Cei șapte ani de acasă ai colectării selective
Într-o frumoasă zi de vară, băcăuanii au mers în Piața Tricolurului, acolo unde se întâmpla ceva. Unii din curiozitate, alții pentru că au aflat, au venit să fie martori la lansarea noului proiect de colectare, tratare și reciclare a deșurilor propus de compania SOMA Bacău. Dacă unorara li s-a părut o chestie simplă, cu această ocazie au aflat că asta chiar e o treabă serioasă și că e un pas înainte spre normalitate. Astfel, pe lângă întreaga „expoziție” de containere de colectare a deșeurilor, cei de la SOMA au adus în Piața Tricolorului și două mașini speciale de colectare a deșeurilor care au „suferit” modificări prin simplu fapt că artiștii de la ZidArt, recunoscuți pentru picturile lor murale din toată țara, au pictat cele două autovehicule, punându-le într-o lumină fresh, mai nouă.
Nu au lipsit punctele de informare, acolo de unde, zeci de băcăuani au primit informații dar și pliante despre noul proiect. Dacă într-o primă fază mulți nu prea înțelegeau cum stau treburile, după explicațiile primite o parte dintre ei au exclamat: Aaaaa! Totuși, cei mai mulți au priceput mai bine abia atunci când li s-a explicat că prin aceste metode de colectare, la un moment dat totul va fi mai ieftin pentru ei și că vor rămâne cu bani în buzunar. „De ce n-ai spus dom”le așa de la început? Deci dacă arunc sticla la sticle și plasticul la plastic, e mai economicos?”, zice un domn pensionar. După ce primește toate explicațiile se vede clar pe chipul lui că a înțeles, mai îndeasă câteva pliante în sacoșă și zice: „și pentru vecinii mei. Dar le mai explic eu.”
Lângă standul cu pliante SOMA s-a creat un adevărat loc de joacă pentru copii. O fetiță ghemuită râde de mama focului. Dintr-un recipient, cu ajutorul unei „baghete fermecate” face niște baloane de săpun mai mari decât ea. Mă aplec spre ea și o întreb dacă știe de ce se află aici. „Ca să mă joc. Îmi place să fac baloane, să colorez… Și doar atât?- o întreb. Nuuu. Și ca să învățăm că nu e bine să aruncăm gunoaie. Să le punem la gunoi!”. Puștoaica m-a lămurit dar m-a și vrăjit cu inocența ei. Totuși, e de bine. Educația pornește din fașă cum s-ar spune. Iar dacă la patru ani știe că gunoaiele se aruncă la gunoi, cred că startul e bun. Cu siguranță că peste puțin timp va realiza și cum e să arunci gunoailele selectiv, și mai ales și de ce.
Alături zace un panou care sigur a atras atenția tuturor. „Dezintegrarea naturală a deșeurilor în timp” scrie în partea de sus. Cu siguranți civilizația noastră va dăinui în timp prin marile realizări, dar dacă nu ne vom ocupa serios și de treaba asta cu colectarea selectivă a deșeurilor vom dăinui în timp și prin…gunoaie. De pe panoul respectiv am aflat că unei gume de mestecat îi 5 ani să se dezintegreze. Unui chiștoc de țigară 10 ani iar unui sctec folosit, atenție, 450 de ani. Acum nu pot să garantez că peste 400 de ani ar mai ieși și analizele corecte la ce a lăsat bebelușul în el, dar… Iar o doză de suc se dezintegrează în vreo 200 de ani iar unei sticle din plastic, pet, îi ia chiar și o mie de ani până la dezintegrare.
Acum că am aflat, zic că treaba e serioasă, iar pentru cei mici cea mai bună metodă este să-i învățăm că materialele de acest gen pot deveni refolosibile. Așa cum copiii au făcut din ele tot felul de jucării și alte cele. Iar din discursul celor care au urcat pe scenă am aflat că reprezentanții SOMA vor derula activități de conștientizare în școlile din cele 22 de comune și din municipiul Bacău, care fac parte din acest nou proiect de colectare și transport al deșeurilor. Din acest punct de vedere, viitorul arată bine și a început să ne zâmbească…
„Celebrăm lansarea noului contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare în municipiul Bacău și 22 de comune din județul Bacău. Acest contract are drept obiectiv colectarea separată a fracțiilor de deșeruri municipale, transportul acelora separatlș la instalațiile SMIT Bacău, fapt care va conduce în final la realizarea unei ținte cât mai mari de deșeuri ce vor putea fi depozitate. Acesta este obiectivul nostru primordial. Procedura de atribuire a acestui contract de concesiune după cum majoritatea știm, a început acum mai bine de doi ani, timp în care au apărut mai multe acte normative, între care OUG 74 și modificării L211, legea deșeurilor, astfel încât contractul inevitabil, și tintele contractului, va trebui să le respectăm, să ajungem să ducem separat măcar 50-60 la sută din cantitatea de deșeuri pe care o produc utilizatorii. SOMA a prestat și până în prezent activitatea de colectare și transport a deșeurilor produse în aceste localități cu excepția comunei Racova care se alătură acestui proiect. Fiecare dintre noi trebuie să depunem tot efortul pentru a reduce cantitatea în primul rând de deșeuri pe care o generăm și de a depune cât mai selectat deșeul pe care îl producem.”
Doru Ciprian Narcis, director general SOMA Bacău
„Suntem astăzi aici, noi primarii, pentru a da startul noului contract de gestiune a serviciului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor. Nu greșesc dacă spun că acest serviciu a fost mult așteptat de autorități dar și de cetățeni. Conștienți fiind că fiecare dintre noi, de la mic la mare, de impactul colectării și a reciclării deșeurilor asupra vieții noastre. Stimați colegi, imaginea localităților reprezintă imaginea noastră. Noi, avem obligația de a-i informa, de a-i conștientiza și de a-i responsabiliza pe cetățeni.”
Cristina Pal Ciuraru, primar comuna Faraoani
„Iată că, după lupte seculare, care au durat vreo 3-4 ani, avem un contract nou-nouț care va pune bazele și colaborării dintre Primăria Bacău și firma SOMA privind colectare și transportul deșeurilor. Satisfacția noastră este dublă. Acest serviciu este prestat de o societate de frunte din Bacău, care plătește taxe aici, care generează locuri de muncă, în principal în Bacău. Este un prim pas spre drumul «ca afară», prin servicii edilitare de calitate. Sunt absolut convins că vom avea o colaborare exemplară și că cetățenii Bacăului vor sesiza diferența de calitate, diferențe de eficiență și nu în cele din urmă, costuri mult mai mici de plătit din propriul buzunar.
Gabriel Cojocaru, consilierul primarului Municipiului Bacău
„În primul rând vreau să salut un titan în curățenia băcăuană, pe domnul Constantin Șoșu. Sunt convins că acest contract se va derula altfel și sunt convins că alături de dumneavoastră, societatea care derulează această activitate, alături de primarii care vor să se implice mult mai mult, pentru că vom avea o infrastructură mult mai bună. Am așteptat cu nerăbdare acest contract pentru că am promis cetățenilor că vom contribui mult mai mult în această activitate și am ajuns să fim părtași la acest eveniment.”
Anton Șiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu
„Am înteles astăzi că, cuvântul cheie, pe care noi ni l-am dorit de mult, este normalitate. Și când spun normalitate, în ultimul timp ne-am obișnuit să așezăm în dreptul cuvântului respectiv semnul egal cu european. O Românie normală și o Românie europeană nu se face numai cu investiții în infrastructuri rutiere, educaționale sau de utilități. O Românie normală și o componentă de bază a Administrației Publice Locale este oferta de servicii pe care noi, administrația, o oferim beneficiarului direct și cel care de fapt este etalonul activității noastre de zi cu zi, cetățeanul. Cetățeanul este cel care așteaptă aceste servicii, performante, pe care noi încercăm să le aducem astăzi și credem că am reușit să ajungem acolo unde ne chinuim de câțiva ani.”
Valentin Manea, primarul comunei Săucești
„Este un contract încheiat între ADIS Bacău și SOMA, o societate băcăuană, o societate care poate să arate că face diferența. Diferența nu trebuie făcută doar prin discursuri, prin vorbe, ci pur și simplu prin fapte. Îmi doresc ca acest contract să fie într-adevăr un parteneriat onest, deschis, în folosul cetățeanului în primul rând, și nu în ultimul rând, îmi dorec ca și cantitatea de reciclabil să crească. Asta înseamnă venituri la nivelul UAT-urilor din care se pot face și alte activități pe mediu. În mod evident acesta este un prim pas. Un pas care duce către un județ care poate deveni verde. Ce îmi doresc eu ca președinte de ADIS li nu în ultimul rând ca președinte al Consilului Județean, este atât ca municipiul Bacău cât și județul Bacău, să devină un județ și un municipiu verde. Verde, curat, civilizat și în mod evident să aducă ceea ce ne dorim cu toții, performanță în salubritate. În mod evident nu se poate face acest lucru fără ajutorul dumneavoastră, stimați cetățeni ai județului Bacău și ai municipiului Bacău. Îmi doresc un parteneriat între cetățean, între autoritățile locale, prin instituțiile care gestionează salubritatea la nivelul județului cât și la nivelul Consiliului Județean. Vă doresc succes în activitate, domnule Constantin Șoșu, președintele SOMA.”
Valentin Ivancea,
președinte ADIS Bacău și președintele Consilului Județean Bacău
Sărbătoare la Horgești
Cuplurile de vârstnici și elevii merituoși, premiați de autoritățile locale
Motiv de bucurie pentru locuitorii din Horgești care, duminică, 15 august, vor marca ziua localității. Astfel, autoritățile locale le-au pregătit sătenilor multiple suprize menite ai face mândri că s-au născut și locuiesc pe aceste meleaguri.
Întâlnirea sătenilor va avea loc duminica ce urmează, în punctul local, denumit „Median”, din Horgesti, începând cu ora 13,30. Cum era de așteptat, de la marea sărbătoare, nu vor lipsi artiștii populari care vor încerca să le descrețească frunțile sătenilor de toate vârstele. Vor fi prezenți talentata Diana-Maria Duma, împreună cu Ansamblul „Comorile Horgeștiului”, alături de Paula Florescu, mica „Sofia Vicoveanca” de la Ansamblul „Busuiocul” din Bacău, soliștii și dansatorii de la Ansamblul „Roua Precistei” din Filipești și membrii fanfarei de alămuri din Băcioi – Corbasca. Supriza maximă va fi asigurată de îndrăgitul Paul Surugiu, cunoscut lumii artistice drept „Fuego”, care va concerta începând cu ora 14.00.
Întregul spectacol va dura până în jurul orei 18,00, urmând ca, odată cu lăsarea serii, localnicii Robert Herciu – instrumental și voce – și Ion Cojoc – saxofon – să cânte la balul organizat în aer liber, tot în punctul „Median”, până la 23,00, când se va da „stingerea”.
Lauri pentru bătrânii și tinerii comunei
De sărbătorare vor fi încântați și vârstnicii comunei, care au reușit să strângă, în echipă de doi, jumătate de secol de viață. Este vorba despre cuplurile din sat care anul acesta marchează 50 de ani de căsătorie.
Astfel, în cazul a patru familii de vârstnici, primăria din localitate le-a pregătit premii în bani și diplome. „Din 2017, tot facem acest lucru. Chiar și anul trecut, am avut grijă să alocăm sume pentru astfel de premieri, cu toate că nu am putut organiza nimic într-un cadru festiv, date fiind condițiile impuse de pandemie. Evident că și în acest an, suntem nevoiți să impunem respectarea regulilor prevăzute de autoritățile statului”, spune Luminița Adriana Temea, primărița din Horgești.
Aleșii locali, împreună cu edilul comunei, au decis să le acorde un semn de recunoaștere și copiilor care, la examenele din acest an, au reușit să obțină note strălucite: 9 elevi la capacitate și 7 la bacalaureat. Astfel, cei care au luat note între 7.00 și 7.99, vor primi 300 de lei, cei cu note între 8.00 și 8.99 vor fi premiați cu 500 de lei, iar notele de 9.00 și 9.99 vor fi recompensate cu câte 700 de lei. Din păcate, în acest an, nu au fost înregistrate note de 10.00. Premiul în aceste cazuri ar fi fost de 1.000 de lei. „Noi suntem foarte mulțumiți, pentru că se vede că și-au dat interesul. În anii trecuți, abia dacă aveam 4-5 cazuri. Copiii aveau probleme mai ales din cauza matematicii.
Acum, de exemplu, sunt, în total, 14 elevi cu note bune și foarte bune la examenele de capacitate și bacalaureat. Printre aceștia, se numără și eleva Larisa Maria Gherasim de la Colegiul Național «N.V.Karpen» din Bacău, cu medie peste 9.00”, a mai spus Luminița Temea, edilul din Horgești.
S-a încheiat prima ediție a Festivalului „Young Island”
Relaxați, dornici de distracție și cu multe așteptări. Așa au venit tinerii, și nu numai, la prima edișie a Festivalului „Young Island” care s-a desfășurat weekendul trecut la Insula de Agrement. Artiștii care au urcat pe scenă au ținut cu sufletul la gură pe toți cei prezenți la festival care au spus că s-au simțit extraordinar și că Bacăul merită să aibă un așa eveniment.
Chiar dacă muzică a fost în prim-plan, nu a lipsit răsfăţul culinar. Ca la orice eveniment de profil, din peisaj nu a lipsit mâncarea – pentru că nu puțini sunt spectatorii care au vrut să își potolească foamea după o repriză intensă de dans. Iar preparatele ispititoare au venit la pachet cu băuturi pe măsură. Cu alte cuvinte, peisajul a fost excepțional. Evenimentul a fost oarecum marcat și în mediul online de băcăuani care au răspuns unor sesizări că ar fi fost destul de bultă gălăgie. Cu toate acestea, ponderea celor care găsesc festivalul benefic din toate punctele de vedere este covârșitoare.
„Am reușit să ne organizăm în doar o lună și jumătate, record pentru acest tip de eveniment. Cred că toată populația din zona Moldovei aștepta acest tip de eveniment și și-l doreau cel puțin la fel de mult ca noi”, a declarat Alex Olteanu, organizator.
Dealtfel, organizatorii speră ca festivalul, să devină o tradiție și în același timp un reper important pe harta festivalurilor naționale și chiar internaționale.
Primăria Orbeni a depus la CNI completări la proiectele edilitare
Primarul comunei Orbeni, Costache Popa, și viceprimarul Gelu Para au depus, în aceste zile, la Compania Națională de Investiții (CNI) și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o serie de completări la documentațiile depuse anterior pentru mai multe lucrări edilitare.
„Este vorba – spune Costache Popa – de proiecte care vizează modernizarea și dezvoltarea comunei noastre și care vrem să devină realitate. Astfel, am adus completări la documentațiile pentru modernizarea/asfaltarea a 12 străzi din satele Orbeni și Scurta, pentru amenajarea terenului de sport din satul Orbeni, pentru construirea și dotarea căminului cultural din satul Scurta și pentru lucrări în prima urgență la drumurile afectate de calamitățile naturale de acest an”.
La Orbeni au fost finalizate, în acest an și alte obiective edilitare, precum unități școlare, dispensare, rețeaua de gaze naturale, modernizarea și întreținerea de drumuri și poduri, construirea de platforme de gunoi în ambele sate ale comunei și altele.
Comuna are 3.822 de locuitori (populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021, conform datelor din buletinul „Infostat” al Direcției Județene de Statistică).
Platforma Oportunități de Finanțare UE, pentru firmele care caută sprijin financiar sau parteneri
Din această săptămână, firmele și persoanele fizice autorizate interesate de finanțări europene pot utiliza o platformă guvernamentală nouă pusă la dispoziție de stat. Este vorba despre www.oportunitati-ue.gov.ro. Antreprenorii pot cauta, pe site-ul elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), inclusiv parteneri de proiecte.
„Informațiile din cadrul acestei platforme sunt orientate către Beneficiarii de fonduri europene, în interesul direct al acestora și pentru a putea sprijini orice nevoie de finanțare, fie ea prin programe operaționale, comunitare sau naționale. Totodată, platforma face legătura și cu portalul Funding & Tender Opportunities și va asigura existența unor baze de date cu informații despre proiecte depuse spre finanțare din programe comunitare, precum și cu informații despre potențialii parteneri din statele membre UE”, transmit reprezentanții MIPE.
Practic, cei care vor ajunge pe acest site vor fi direcționați către autoritățile care gestionează programele de finanțare, fie că e vorba despre cele operaționale (din transport – dezvoltarea de centre logistice, sănătate, digitalizare, inclusiv în ferme sau IMM-uri, sau asistență tehnică, educație, dezvoltare durabilă – de ex. Programul ElectricUp etc), fie despre programele naționale (ex. Programul Național Apicol, Programul Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol, Programul de comerț și servicii de piață, Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului ș.a.).
De aici, se pot afla detalii privind disparitățile și inegalitățile economice, sociale și teritoriale, disfuncționalitățile pieței, nevoile de investiții și sinergiile și complementaritățile cu alte forme de sprijin etc., cât și despre sumele disponibile, cine va putea solicita acești bani, cheltuielile eligibile etc.
Pentru a identifica pertenerii, cei interesați vor trebui să completeze date legate de termenul de căutare, tipul de beneficiar, domeniul și subdomeniul vizate. În plus, firmele sau PFA-urile trebuie să își creeze un cont în site pentru a se înregistra ca partener, în felul acesta putând fi găsiți de alți potențiali parteneri.
Florentin Radu
Ce nevoie mai avem de medici? Angajăm niște câini
Isteria covidistă din România a intrat într-o nouă faza: testele nu mai sunt luate în seama, pentru depistarea virusului se folosesc câini, care ar fi fost special dresați pentru asta. Dacă te latră un câine din ăsta, gata! Poți să spui orice, poți să ai orice test care să spună că ești sănătos, poți să fii vaccinat, nu ai nici o scăpare: ești declarat bolnav fără drept de apel.
Deja lucrul acesta s-a petrecut la Sibiu, unde niște persoane au fost băgate în carantină doar pentru că le-a lătrat un câine. Un câine despre care ni s-a spus că ar depisa COVID-ul dar nu avem nici o dovadă în acest sens; trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei care ne-au spus asta. Faptul că un cetățean a fost băgat în carantină deși testul i-a ieșit negativ, doar pe baza latratului unui câine ar fi de râs, dacă nu ar fi un motiv suficient de îngrijorător.
Dacă societatea acceptă acest fapt, că unui cetățean îi pot fi restrânse drepturile constituționale doar pe baza faptului că a fost lătrat de un câine înseamnă că ne putem aștepta la orice. Nici nu mai întreb în care lege scrie că un câine poate să pună diagnostice.
N-are rost. Suntem deja duși cu capul rău de tot. Înțeleg că unii chiar aplaudă ideea. Mâine-poimâine o să te latre un câine pe motiv că și-a dat seama că urma să comiți o infracțiune. Sau că te-a mirosit că gândurile tale nu-s conforme cu morala societății noastre. Ori că nu ai suficientă încredere în conducătorii statului. Vă dați seama?! O să intri la pârnaie pentru că nu achiesezi cu ideologia oficială și de asta și-a dat seama un câine!
Dar să nu lăsăm lucrurile așa! Putem merge și mai departe. Dacă tot am transferat diagnosticarea la câinii polițiști, de ce să nu-i lăsăm să și opereze? Să prescrie tratamente! Concedii medicale! Vă dați seama ce ar fi?! Nebunia de pe lume! Nu că situația de acum ar fi altfel!
România începe să devină definiția de dicționar a smintelii oficializate.
Să împrimăvărim Bacăul
Avem obiceiul, în familie, să respectăm cât de mult posibil regulile. De zeci de ani, ne-am educat, mai ales, să aruncăm selectiv gunoiul, în saci separați, chit că asta a generat, în mințile multor răuvoitori, critici și bârfe de mahala. Știu că mulți văd în asta eforturi suplimentare și, mai ales, o cheltuială în plus.
Poate de-asta odraslele își lasă sacii cu mizeria din case pe la marginea blocului, sub scări sau în tufișuri. Unii nu mai au răbdare și-și leapădă pungile, în scârbă, de la zece metri de ghena de gunoi, evident, de cele mai multe ori, nimerind cu mult pe lângă. Din păcate, „boala” e deja cronicizată, astfel de comportament imbecil, de-a dreptul iresponsabil, regăsindu-se peste tot.
De aici și „puhoaiele” de PET-uri și alte lucruri de prisos care inundă, la propriu, frumoasele locuri cu care ne place să ne mândrim în fața străinilor. În fine, în oceanul ăsta de nemulțumire, observ că, local, se face ceva deștept și pe la noi, mai ales într-un domeniu care, de ani de zile, m-a râcâit (și continuă să o facă): colectarea selectivă a gunoiului. Eforturi din partea celor de-aici, care răspund de gunoiul populației, am tot văzut, de mai ceva vreme.
Doar că oamenii de la curte (și nu numai) nu prea erau dispuși să respecte regulile. Dom´le, de-acum încolo, va fi altceva, va fi ca afară. Cinstit vorbesc. Adică, totul e după program, pe zile, pe străzi, și mai ales pe categorii: menajer la menjer, hârtie la hârtie, plastic la plastic, metal la metal. Inclusiv mobila care s-a învechit sau substanțele periculoase de care vrei să scapi fără a nenoroci natura.
Păi, în Germania, să zic, plătești bani grei ca să ți lei ia de la poartă. Să nu mai zic, dacă te-a prins că le-ai „pus” la gunoi fără să anunți, te ustură … de nu te vezi. Bașca și spărturile de zid din casă ți le colectează ai noștri, de-acum încolo, iarba tunsă ori crengile tăiate. Nu mai arunci tu, de-a valma, cojile de nu știu ce, împreună cu oala de gătit care s-a găurit sau jdemiile de PET-uri din care ai avut grijă să scurgi și ultima picătură de bericioacă.
Se va face asta în cartierele de case din Bacău și în 22 de localități rurale. Deocamdată. Știu că nu se va împrimăvări România doar din atâta lucru, dar e un început. De bun augur, trag speranță. Sunt conștient că va mai curge multă apă pe Bistrița până ce tot românul va-nțelege să fie civilizat. Poate-l vom învăța noi cum e să trăiești într-o țară cu primăvară eternă – în casă, în suflet și-n minte.
Misandrismul – când bărbații sunt puși sub “lupă”
Este posibil ca “misandrism” să nu fie un cuvânt existent în “dicționarul” intern al tuturor, însă acesta reprezintă o realitate în mare parte invizibilă și totuși destul de prezentă. Cu toții suntem familiarizați cu cuvântul ”misoginism” și înțelesul său: “misogin – persoană (bărbat) care evită societatea, cercurile, compania femeilor și care manifestă aversiune sau dispreț față de părerea, acțiunile, capacitatea de reușită, independența sau dreptul la acces profesional în anumite posturi pe alte criterii decât competența”. Acest lucru a fost foarte bine cercetat de zeci de ani. Mai puțin familiarizați suntem însă cu misandrismul: atitudinea de aversiune și prejudecată față de bărbați sau, mai precis, ura, frica, furia și disprețul față de bărbați.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), ca orice prejudecată, misandrismul, ura deschisă față de bărbați, provine din ignoranța și interpretarea greșită a ceea ce înseamnă feminismul. “Mai mulți feminiști și chiar non-feminiști cad în misandrism și nu toți sunt femei. Acest lucru este cauzat de faptul că feminismul, o mișcare pentru găsirea unui teren comun și a egalității, este despre împuternicire. Misandrismul și/sau misoginismul, precum și orice alt rasism și sexism, este despre căutarea constantă a unei ”greșeli” în baza diferențelor dintre oameni. Ura oricărui grup poate fi întărită doar de un sentiment de victimizare. Victimizarea și împuternicirea sunt întotdeauna opuse. Un ”supraviețuitor” al unei agresiunii bazate pe aceste diferențe, se poate apleca, conștient sau nu, spre misandrism sau misoginism. O persoană puternică și logică se va înclina spre adevărata egalitate (nu privilegiată), va iubi și aprecia în continuare oamenii așa cum sunt, fie ei bărbați sau femei”, explică psihologul.
Și bărbații pot urî … bărbații
Totodată, specialistul este că specialistul consideră că misandrismul nu este în niciun caz limitat la femei. Într-adevăr, unii dintre cei mai negativi ca atitudine față de bărbați sunt chiar bărbații. Există mai multe niveluri, dimensiuni și cauze ale misandrismului pe care este bine să le separăm, deși acestea tind să fie amestecate împreună în cele mai multe discuții:
- Realitatea. “În primul rând, este bine să înțelegem că misandrismul este parțial bazat pe realitate în măsura în care este în parte o reacție la misoginism și la opresiunea reală sau percepută a femeilor de către bărbați. Este ca în fizica newtoniană și dialectica marxistă: cu cât te lovești mai tare cu capul de perete, cu atât te lovește mai tare înapoi. Misoginismul generează misandrism”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
- Istoria. “Misandrismul are baze în istorie sau intr-o citire greșită a acesteia. Majoritatea tiranilor/dictatorilor majori ai secolului trecut au fost bărbați: Hitler, Stalin, Pol Pot, Idi Amin, Charles Taylor, Ceaușescu, Slobodan Milosevic, Saddam Hussein și Osama Bin Laden. Dar înțelegerea greșită a istoriei are mai multe straturi. În primul rând, tirania lor era o chestiune de putere, nu de gen. În al doilea rând, femeile cu putere absolută au fost uneori și ticăloase absolute. În al treilea rând, nu putem ignora eroii masculini, inclusiv pe cei care au luptat împotriva tiranilor și, în cele din urmă, i-au destituit sau au murit încercând. Este un mod de gândire și o politică pe termen scurt să-i portretizezi pe bărbați doar ca ticăloși și să ignori femeile rele (fără nume menționate) și bărbații buni”, declară psihologul.
- Prezentul. “Aproximativ 90% din toate ilegalitățile din lume sunt comise de bărbați. Majoritatea directorilor executivi și directorilor financiari care arestați recent, de la Enron la Bernie Madoff au fost bărbați; Martha Stewart (SUA) a fost o excepție modestă. Deci, par să existe motive reale pentru misandrism. Dar acesta este sindromul Cyclops: să vezi cu un singur ochi, într-o singură dimensiune și doar jumătate din realitate (ca în cazul al doilea prezentat anterior). Ciclopii stereotipează bărbatul prin acțiunile unei minorități, definesc excepțiile drept regulă, ignoră majoritatea și ignoră și minoritatea ticăloșilor pentru o imagine mai curată, mai clară (presupusă). Majoritatea ticăloșilor care comit infracțiuni sunt bărbați, dar majoritatea bărbaților nu sunt ticăloși, iar unele femei sunt”, spune Laura Maria Cojocaru.
- Experiențele personale. “Este posibil ca un anumit misandrism să se bazeze, cum ar fi misoginismul, pe experiențe personale dureroase fizic și emoțional. Multe femei spun că au avut experiențe personale neplăcute cu bărbații: tați, frați, iubiți, colegi de muncă, șefi, etc. Dar, putem presupune în mod real că toți am fost răniți mai mult sau mai puțin de membrii sexului opus dar și de membrii propriului nostru sex. Astfel, extrapolarea de la o minoritate la general este cu siguranță regretabilă, chiar dacă este de înțeles la nivel emoțional”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 12 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.
Georgiana Păduraru – Lie Ciocârlie VIDEO
Tânara solistă din Bacău, Georgiana Păduraru, a lansat, recent, o nouă piesă.
Aceasta are la baza refrenul din faimoasa capodopera „Lie Ciocarlie”, scrisa si interpretata de Maria Lătărețu
Muzica: Maria Lătărețu, Zeno Music, Roberto Tanu , Georgiana Paduraru Text: Maria Lătărețu, Roberto Tanu Productie: Zeno Music Mix/Master: Alexandru Truța Videoclip: Zeno Music Filmat la Casuta din Padure / Tiberiu si Cornel si in Londra
Pe Georgiana Păduraru mulți o cunosc încă de mică, de când era o “floricică” a Mariei Șalaru. Apoi, a ajuns în Ansamblul “Busuiocul” condus de Petre Vlase, o adevărată rampă de lansare în carieră ei. Georgiana a crescut cântând frumos și tocmai de aceea a ales să studieze Etnologie și Folclorul la Universitatea din București.
Jandarmii băcăuani, activități preventive și de informare a turiștilor
În această dimineață, jandarmii băcăuani au desfăşurat în staţiunile Slănic Moldova și Tg.Ocna activităţi specifice de prevenire, constând în distribuitea de pliante informative, discuții cu turiștii cu privire la principalele aspecte de interes referitoare la prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, modul de deplasare pe traseele montane, respectarea indicaţiilor pe aceste trasee, dar și modalitatea de acțiune în cazul în care observă prezenta unui animal sălbatic și solicitarea sprijinului în cazul unor situaţii de urgenţă.
Jandarmii acţionează zilnic în staţiunile Slănic Moldova și Tg.Ocna pentru menţinerea unui climat de linişte, prevenirea şi combaterea infracţiunilor, precum şi pentru salvarea şi evacuarea turiştilor aflaţi în dificultate.
Mulți aleg să petreacă timpul liber în natură, pe cărări de munte sau în zonele de agrement, iar traseele montane sunt o adevărată provocare, dar și un test de rezistență pentru începători.
Pentru a vă bucura de tot ce vă poate oferi natura, jandarmii vă transmit următoarele recomandări:
1.Informaţi-vă asupra itinerariului propus, gradului de dificultate și a condiţiilor climaterice locale înainte de a pleca în drumeţii.
2.Nu hrăniți urșii și nu vă apropiați de aceștia pentru că pot fi periculoși!
3.Respectați panourile de informare și avertizare!
4.Nu plecați la drumeție singuri! Asigurați-vă că mergeți cu cel puțin încă două persoane!
5.Dacă observați prezenţa unui urs la mare depărtare, e bine să faceți zgomot pentru a-l
îndepărta!
6.Apelați la jandarmi în cazul în care semnalați prezența unui urs în zonă, la numărul de telefon 0234.543.131!
7. Nu vă abateți de la traseele turistice și informați încă o persoană despre intenția
dumneavoastră de a pleca în drumeție!
În caz de urgență, apelați 112!
Vara bunicuţelor
S-a mai încheiat o ediţie a Şcolii de vară organizate de Clubul Pensionarilor (cunoscutul 60 +) de pe lângă Centrul de Zi din Aleea Ghioceilor (Bacău), ceea ce înseamnă o altă „filă din povestea lui bădiţa Ioan Măric”.
Aşa a intitulat expoziţia Cercului de artă naivă contemporană „Terapia prin artă” (cu subtitlul „O rază de speranţă”), cuprinzând lucrări acoperind toţi pereţii încăperii de la parter, plus cele aşezate la etaj.
Îndrumătorul „bunicuţelor”, profesor la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Bacău, va relua în toamnă munca atât de plăcută cu desenatorii naivi.
L-ați văzut? Anunțați Poliția!
Poliţia desfăşoară activităţi de identificare a numitului LUNGU VASILE în vârstă de 72 ani, domiciliat în judeţul Vaslui, care la data de 06.08.2021, a plecat din parcul din Staţiunea Slănic Moldova către unitatea de cazare, însă, ulterior, nu a mai fost găsit.
Semnalmente: înaltime 1,80 m, greutate aprox. 80 kg, păr scurt, alb, ochi căprui, faţa ovală.
La data plecării purta tricou cu dungi gri-albastre, pantaloni de culoare închisă, încălţat cu şlapi.
În cazul în care deţineţi date cu privire la persoana în cauză, vă rugăm să apelaţi Poliţia prin 112 sau să vă adresaţi celei mai apropiate unităţi de poliţie.
Un ospăț estetico-filosofic seducător
Noul meu prieten, Nietzsche, îmi spune că ,,lucrurile făcute din dragoste au loc întotdeauna dincolo de bine şi de rău”. Savurând recenta apariție editorială a universitarului Ștefan Munteanu – ,,Comentarii estetico-filosofice” (București, Editura Eikon, 2021) – am înțeles și mai profund virtuțile aforismului filosofului german. În ,,Dincolo de bine și de rău”, Nietzsche analizează, din punct de vedere psihologic, nevoile metafizice ale omului (nevoia de absolut, nevoia de identitate, nevoia de adevăr). Această sete de cunoaștere inundă fericit și cartea lui Ștefan Munteanu, cea despre care acesta spune că ,,este o sugestie de amiciție în relația dintre filosofie și estetică. O relație în care filosofia vine în întâmpinarea esteticii, iar estetica recunoaște rădăcinile comune”. Aș insera în această relație și etica, înțeleasă kantian (ca ,,filosofie a convingerii”) sau prin ochii lui Andrei Pleșu (,,Eticul e, fundamental, locuire”).
Opt comentarii seducătoare în care reperele sunt Eminescu, Karl Rosenkrantz, Brâncuși, Camil Petrescu, Liviu Rusu, Ștefan Lupașcu, Lucian Blaga, Ștefan Zeletin, George Apostu, o Addenda cu patru accente (Eminescu, Centrul de Cultură ,,George Apostu”, Dostoievski, Ion Fercu), precedate de un mărturisitor ,,Cuvânt înainte”, schițează cu tușe metafizice imperiul ideatic al volumului. Dezinvoltura comentariului critic, strunită de o impecabilă atitudine carteziană, ne oferă, uneori chiar și pe spații foarte mici, veritabile piruete ale esențelor. Ca în cazul lui Rosenkrantz (cel care ne spune că ,,Iadul nu este numai de natură religios-etică, ci și estetică. Noi ne aflăm în mijlocul răului și suferinței, dar și al urâtului”): ,,Urâtul (la Rosenkrantz; n. n., I. F.) se situează între frumos și comic.[…] Astfel comicul, deși fraternizează cu urâtul, până la urmă îl și purifică de elementele respingătoare”. Despre cel de care este îndrăgostit de-o viață notează conclusiv: ,,Angajat total să regândească ființa, Eminescu dezvoltă ontologia arheului (definit ca substanță imaterială) și oferă o explicație vie prin angajarea complementară a poeziei și filosofiei”. Un veritabil studiu, ,,Frământările eminescologice postdecembriste”, are chipul unei argumentate declarații eterne de dragoste (,,O dragoste care mă acaparează din ce în ce mai mult”). Studiu care trebuie corelat și cu însemnările din Addenda: ,,Ecouri eminesciene la Centrul de Cultură «George Apostu»”. Lui Brâncuși îi este înălțată o nouă statuie: ,,Sinteză armonioasă între intuiție și inițiere, între sensibilitatea deosebit de bogată a țăranului român și cugetul echilibrat al înțeleptului, opera lui Brâncuși este întemeiată pe constantele spiritualității românești: măsura și echilibrul, neostentația și liniștea interioară”.
Cu Ștefan Zeletin suntem invitați să descoperim sensul autentic al ființării, întrucât convingerea acestuia era faptul că ,,omul, înaintând pe calea rațională, a ajuns să disprețuiască natura, în loc să o iubească.[…]
Șansa care i-a rămas este să redescopere primatul sentimentelor, cu ajutorul filosofiei”, cea care este un veritabil ,,poem al sufletului omenesc”. Ștefan Lupașcu este lipit de inima artei/ artistului: ,,Potrivit logicii lupașciene, starea de criză este ambianța cea mai prielnică pentru artă […]. Ceea ce se așteptă de la artist este trezirea afectivității”. Estetica lui George Apostu are chipul firescului: ,,Dovedind naturalețe și simplitate, stăpânire de sine și înțelepciune, George Apostu nu se ambiționează să artificializeze, să impună forme străine materiei, ci, prin căutări spirituale, ajută lemnul, piatra sau marmura să-și reliefeze singure esența formelor și volumelor lor”. Camil Petrescu, spiritul care a ajutat și la ,,înțelegerea creației eminesciene”, este privit din perspectiva ,,complementarității filosofiei cu literatura” în opera sa, în vreme ce esteticianul Liviu Rusu este aplaudat pentru convingerea potrivit căreia ,,artistul își produce opera fiindcă simte nevoia de a clarifica o viziune asupra lumii”. Printre nuanțele pe care le trimite către cugetarea blagiană, și acest gând este foarte provocator:
,,Vorbind despre condiția filosofiei, înțeleasă ca modalitate generică de trezire a spiritului uman, Blaga se străduiește în permanență să-i sublinieze autonomia”.
Devenit, cu voia sa, solitarul cugetător de la Izvoare-Dumbrava Roșie – Neamț, Ștefan Munteanu ne trimite din încântătoarea sa sihăstrie metafizică – gestionată cu suflet de minunata soție și admirabilii săi feciori – vești despre sensurile vieții care merită mari împrieteniri, risipiri rare de suflet numai bune de oblojit rănile cele căutătoare de leac. Dacă ar fi să conchid (și) asupra discursului din acest volum, l-aș invita în dezbatere pe criticul și istoricul literar Constantin Călin: ,,Ștefan Munteanu nu-i doar profesor de filosofie, ci și un gânditor, om de reflecție, cu expresie concisă, condensată în picături cu gust […], subtil. Pe lângă claritate, ar fi de evidențiat calmul cugetării sale, din care iritarea e mereu alungată. E nuanțat și decis”.
Unii cred că Eminescu este centrul de gravitație al vieții lui Ștefan Munteanu. Eu cred altceva, atunci când îmi spune: ,,Am ajuns să înțeleg că viața nu trebuie numai trăită și muncită, ci mai trebuie și povestită, cu orice risc”. Ștefan Munteanu povestește mereu de-a toarta nu doar numai cu tragicul nostru poet, ci și cu toată istoria filosofiei lumii. În fața acestei evidențe am putea redefini istoria centrului gravitației ființării ștefanmuntenești. Am început cu Nietzsche și închei tot cu el. În ,,Fragmente postume, 1887, 1888”, gânditorul-,,dinamită” zice: ,,Cândva, ne vor fi necesare noi valori”. Ștefan Munteanu parcă mă tot întreabă, obsedant, și în acest volum: ,,Nu crezi că a sosit vremea unor noi valori?”…
Un platou cu ceva pe gustul fiecăruia
Grafomania dă în clocot, se înmulțesc „autorii”, redacțiile revistelor de cultură fiind invadate de subproducția acestora. Astăzi, oricine își încropește un volumaș acolo, cu poezioarele fiind cel mai simplu, imediat, se și autointitulează „scriitor”. Se publică în neștire, fără niciun discernământ, fără edituri și personal calificat. Veleitarii bântuie peste tot, nu poți scăpa de ei , obsesia lor fiind să-și vadă numele tipărit pe o copertă. Și sunt unii care se laudă cu zeci de volume, dar nu au nicio carte adevărată, de fapt, iar alții, care versifică neobosit, de ani la rând, chinuind hârtia, nu au nici măcar o poezie bună, care să merite acest nume și pe care să o ții minte.
Recunosc, nu suport veleitarii, mitomanii, grandomanii, și am o mare compătimire pentru ființele bovarice. Citind, de-o viață, din pasiune, dar şi pentru că specialitatea şi profesia mi-o impun, citind, precizez, în primul rând, capodopere ale literaturii universale, am o idee foarte înaltă despre arta scrisului și îi respect numai pe profesioniștii autentici. Iar unul dintre aceștia este Constantin Călin, de la care am primit, acum câteva zile, o nouă carte, în dedicația amicală, făcută pe un ton ușor glumeţ, urându-mi să fiu ferită de toate virusurile, în afară de cel al teatrului și al lecturii. Îl asigur că așa este şi așa va fi, dovadă că, de cum am primit „Pretexte pentru recapitulări” (articole, studii, conferințe), m-am și apucat să o citesc, îmboldită de curiozitate şi de acea senzaţie de sete pe care o ai într-o zi de arşiţă. Pentru că aşa simte şi descrie Călin nevoia irepresibilă de lectură şi, mai ales, de relecturi, pentru că are cărţi de căpătîi, spre care se întoarce mereu, ca într-n ritual întremător.
Aşadar, cu ce ne ademeneşte noua apariţie editorială a cunoscutului critic? Cu o mixtură cât se poate de apetisantă de texte, acest volum compozit, fiind „asemenea unui platou cu mâncăruri pentru inşi cu preferinţe diferite”. Astfel că autorul s-a asigurat, după cum ne spune, că fiecare cititor va găsi ceva pe gustul său, inclusiv „gurmeţii”, specialiştii. Temele din articole şi din conferinţe sunt multe şi diverse, gândite în aşa fel încât să atragă, şi nu să îndepărteze printr-un limbaj sofisticat. Călin nu scrie pentru doctorii în filologie şi pentru colegii de breaslă, cronicarii literari. De altminteri, în articolul din finalul cărţii, „Rentabilitatea literaturii” (în care vorbeşte despre condiţia scriitorului, „o problemă penibilă, tristă şi dificilă” în mai toate epocile), criticul se referă la situaţia actuală, în care nici nu mai poate fi vorba despre prestigiul scriitorului.
Chiar dacă material nu sunt în niciun fel motivaţi, cei care continuă să scrie o fac din datorie faţă de sine şi îşi subvenţionează singuri cărţile, spune criticul, care cunoaşte bine această realitate. Şi atunci, de ce se scrie atât de mult ? Sunt mai multe explicaţii pentru inflaţia acesta de veleitarism, vanitatea de a se numi scriitor şi, în plus, de a avea oareşice avantaje materiale, vezi indemnizaţia de drepturi de autor, asta e constatarea mea. Constantin Călin numeşte o cauză mai profundă, aceea a lipsei de conştiinţă literară. Chestiune gingaşă, cu care sunt întru totul de acord. Mai aminteşte criticul şi de profesorii din învăţământul superior, de harnicele şi răzbătătoarele doamne, mai ales, care scriu la normă (lucrări cu „savantlâcuri şi erudiţie volburoasă”, pentru acumulare de punctaje, miza fiind gradele didactice şi funcţiile obţinute.
Adept al simplităţii, conciziei, clarităţii şi expresivităţii, Constantin Călin ne-a dăruit încă o carte instructivă, folositoare, plăcută, asupra căreia voi reveni.
Schimbarea la Faţă a Domnului
Evenimentul la care pericopa evanghelică de astazi ne face părtaşi a avut loc în cel de al doilea an al vieţii publice a lui Iisus, pe muntele Taborului, în prezenţa celor trei apostoli aleşi de El să asiste la acest eveniment: Petru, Iacob şi Ioan.
Prin alegerea celor trei apostoli să asiste la această minune, Iisus a dorit să le întărească acestora convingerea în dumnezeirea Sa şi să vadă aceştia relaţiile pe care le are cu Tatăl.
Conform evangheliilor, evenimentul are loc la şase zile după ce Petru, la întrebarea lui Iisus despre persoana Sa a mărturisit: “Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu.” (Matei 16,17).
Întâlnirea de pe Tabor cu Moise şi Ilie ca reprezentanţi ai Legii Vechi, precum şi cele discutate cu acesta, demonstrează divinitatea şi continuitatea Sa în Cer în planul Creaţiei şi în planul mântuirii.
Toate acestea au dus la convingerea şi încrederea în divinitatea lui Iisus, ca Fiu al lui Dumnezeu trimis omenirii, conform promisiunii şi planului pregătit de Tatăl poporului Său în inimile nu prea convinse până atunci ale celor trei. Aceasta a fost experienţă pe care nu numai cei trei trebuiau să o trăiască dar pe care ei aveau obligaţia să o mărturisească celorlalţi apostoli şi lumii întregi după Învierea lui Iisus. Şi bazat tocmai pe cele văzute de Petru acolo pe Tabor acesta le adresează următoarele cuvinte, primilor creştini, în mijlocul Ierusalimului: “Eu, cu ochii mei L-am văzut în slava Tatălui, cu urechile mele am auzit glasul care-L numea Fiu iubit al lui Dumnezeu. Eu însumi am auzit acel glas, când eram cu El pe muntele cel sfânt.”(2Petru 1;16,18).
Dupa uni exegeţi, Schimbarea la Faţă şi prezenţa numărului trei, de mai multe ori, în derularea acestui eveniment, prefigurează Sfânta Treime. Pe Tabor sunt trei elemente: glas, lumină şi nor ; apoi: Fiul Omului, Moise şi Ilie sunt a doua grupă de trei care reprezintă pe cei trei martori ai Cerului. Pentru ca a treia grupa de trei să cuprindă pe cei trei martori pământeni ai acestui eveniment: Petru, Iacob şi Ioan. Oricum, chipul strălucitor al lui Iisus de pe muntele Taborului în care cei trei ucenici şi-au găsit pentru câteva clipe toată fericirea, este chipul Tatălui, pe care şi cei care vor ajunge în rai il vor vedea şi de care se vor bucura.
Şi proorocul Daniil în cartea sa la capitolul 12 in versetul 3 spune că în ziua venirii Domnului: “Cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului şi cei care au îndrumat pe alţii pe calea dreptăţii, vor fi precum stelele, în veci vecilor.” De aceea, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos revarsă lumină în inimile noastre şi în fiecare dintre noi se naşte speranţa că dacă vom face cele bune, demne de lauda Domnului, vom ajunge să vedem faţa strălucitoare a lui Iisus Hristos şi că vom auzi glasul Părintelui Ceresc în Împăraţia Sa.
Pr. Liviu Burlacu
Centrul “Izvorul Tămăduirii”-Bacău
Româna, în examenele verii
Plus şi minus
Se aşteptau mişcări administrative (privitoare la conţinut) în alcătuirea subiectelor pentru probele de limba şi literatura română, începând cu evaluarea naţională şi încheind cu examenele de titularizare. Am consultat variantele propuse de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi am remarcat un plus (parţial) şi câteva minusuri. Să le luăm pe rând.
De ce să urâm virgula?
Punctul 7 din subiectul al II-lea de la evaluarea naţională pretinde – în sfârşit! – ca absolventul de gimnaziu să dovedească aptitudini primare de exprimare scrisă, chiar dacă e vorba doar de forme şi nu de enunţuri. (Avea dreptate o profesoară cu experienţă la catedră, care scria pe internet că diferenţele de note vor proveni acum din acest punct 7.) Două cerinţe priveau scrierea corectă cu un i (doi arbitri; susţinătorii noştri) sau cu doi i (traiectoria mingii), iar altele, utilizarea formelor verbale pentru gerunziu (creând) şi viitorul indicativului (va participa). Baremul permitea (discutabilă recomandare!) şi variantele din vorbirea colocvială sau populară o să participe, respectiv are să participe. Nu am înţeles de ce nu s-au avut în vedere şi cerinţe de punctuaţie, pentru că orice s-ar spune, nu numai ortografia este ţinta învăţării limbii române, ci şi semnele de punctuaţie, cu precădere virgula.
Mai urâm ceva: biata fonetică
Am cercetat subiectele date la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar (grădiniţe de copii şi clasele primare) şi am descoperit uluit că lipsesc cerinţele din domeniul foneticii. Se uită că scopul fundamental al predării limbii române în grădiniţă este formarea/dezvoltarea auzului fonematic, obiectiv continuat de învăţător. Cerinţa de construire a enunţurilor în care să fie folosite omofonele m-ai/mai şi l-a/la nu privesc decât tangenţial fonetica.
Al nu ştiu câtelea bacalaureat fără limba română
Cu nişte ani buni în urmă, subiectul cel mai interesant, privit ca un joc de inteligenţă (şi chiar era!), cerea rescrierea unui text, corectând toate greşelile. La ieşirea din sala de examen cei mai mulţi candidau erau curioşi să afle formele corecte ale unor cuvinte (ex.: grizonant, nu *grizonat) sau forme gramaticale (ex.: aşază, nu *aşează) şi mai puţin despre subiectele de literatură. În 2021 se continuă tratarea exclusiv literară a programei. Nici măcar la profilul pedagogic nu există cerinţe de limba română. Să fie vreo legătură cu impardonabila greşeală a Ministerului, repetată de ani de zile, de a elimina gramatica (generic vorbind, căci aici intră şi nivelurile fonetic şi lexical) din pregătirea unui educator/învăţător?
Atenţie, C.N.P.E.E.: compusul morfosintactice se scrie fără cratimă.




















































