lei, pentru vechime 15-20 de ani, salariul de bază va fi de 4.417 lei. Un profesor debutant va avea un salariu de 4.098 lei pe lună, dacă are studii superioare de lungă durată, iar un institutor debutant (cu vechime de până la un an) va avea salariul de bază de 4.089, la fel ca al unui profesor debutant. Un învăţător sau o educatoare cu peste 25 de ani vechime şi studii de nivel liceal, va avea un salariu de bază de 4.372 lei, iar pentru o vechime de 20-25 ani, salariul va fi de 4.280 lei. NOTĂ: Salariul de bază este un venit salarial brut. La acesta se pot adăuga sporuri, indemnizaţii, prime sau alte beneficii ori drepturi care se calculează, în special, pe baza acestui salariul brut de bază. Toate acestea constituie venitul salarial al persoanei. Cuantumul net (banii cu care un angajat rămâne în mână) rezultă după oprirea de către angajator a impozitului pe venit, a contribuţiilor sociale şi de sănătate aferente.
Un stadion, două stadioane
Edificat în 1932, sub denumirea „Giovanni Berta”, stadionul „Artemio Franchi” din Florența a fost considerat o bună perioadă cea mai modernă arenă europeană. Astăzi, bijuteria raționalistă a lui Pier Luigi Nervi simte din plin apăsarea unei existențe cvasi-centenare. Nu e altceva decât un stadion vetust, din care cad, la propriu, bucăți de piatră. Una l-a nimerit chiar pe patronul Fiorentinei, Rocco Commisso.
„Lăsați-mă să dau jos acest stadion și să fac altul în loc. «Franchi» nu este Colosseumul. Nu vreau să dărâm Ponte Vecchio, ci o construcție care nu ar trebui să existe într-o țară normală în secolul 21”, a declarat Commisso, care bate acum la poarta Ministerului Bunurilor Culturale. Greu de crezut că se va mișca ceva. Birocrația din Italia este precum cea din România.
Dovadă ca, pusă pe tapet de aproape două decenii, problema unui nou stadion florentin nu s-a mișcat altfel decât cu degetul pe hartă: în zona aeroportului, mai bine la Mercafir, sau nu, rămânem în viale Manfredo Fanti, adică ne mutăm la Campi Bisenzio…
Stadionul „Municipal” din Bacău nu are gloria celui din Florența, dar îi împărtășește oarecum soarta. Poate și pentru faptul că, spre deosebire de „Artemio Franchi”, „Municipalul” nostru chiar aduce cu Colosseumul; e o ruină. Ca și la Florența, la Bacău în ultimul deceniu s-au făcut mai multe stadioane și niciunul. Îl renovăm și-l consolidăm, ba nu, îl dăm jos și facem altul, da, dar nu tot aici, ci pe locul gropii de la Polivalentă sau în Letea sau…
Pentru că scriu aceste rânduri înaintea alegerilor locale, iar dumneavoastra le veți citi după, îmi pun speranțele că măcar în următorul mandat administrația băcăuană va rezolva problema stadionului. Dar nu într-un fel sau în altul, ci în cea mai bună variantă. Pentru că un stadion îl faci pentru aproape o sută de ani. Și, la drept vorbind, nu-l faci doar pentru fotbal. V-o spune un om bolnav după fotbal.
Și un om care știe cât de mult regretă florentinii că pista de atletism a stadionului lor, pista pe care Sebastian Coe stabilise recordul mondial al probei de 800 metri, a dispărut pe vecie cu prilejul Italiei Novanta.
Raliul Moldovei Bacău va sărbători cea de-a X-a ediție în cadrul CNR Betano
Ediția aniversară a Raliului Moldovei Bacău va sărbători în acest an 10 ani de existență. Raliul Moldovei Bacău va păstra probele speciale din anii trecuți, care vor însuma aproximativ 110 kilometri.
Aceștia vor fi imparititi între cele două orașe Bacău și Moinești, cu o proba specială nouă la Dărmănesti în lungime de 13km și o suprafață de macadam foarte bună, precum și de cele două superspeciale care vor avea loc pe circuitul de karting din Bacău, care revine cu această ocazie în programul raliului.
Sesiunile de shakedown vor avea loc în ziua de vineri, urmând că prima zi a raliului să aibă loc la Moinești, urmând că duminică să ne întoarcem la Bacău unde concurenții vor parcurge cele două bucle a câte trei probe, Hemeius, Trebes (varianta lungă) și superspeciala de pe circuitul de karting Speed Park.
“Am reușit în acest an organizarea a două evenimente complet noi, respectiv etapă de viteză în coastă 2 Trofeul Valea Uzului și etapa de ciclism Turul Colinelor, urmând să ne concentrăm atenția pe ediția aniversară din acest an a Raliului Moldovei Bacău, evenimentul principal al ACS Rally Spirit.
Tot acest efort se datorează în primul rând echipei din spatele meu, care este alături de mine de foarte mulți ani, precum și partenerilor noștri.
Toate aceste evenimente nu ar fi fost posibile fără sprijinul important al Consiliului Județean Bacău și cu această ocazie vreau să le mulțumesc tuturor consilierilor care au fost susținut aceste evenimente din județ” a declarat Adrian RĂSPOPA, președintele ACS Rally Spirit.
Raliul Moldovei Bacău se va desfășura în perioada 24 – 25 octombrie 2020, sub egida Federației Române de Automobilism Sportiv.
Vot fără iluzii
Probabil este primul scrutin din ultimii 30 de ani în care promisiunile candidaţilor n-au avut nici cea mai mică legătură cu realitatea. Campania electorală, care n-a durat doar o lună, ci vreo jumătate de an, a obosit alegătorii care nu şi-au mai bătut capul să înţeleagă ce vrea fiecare candidat Ar fi fost şi dificil, din moment ce nici candidaţii n-au mai dorit să poarte dialog ci numai monologuri.
Câmpul de lupta s-a mutat pe reţelele sociale, acolo unde echipa fiecăruia avea controlul deplin: cine comenta, ce comenta, ce se discuta. Cu mii de conturi false care pupau pe obraji candidaţii, cu cenzura criticilor, cu impunerea temelor de campanie, s-au creat bule perfect izolate de realitate.
Fiecare echipa a jucat pe propriul stadion fără minge şi fără adversar. O să facem şi o să dregem, o să vă oferim luna, ba nu, stelele, ba întreaga Galaxie o să v-o dăm, promiteau candidaţii şi electorii se făceau că aprobă şi-s fericiţi. Realitatea este că problemele cetăţenilor sunt ceva mai pământeşti.
Dar de ce să fie simplu, dacă se poate complicat?! De obicei campaniile electorale sunt mediul perfect pentru alde Pinocchio sau Muchaunsen, dar, de data aceasta, parcă s-a exagerat. A bântuit, aşa, o frică imensă de rezultatul scrutinului care ar fi putut lăsa – şi probabil o să şi lase – pe unii lideri politici fără funcţie. Din acest motiv – nevoia de a puncta, de a arăta că încă mai contează în jocul politic – s-au produs toate exagerările posibile şi toate prostiile.
Frica păzeşte bostănăria. Acum că s-au ales unii şi au pierdut alţii să vedem ce se va întâmpla. Că-şi vor pierde scaunul câţiva, nu ar fi de mirare; aştept, însă, cu nerăbdare ca aceia care au câştigat să-şi pună promisiunile în aplicare. Să-i văd cum le vor face pe toate câte au zis şi de unde or să scoată banii necesari pentru toate minunile promise. Până acum a fost uşor; de acum începe greul şi mă tem că deja, în culise, unii exersează deja discursul cu „greaua moştenire”…
Lucian Daniel Stanciu Viziteu este noul primar al Bacăului
Numărătoarea provizorie a voturilor din toate secțiile de vot din Bacău îl dă drept câștigător al alegerilor pe Lucian Stanciu Viziteu, cu 14.600 de voturi.
Pe locul doi s-a clasat Sergiu Sechelariu, cu 10.090 de voturi, iar pe trei, Cosmin Necula, cu 9432 de voturi.
Sorin Umbrărescu 5.099 voturi
Cristinel Manolache 3986 voturi
Dragoș Ștefan 1.780 voturi
Dorin Chirilescu 1.779 voturi
Constantin Scripăț 1.021 voturi
Ioan Popa 704 voturi
Iulian Vișoiu 662 voturi
Vasile Grecu 566 voturi
La Consiliul local, după rezultatele provizorii date de numărarea rezultatelor din toate secțiile de vot pe primul loc este Alianța PNL USR PLUS cu 16.677 voturi, pe locul al II-lea Alianța Social Umanistă cu 7.575 iar Pro România – 7.202 voturi iar pe locul al III-lea.
PER – 5.122 voturi
Dorin Chirilescu 3.016 voturi
PMP – 2.829 voturi
ALDE – 1.743 voturi
AUR – 1.438 voturi
Partidul Băcăuanilor – 1.315 voturi
Partidul Verde – 934 voturi
Asociația Italienilor – 714 voturi
Uniunea Armenilor – 528 voturi
Din datele provizorii, rezultă că au fost 49.720 de voturi valabile, de unde rezultă că pragul electoral, de 5%, ar fi de 2.486 de voturi.
Astfel, în viitorul Consiliul local vom avea Alianța PNL USR PLUS, Alianța Social Umanistă, Pro România, PER, PMP, precum și independentul Dorin Chirilescu.
Ce spun forțele de ordine despre modul în care s-au desfășurat alegerile
Pe raza judeţului Bacău, până la ora 18.00 procesul electoral s-a desfăşurat fără producerea unor incidente deosebite la adresa ordinii și siguranței publice.
Toate sesizările ce au conţinut aspecte de natură electorală au fost verificate cu promptitudine de către echipele speciale de cercetare constituite în acest sens la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău.
Poliţiştii băcăuani au sancţionat contravenţional, doi administratori ai unor societăţi comerciale, ce erau amplasate la o distanţă mai mică de 500 de metri faţă de secţii de votare, întrucât au comercializat băuturi alcoolice cetăţenilor.
De asemenea, a fost întocmit un dosar penal pentru furt, urmare a dispariției unei unei ștampile de vot de la o secție de votare. Cel în cauză a fost identificat și condus la sediul unității de poliție în vederea cercetărilor.
Urmare a semnalărilor apărute în mass-media locală cu referire la faptul că unor alegători nu le-ar fi fost înmânate buletinele de vot prevăzute de legislația în vigoare corespunzător fiecărui tip de alegeri organizate, precizăm faptul că polițiștii care asigurau ordinea și siguranța publică la nivelul secțiilor de votare au intervenit pentru a preîntâmpina posibilitatea apariției unor riscuri de tulburare a ordinii și liniștii publice în zona secțiilor de votare. Astfel, polițiștii nu au identificat la fața locului stări conflictuale între persoanele prezente, aspectele sesizate de alegători fiind de competența președinților secțiilor de votare.
Efectivele Ministerului Afacerilor Interne rămân la datorie pe toată durata desfăşurării procesului electoral, pentru a verifica cu celeritate, orice sesizare privind posibile încălcări ale legii.
Ce nereguli s-au descoperit în ziua votului
Structurile teritoriale din cadrul M.A.I. acţionează, potrivit competenței, pentru buna derulare a procesului electoral şi asigurarea unui climat de linişte şi siguranţă publică, în toate localitățile din județul Bacău.
Aceste măsuri urmăresc un mod de acţiune corect şi echidistant al efectivelor implicate.
Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, alături de jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră, precum și alte structuri M.A.I., desfăşoară misiuni pentru asigurarea măsurilor de protecţie la secțiile de votare, ordinea și siguranța publică a cetățenilor.
Până în acest moment, la nivelul judeţului Bacău au fost întocmite două dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de coruperea alegătorilor şi neglijenţă în serviciu.
Astfel, polițiștii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost sesizați despre faptul că în incinta unui bar sunt oferite băuturi alcoolice cetăţenilor în scopul determinării acestora să voteze cu un anumit candidat. De îndată au fost demarcate verificări, polițiștii întocmind un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de coruperea alegătorilor.
De asemenea, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că, la o secţie de votare de pe raza județului a fost pierdută o ştampilă de vot, sens în care a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
Polițiștii au efectuat verificări în urma cărora au aplicat 4 sancțiuni contravenționale, în conformitate cu prevederile art. 108, lit. x din Legea 115/2015. Din aceste verificări a rezultat că administratorul unei societăți comerciale, aflată în perimetrul de protecție de 500 de metri al unei secții de votare a comercializat băuturi alcoolice către trei bărbați din localitate, aceștia fiind identificați pe terasa unității de alimentație publică în timp ce le consumau.
Tot în acest context, poliţiştii s-au autosesizat cu privire la un articol de presă apărut în mediul on line referitor la posibile fapte de fraudare a alegerilor. Astfel, echipe de specialişti, formate din ofițeri de la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău efectuează în acest moment verificări cu privire la aspectele semnalate.
Pentru o bună gestionare a tuturor aspectelor referitoare la desfăşurarea procesului electoral beneficiem de suportul specialiştilor din cadrul eşaloanelor superioare, astfel fiind asigurată îndeplinirea misiunilor în cele mai bune condiţii.
Prin măsurile instituite la locaţiile secţiilor de votare se asigură bunul mers al desfăşurării procesului electoral.
Pentru combaterea oricăror fapte antisociale sau de natură să perturbe buna desfășurare a procesului electoral, au fost dispuse măsuri și alocate efective care acționează în toate zonele cu risc.
Un scrutin atipic
Un scrutin atipic, deosebit, cumva, față de celelalte de până acum. Dincolo de regulile în plus impuse de pandemia de Covid – 19, a lipsit entuziasmul, lumea părând dezinteresată de întregul proces, dovadă puținii electori care ajunseseră la secțiile de votare, până la ora prânzului.
Puțin peste ora prânzului, la Școala „Ioan Luca” din zona Alecu Russo, locul unde funcționează nu mai puțin de 4 secții de votare, votaseră, în general, vârstnicii sau cuplurile cu copii mici.
Supărarea tinerilor…
Cert este că, în secția de votare, totul decurgea destul de fluent, lipsind aglomerările de altă dată, mai ales la orele de debut ale scrutinului.
De altfel, chiar de la intrare (unde am zărit mai mulți oameni în uniformă decât oricând), așezat pe un scaun, în fața unei mese pe care așteptau recipientele cu dezinfectanți, un bărbat le măsura teperatura corporală celor nou sosiți. Pe holul de la intrare, câțiva oameni așteptau în fața dungilor galbene lipite pe pardoseală, care le reaminteau regula distanțării sociale.
Din când în când, un membru din comisie ieșea și invita câte un alegător să urmeze procedura cerută la scutinul din acest an.
„Am crezut ce va fi mai complicat, dar a mers destul de repede. Am introdus actul de identitate în acel scaner, după care o doamnă mi-a zis numărul unde îmi voi găsi numele pe listă, pentru a semna, la final. Singura problemă a fost că mi se uscase tusul de pe ștampilă, până m-am hotărât cum să votez, și a trebuit să cer să-mi dea voie să o încarc în tușieră. Îmi doresc să fie bine, mai bine, pentru că altfel, tinerii nu mai stau pe acasă, cu tot cu pandemia asta.
Prietenii mei sunt mai toți plecați afară, acolo i-a prins criza asta, iar alții își doresc să plece, cu prima ocazie. E și ăsta un semnal, nu credeți?”, întreabă retoric o tânără care abia ieșise din secția de votare.
În rest, amintind, parcă de vremurile de dinainte de 89, la ora prânzului, cele mai multe dintre magazine erau deschise, așteptând parcă mușteriii care ies în oraș, evident, după ce și-au ales primarul sau consilierii. Și nu doar crâșmele sau alimentarele, ci și prăvăliile de haine vechi sau second hand, ori cele de produse destinate uzului casnic.
Stop joc! Prezența la alegeri în județul Bacău: 41,55 %
La alegerile locale au votat, în județul Bacău peste 250.000 persoane, adica 41,55 la sută din alegătorii înscriși pe listele electorale.
În municipiul reședință de județ s-au prezentat la urne 51.763 alegători – 31,27 % la sută.
Prezența a fost, pe tot parcursul zilei, mai mare în mediul rural decât în cel urban.
În cursul nopții se vor face publice primele rezultate parțiale ale scrutinului.
La ora 20.00 au votat 40,77 % din alegătorii din județul Bacău
Cu o oră înainte de închiderea votului, în județul Bacău au votat 245.494 alegători, ceea ce înseamnă 40,77 la sută din totalul electorilor.
În municipiul Bacău, prezența la vot era de 50.312 la sută, adică 50.312 alegători.
Pe județ, mediul rural a depășit urbanul ca prezența: 147.000 de persoane au votat la țară față de 96.000, la orașe. Pe sexe, femeile au votat mai mult decât bărbații: 125.000 fața de 119.000.
2.285 de alegători au votat cu urna mobilă și s-au înregistrat 4.911 de persoane pe liste suplimentare.
Ora 18.00: În județul Bacău au votat 36,61 % din alegători
Până la ora 18.00, în județul Bacău au votat 220.471 de persoane, adică 36,61 la suta din totalul persoanelor înregistrate pe listele electorale.
În municipiul Bacău au votat 43.781 de alegători (26,45 %).
La Onești au votat 12.788 de alegători – 29,80 la sută.
La Moinești prezența la vot este de 6.680 de persoane – 33,69 la sută.
în Comănești au votat 6.303 alegători – 32,51 la sută.
La nivelul județului au votat 135.000 de alegători din mediul rural și 85.000 din mediul urban.
Ora 16.30: Prezența la vot în județul Bacău a ajuns la 31,63 %
Până la ora 16.30, în județul Bacău au votat 190.486 de alegători, ceea ce corespunde unui procent de 31,63%
3946 de alegători au votat pe liste suplimentare și 1.188 cu urna specială.
În municipiul Bacău au votat 37.539 de alegători, adică 22,68 % din electorat. Pe sexe, sunt cu aproape 2.000 de femei mai multe decât bărbați.
Doar puțin peste 2.000 de alegatori cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani s-au prezentat pâna acum la urne.
Predomină electorii cu vârste între 45 și 65 de ani: 7200 de bărbați și 8.300 de femei.
La nivelul județului, au votat aproape 120.000 de alegători din mediul rural si 74.000 din mediul urban.
Ora 14.00: prezență de 23,99 la sută în județul Bacău
Până la ora 14.00 votaseră 144.450 de alegători din județul Bacău, adică un procent de 23,99 la sută.
În continuare, prezența din mediul rural o depășește cu mult pe cea din mediul urban. Categoriile de votanți de peste 45 de ani surclasează categoriile sub 45.
În municipiul Bacău au votat 30.000 de persoane, adică 18,15 %
Ora 10.00: prezență de 7,04% în județul Bacău
Până la ora 10.00, în județul Bacău au votat 42.766 de alegători, ceea ce înseamnă circa 7,10% din numărul electorilor.
Cel mai mare procent s-a înregistrat în satul Fundeni din comuna Secuieni – 24,73%, în vreme ce procentul cel mai mic a fost la Rădoaia – 1,44%
La alegerile locale din 2016, județul Bacău a avut o prezența la vot finală de 45,17%
În municipiul Bacău au votat 9.901 alegători (5,98 %), cei mai mulți peste 45 de ani.
Prezență mai mare în mediul rural!
Spre deosebire de scrutinurile precedente, la orele dimineții se înregistrează o prezență mai mare a votanților din mediul rural.
Astfel, în comunele din județul Bacău au ieșit până la ora 10.20 nu mai puțin de 29.648 de alegători, în vreme ce, în mediul urban se înregistraseră doar 21.616.
În județ predomină alegătorii cu vârsta de peste 45 de ani: 46070 față de 16.805 în categoria 18-45 de ani.
A început votarea
Peste 600.000 de alegători din județul Bacău sunt așteptați, astăzi, la urne, pentru a alege primarii, consilierii locali, consilierii județeni dar și pe președintele Consiliului Județean.
Conform legii, votul a început la ora 7.00 și va dura până la ora 21.00.
Anul acesta, alegerile se desfășoară în condiții stricte din cauza pandemiei de COVID 19.
Alegătorii vor trebui să facă o parte din activitățile care erau realizate, în trecut, de membrii comisiei electorale: să-și scaneze singuri actul de identitate, să-și lipească abțibildul cu inscripția VOTAT. De asemenea, ei trebuie să-și dezinfecteze mâinile la intrarea în secția de votare și trebuie să poarte mască.
#BookClub: “Coraline” – Lecția aparențelor
Cartea “Coraline”, de Neil Gaiman, de la Editura Arthur, ne prezintă, în 165 de pagini, aventurile unei fetițe, care se mută împreună cu părinții săi într-o casă specific londoneză, în care mai locuiesc și alți oameni. Vecinii săi, mai exact Miss Spink, Miss Forcible și Mister Bobinski, sunt destul de ciudați. Mr Bobinski, de exemplu, antrenează o trupă de șoareci, pentru un spectacol pe care nu-l mai prezintă niciodată, deoarece spune că nu este gata, și trebuie să mai repete. Cam pe aceeași frecvență, Miss Spink și Miss Forcible, dupa ce ca îi stâlcesc mereu numele lui Coraline, o invită mereu la ceai din substanțe nu prea în regulă. Tot ele, pe parcursul poveștii, îi oferă Coralinei o piatră găurită în mijloc, despre care susțin că este fermecată.
În noua sa casă, fetița găsește o ușă care o conduce într-o lume paralelă. În realitate, părinții săi sunt foarte ocupați cu serviciul, dar în lumea paralelă, care e o lume a imaginației, aceștia sunt foarte preocupați de ea, au timp să ia prânzul și să facă tot felul de activități interesante împreună. Tot așa, toate personajele de după ușă sunt mai amabile și mai drăguțe cu micuța Caroline, decât sunt în realitate. Nu vreau să vă divulg mai mult, veți afla din carte, vă mai spun doar că personajele sale aveau nasturi în loc de ochi.
Neil Gaiman, creatorul lui Caroline, s-a născut pe data de 10 noiembrie 1960, în Regatul Unit, în acest moment având cam 60 de ani, și patru copii. M-a fascinat foarte tare imaginația sa, deoarece cartea este foarte creativă. O recomand celor care vor să experimenteze o lectură cu mai mult suspans, chiar daca le este frică. Nu pot spune că face parte dintre lecturile înfricoșătoare, dar nu este nici una relaxantă.
”Coraline” m-a învățat că nu trebuie să crezi în aparențe sau să te lași dus de val prea mult. Este bine să fii precaut, dar în limite.
Anisia Mardale, clasa a VI-a, elevă la Școala Gimnazială ”Alexandru Ioan Cuza” și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Schopenhauer și… contul ascuns („Numeşte-te, jigodie, şi taci!”)
Sunt un partizan al discursului critic. Mai ales atunci când vorbesc despre cei care-și spun politicieni, picur chiar și vitriol în cuvinte. Dar îmi asum mereu responsabilitatea. Nu întâmplător, am și câștigat toate disputele în instanță, pe asemenea spețe. Atunci când însă discursul critic al unora devinedenigrator, ascunzându-se laș sub acoperirea anonimatului, simt o imensă scârbă.
Îmi place vocea lui Arthur Schopenhauer: „Un critic anonim este un neisprăvit care nu vrea să-şi asume responsabilitatea a ceea ce a dezvăluit – ori, după caz, a ascuns lumii despre ceilalţi şi lucrările lor şi, în consecinţă, nu-şi dă numele. Orice dare de seamă anonimă este suspectă de minciună şi înşelătorie. Din moment ce poliţia nu dă voie să umbli mascat pe străzi, ea n-ar trebui să permită nici să scrii anonim”. („Parerga şi Paralipomena. Omisiuni şi adăugiri”, București, Editura Antet, 1994, p. 21) Schopenhauer dezvoltă gândul, notând că profesia acestor „găinari deghizaţi” ar trebui să piară, întrucât anonimatul este în literatură ceea ce este pungăşia materială în societatea civilă. „Numeşte-te, jigodie, şi taci!”, acesta este imperativul lui etic.
Filosoful german sintetizează şi-l numeşte simplu pe criticul anonim, agăţându-i, ca la proscrişi, etichete: „ticălos”, „un oarecare laş anonim ticălos”, „canalie”, „păduche”, „jigodie”. „Cel ce nu-şi spune numele este o canalie; acesta trebuie să fie cuvântul de ordine printre toţi scriitorii oneşti. Şi, dacă mai târziu, unul dintre aceştia din urmă va reuşi să-i smulgă capa ce-l face invizibil vreunuia dintre neisprăviţii care a trecut prin furcile caudine şi, apucându-l de ureche, îl va aduce la lumina zilei, păduchele astfel dat de gol va stârni cea mai straşnică veselie”. (Arthur Schopenhauer, op. cit., p. 23) Schopenhauer nu-i iartă nici pe editorii care ţin lumina sub obroc, încurajându-i pe anonimi: „Omul care publică şi editează răutăţile unui critic anonim trebuie şi el făcut responsabil, ca şi cum el le-ar fi scris. Patronului îi reproşezi lucrul de mântuială al muncitorului său. Iar cu acest măscărici trebuie să te comporţi după cum merită meseria sa: fără mănuşi”. (ibidem, p. 24) Argumentul filosofului german este fără echivoc: „Anonimatul este o mârşăvie […] care trebuie imediat sancţionată: «Dacă nu vrei, jigodie, să susţii ceea ce spui contra altora, atunci muşcă-ți limba de viperă!»” (ibidem, p. 24)El îi citează în sprijinul demersului său critic devastator pe Rousseau (care, în prefaţă la „Noua Heloise”, spunea că „orice om cinstit trebuie să-şi declare cărţile pe care le publică”), dar şi pe Friedrich Wilhelm Riemer, profesor şi preceptor al fiului lui Goethe, cel pentru care „un adversar ascuns este un ticălos laş şi josnic, care n-are destul curaj pentru a mărturisi ceea ce gândeşte şi care, prin urmare, nu îşi urmăreşte opinia, ci doar bucuria secretă pe care o încearcă în timp ce-şi varsă anonim şi fără teamă fierea”. (ibidem, p. 20)
Internetul a inventat contul ascuns. Toate zicerile lui Schopenhauer, deși acesta viza mai ales domeniul literar, sunt valabile și pentru cei care-și varsă veninulascunși fiind sub masca rușinoasă a acestui modern anonimat de peșterăkakotopică. În actuala campanie electorală, care este pe cale să-și dea, în sfârșit, obștescul sfârșit, contul ascuns și-a făcut din nou și nestingherit mendrele, ca într-o junglă în care poliția este doar un spectator. În ziua-n care poliția va trece de la epoca bastonuluila epoca informatizării, probabil că,,etichetele” lui Schopenhauer vor putea fi lipite public și coercitiv pe toate conștiințele bolnave care nu-și asumă otrava vorbelor. Reamintesc, și polițiștilor, vorbele lui Schopenhauer: ,,Din moment ce poliţia nu dă voie să umbli mascat pe străzi, ea n-ar trebui să permită nici să scrii anonim”.
Ținutele all black au fost detronate, roșul e la putere
Au fost câteva zile cu temperaturi ridicate și am purtat rochii, bluze subțiri, cu gândul să mai țin vara în loc. Dar toamna s-a instalat deja, diminețile și serile sunt răcoroase, iar ploile vor veni și ele, mai dese, mai mărunte, însoțite de vânt. Garderoba trebuie schimbată, e clar, puloverele și trenchurile se cer scoase din dulapuri. Sau, și mai bine, se pot cumpărra altele noi. Ca să fiți în ton cu moda sezonului, veți alege nuanțe dulci și calde pentru pulovere și jachete, în trend fiind culorile vii, vesele, inspirate din pop-art. Roșul este vedetă absolută în această toamnă, cel pur, dar și tonurile de roșu ruginiu sunt la mare trecere.
Oricum, negrul, ținutele all black, au fost detronate! Purtați cu încredere și bleu-ciel, verde pastel, lila, lie de vin, violet, gri, pentru că este nedemodabil, dar mizați mult și pentru marourile tandre. În tonuri de camel și ciocolatiu sunt și mantourile oversize, tendință de ultimă oră în modă! Nu au părăsit podiumurile nici costumele pantalon, preferate fiind cele în culori aprinse, aducând astfel o notă de feminitate piesei de vestimentație împrumutate din garderoba masculină. Iar dacă vorbim despre pantalon, să precizăm că pe val sunt cei numiți ,,paper bag”, largi și cu talie înaltă, strânși pe talie, ca o pungă, de unde le vine și denumirea. Numai că, atenție!, sunt pentru femeile înalte, suple, cu talie fină, nu pentru doamnele cu rotunjimi.
Pentru doamnele cu forme, ideale sunt rochiile fluide (din cașmir), care curg pe lângă corp, fustele de denim, cu șlițuri, hainele cu umerii înalți, ascuțiți, în formă de triunghi, care avantajează și persoanele micuțe de statură.
Veți fi în ton cu moda actuală arborând cape și pelerine, ținute inspirate din echipamentul pentru călărie, pantaloni pepit sau în carouri, caschete de jocheu, cizme înalte. La acest capitol, cizme, cele de cauciuc bat tot, mai cu seamă modelele cu platformă zimțată, viu colorate.
Se mențin în atenție și rochiile din materiale diafane, ,,asezonate” cu cizme cowboy sau cu bocanci, pentru un aer boem, boho-chic. Sacourile de catifea s-au bucurat de o bună primire la paradele de modă, la fel și deux-pièces-urile cu finisaje impecabile, gulere aranjate stil Lady Di, bluzele cu volane în rafală, cu jabouri, apoi căciulițele cu voaletă. O notă amuzantă în noile colecții este adusă de motivele zoomorfe, folosite (pe tricouri, dar și pe alte piese de vestimentație) de designeri cu multă fantezie.
Fiți îndrăznețe și senzuale în această toamnă, purtând fuste lungi din paiete, cu bluze simple, bustiere, în varianta corset (pentru chic-choc), și, mai cu seamă, ținute all red (caliente!).
Din pitici ajung voinici
Ce s-au mai înfierbântat spiritele la auzul unui cuvânt, ,,panaramă”, folosit în spațiul public de un candidat, ce mai tapaj, prilej de postări, de show-uri pe rețele! Până la urmă s-a clarificat despre cine și ce era vorba și care era sensul atribuit cuvântului, mai ales după ce a ieșit cu niște bine venite, cuprinzătoare explicații Mihaela Miroiu, profesoară universitară de filosofie, specialistă în studiile de gen, militantă civică, apărătoare a drepturilor omului, scriitoare.
Ei, aș!, o feministă acolo, strâmbă rapid din nas patriarhalii noștri, pentru care femeia a rămas o anexă a bărbatului, pe care trebuie să-l asculte și să-l urmeze orbește, mereu supusă lor. Doamna Miroiu le amintește celor care nu știu sau refuză să știe, cât de nedreptățite au fost de-a lungul secolelor femeile, cum nu au avut dreptul la educație, la exprimarea în spațiul public, cum au fost private de drepturi civile și politice, de parcă nu ar fi fost oameni și ele, de parcă nu ar fi avut rațiune și sentimente.
În calitate de specialistă, doamna a subliniat că nu era vorba de misoginism în discursul care a stârnit atâtea reacții, ci despre un calificativ de natură morală. Nu numai la femeile de o anumită categorie trimite termenul de ,,panaramă”, pentru că el definește și un anumit tip de comportament. Spunem o ,,panaramă de om” (de ambele genuri, așadar) despre cineva cu purtări de circar, care-și dă, cu orice prilej, poalele peste cap. Din păcate, cu agresivitatea de limbaj, cu bădărănia ne întâlnim zilnic. Iar o femeie este cel mai ușor de jignit. S-au dus de mult vremurile romanticilor care spuneau că pe o femeie nu trebuie să o atingi nici cu o floare.
Iar doamnele care au avut curajul să intre pe un teritoriu aparținând, prin tradiție, bărbaților, și anume în politică, sunt cele mai expuse atitudinii misogine, desconsiderărilor, minimalizărilor, injuriilor. Le prețuiesc pe cele care au reușit să se impună, în lumea aceea foarte dură, prin calități reale, prin inteligență, știință de carte, educație aleasă, profesionalism, diplomație, prin caldă umanitate, deși exemplele sunt rare, de prin alte părți ale mapamondului, de regulă. Și pentru că nu sunt o feministă pur și simplu, fără nicio nuanță, dimpotrivă, îmi păstrez simțul critic, am să spun că există un nou tip de femeie pe meleagurile noastre, care face specia de râs.
E genul de ,,Mitică feminin”, caracterizat cu multă culoare de un autor, Cristian Bădiliță, în cartea lui „Dezvățături”. ,,În România, e gârlă de Mitică-feminin: o întâlnești la tot pasul. Urlă cât o ține gura la telefon, fără să-i pese de cei din jur, tutuiește degajat, înjură birjărește; dacă este „intelectuală” sau „artistă” „își bagă”, „te trimite”, „ți-o trage”, pentru că ea nu are complexe mic-burgheze sau inhibiții „comuniste”; hohotește cavernacular, privirea ei îți provoacă gastro-enterită, atunci când nu-ți vorbește cu spatele, cum se întâmplă de obicei. Se descurcă perfect în afaceri, conduce 4×4 și chiar buldozere…pe trotuar, firește.
În general nu dă două parale pe semeni, pe moral, prințip sau punctualitate . „Miticile” furnizează țării milioane de Mitici, mai întâi pitici, dar care devin treptat voinici și ajung miniștri, episcopi, prezidenți, profesori, editori, primari și nu în ultimul rând, academicieni”. De fiecare dată, când mă duc la vot, o fac cu un anume gând, cu speranța că istoria nu se va repeta la infinit și că o anumită specie de impostori, de demagogi, de caţavenci, o să iasă, la un moment dat, de pe scena publică.
Un preţuitor al slovei eminesciene
Bucovineanul îndatorat culturii
Vorbim aici despre Dimitrie Vatamaniuc (25 sept. 1920, Suceviţa, jud. Suceava – 4 iul. 2018, Bucureşti), cărturar care şi-a legat numele mai întâi de creaţia literară (a debutat cu nuvela „Între primari”, în 1943, publicată de ziarul „Bucovina” din Cernăuţi), apoi de scriitori mai mult sau mai puţin cunoscuţi, pentru ca în ultima parte a vieţii să se devoteze editării operei eminesciene, continuând lucrarea începută de Perpessicius.
Opere XVI, după Opere XV
Volumul al XVI-lea (1989) a apărut înaintea volumului XV (1993, 1472 de pagini, format A 4), pentru că în acesta din urmă au fost „publicate toate textele din caietele manuscrise ale lui Eminescu” (Lămuriri de Petru Creţia şi Dimitrie Vatamaniuc, p. 5), ceea ce a presupus un efort şi un consum de timp neobişnuit de mari.
Bucuria cunoştinţei
În primăvara lui 1989, mă aflam la Bucureşti, urmând cursurile de perfecţionare pentru profesorii de limba şi literatura română din liceele pedagogice. Fiind anul Centenarului comemorativ Mihai Eminescu, Ministerul ne-a propus o conferinţă susţinută de Dimitrie Vatamaniuc. La sfârşit, l-am rugat să-mi permită o întâlnire în laboratorul său de lucru, aşa că l-am vizitat în strada Aviator Traian Vasile, nr. 45, pentru a-mi prezenta comorile eminesciene pregătite a intra în amânatul volum XV.
Despre limba română…
În viziunea poetului, limba „este însăşi floarea sufletului etnic al românimii”, căpătând un fel propriu de a fi: „Limba română de aceea s-a depărtat de latină, pentru că aşa de lungă vreme nu a fost scrisă. Consistenţa unei limbi începe cu scrierea ei”. Preţuirea graiului este exprimată printr-o comparaţie plastică: „Limba românească e la sine acasă o împărăteasă bogată căreia multe popoare i-au plătit dare în metal aur, pe când ea pare a nu fi dat nimărui nimica. A o dezbrăca de averile pe care ea harnică şi mlădioasă le-a adunat în veci de mai bine de o mie de ani înseamnă a face din împărăteasă cerşetoare”. În şcoală, „să se-nveţe latineşte, limba greacă şi limba paleoslavă”.
… şi despre Vasile Alecsandri
Aflând că vin de la Bacău, Dimitrie Vatamaniuc a ţinut să-mi citească o fişă pe care scria „Manuscrisul 2258”, nu înainte de a-mi atrage atenţia că aşa cum se fac pregătiri pentru Centenarul Eminescu, tot aşa ar trebui să perfectăm un proiect dedicat în 1990 Centenarului Vasile Alecsandri, cetăţean băcăuan: „Alexandri (Eminescu a ortografiat astfel – n.n.) – el ce luminează geniul poporului în calea sa spre cer –, elegant poet de salon care cu toate astea se rătăceşte [pe] piscurile de granit a gândirei în nourii cei suşi a melancoliei puternice. El şi-a muiat aripele sale în cântec şi inima sa în senin, căci simţirile sale sânt senine şi dulci ca razele [cele] mai strălucite şi cele mai albe ale soarelui de mai”.
