Joi, 10 iunie, la Centrul de Zi ”Clubul Pensionarilor” al Primăriei municipiului Bacău a avut loc un eveniment cu totul inedit. Plini de emoție și într-o atmosferă festivă, membrii clubului au sărbătorit-o pe cea mai longevivă beneficiară a serviciilor oferite de centru.
Născută chiar de Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, Maria Florea a împlinit nu mai puțin de 101 ani. A ajuns la această vârstă venerabilă pentru că a dus o viață cumpătată și echilibrată, le-a dezvăluit secretul longevității ei celor care au îmbrățișat-o cu drag.
Urările de sănătate pe care i le-au adresat aceștia au fost răsplătite cu un zâmbet cald din partea ei. La rândul nostru îi dorim sănătate și încă mulți ani de acum încolo!
Sub îndemnul „Ingineria profesia viitorului”, Facultatea de Inginerie a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău organizează pentru anul universitar 2021-2022, admitere la ciclurile de studii universitare de licență, master, doctorat și conversie profesională.
Studii universitare de licență, 10 domenii cu 13 programe de studii: Inginerie și management în alimentația publică și agroturism; Tehnologia informației; Ingineria şi protecţia mediului în industrie; Inginerie dezvoltării rurale durabile; Mecatronică şi robotică;Tehnologia construcţiilor de maşini; Design industrial; Ingineria şi managementul; Inginerie economică în domeniul mecanic; Energetică industrială; Echipamente pentru procese industriale; Ingineria produselor alimentare; Inginerie biochimică.
Studii universitare de masterat, 9 domenii cu 13 programe de studii: Managementul protecţiei mediului în industrie; Echipamente pentru reabilitare şi tehnologii asistive; Chimia moleculelor bioactive – obţinere, valorificare, controlul și asigurarea calității; Materiale neconvenţionale în biotehnologii moderne; Echipamente şi tehnologii moderne în energetică; Ştiinţa şi ingineria produselor alimentare ecologice; Tehnologia informației aplicată în industrie; Managementul şi optimizarea echipamentelor de proces; Managementul fabricaţiei produselor industriale; Strategii în asigurarea calităţii în industrie; Mecatronică avansată; Managementul sistemelor industriale de producţieşi servicii.
Înscrierea candidaţilor se realizează online pe platforma www. admitere.ub.ro, în perioada 05-30 iulie 2021. Candidații care nu dispun de mijloace tehnice se pot înscrie online la sediul facultății.
Candidații care nu dețin mijloace tehnice pentru realizarea pașilor necesari înscrierii la concursul de admitere online, pot accesa, în sălile puse la dispoziție de Facultatea de Inginerie, toate mijloacele necesare pentru efectuarea înscrierii. Programul de lucru la înscrierea online este 24 de ore din 24 de ore, iar pentru cei care optează să se înscrie la sediul Facultății de Inginerie programul de lucru este: Luni – Vineri: 9-15, Sâmbătă: 9-12, duminica nu se fac înscrieri la sediul facultății.
Orice alte informații se pot obține pe email la adresa decaning@ub.ro sau la numărul de telefon: 0234/580170.
„Ne adresăm absolvenților de liceu, de studii universitare de licență, și anul acesta, așa cum i-am obișnuit, cu o ofertă foarte variată de programe de studii, ancorate în realitatea cerințelor pieții forței de muncă. Această ofertă educațională este susținută de o pregătire corespunzătoare a cadrelor didactice, o dotare deosebită a laboratoarelor didactice și a celor de cercetare, stagii de pregătire a studenților în peste 50 de Universități partenere din Uniunea Europeană și nu numai. Studenții beneficiază, de asemenea, de stagii de practică la agenții economici cu care avem protocoale de colaborare, având astfel posibilitatea de consolidare a cunoștințelor teoretice. Asigurăm locuri de cazare în căminele Universității, precum și posibilitatea de servire a mesei la restaurantul Universității. Studenții au posibilitatea de a participa la activități de voluntariat, proiecte/ activități adresate lor prin intermediul Ligii studențești”, a declarat Decanul Facultății de Inginerie, conf. univ. dr. ing. Mirela Panainte-Lehăduș.
„Nu am avut ocazia să mă gândesc din timp la ce facultate să mă înscriu, ce specializare să aleg sau cu ce mă va ajuta în viitor profesia pe care o voi alege. Asta s-a datorat simplului fapt că, o dată cu terminarea liceul în Italia, m-am reîntors după 15 ani în România cu familia. Am descoperit viața de student,care este pentru mine fundamentală în construirea unui viitor cât mai benefic și corespunzător aspirațiilor mele, așa că sunt onorată să particip la cursurile și activitațile desfășurate în cadrul facultății, cu scopul de a mă dezvolta cât mai mult din punct de vedere profesional. Datorită lor am acumulat cunoștințele ce mi-au solidificat baza carierei actuale, am învățat să fiu responsabilă și să fac corelații cu diferite domenii pentru a găsi soluția oricărei probleme.Această facultate pot spune că m-a ajutat să-mi dau seama ce aș vrea să fac și ce nu. La această alegere m-au ajutat foarte mult orele de practică și diferitele stagii la care am avut norocul să particip. Acestea sunt absolut esențiale pentru a întelege 100% ce vei fii în viitor după terminarea facultății. M-am angajat acum un an la o companie care asamblează roboți, începând cu funcția de controlor de calitate, iar în jumătate de an am reușit să promovez pe funcția de asistent inginier proiectant,” a povestit Lidia-Diana Copoț, studentă la Facultatea de Inginerie, programul de studii Design industrial, anul III.
„Am urmat cursurile de licență,programul de studii Tehnologia construcțiilor de mașini, iar acum sunt masterand în an terminal. Cadrele didactice ofereau sprijin oricărui student dornic de învățare, informațiile furnizate prinzând contur în laboratoarele bine dotate. Factultatea de Inginerie mi-a oferit numeroase oportunități, de care am profitat, printre care amintesc: am beneficiat de bursă de merit în toți anii, am mers în tabără la mare, în fiecare an cu masă și cazare asigurată, am efectuat două stagii de practică în Bacău la ELMET (calitate) și Masini – Unelte (proiectare), iar unul în Brașov la SCHAEFFLER (calitate), companie care mi-a devenit colaborator în redactarea lucrării de licență, am beneficiat de o bursă Erasmus și în anul I de master am am fost membru într-un proiect de cercetare la Universitatea Tehnică din Porto (Portugalia). Datorită proiectelor derulate de facultate pentru integrarea studenților pe piața muncii și practicii din timpul studiilor, am reusit să învăț cum anume trebuie să îmi pun în valoarea cunoștințele și dorința continuă de dezvoltarea profesională și personală pentru a avea un răspuns pozitiv la interviu”, susține Adriana-Mihaela Butnaru, masterandă Facultatea de Inginerie.
„Pe vremea când eram la liceu, îmi plăcea destul de mult matematica și cifrele însă atunci nu am conștientizat că acest lucru mă va putea ajuta să-mi aleg cariera în viitorul apropiat. Matematica pune la dispoziția ingineriei modele de toate felurile: geometrice, algebrice, diferențiale și integrale. E una din meseriile pe care le-aș face în viitorul apropiat. Făcând un rewind , am avut o discuție cu un cadru didactic inginer care mi-a spus că niciodată dintr-un economist nu poți face un inginer. Așa că, cu o dorință arzătoare de a sparge acest mit, m-am hotărât să urmez a doua facultate, după ce am absolvit Contabilitate, tot la Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacău, și să studiez un nou program Inginerie economică în domeniul mecanic care îmbină foarte frumos partea economică cu parte inginerească. Veneam dintr-un mediu în care lucrurile sunt destul de flexibile, și ți se dă posibilitatea să te joci cu cifrele într-un domeniu în care rezultatele trebuie să fie precise și la locul lor.Evident că ingineria se bazează prin definiție pe aceste modele. Tot aparatul folosit în inginerie pleacă de la ele: pe aceste modele calculăm poduri, lansăm rachete construim diferite mecanisme, inventăm și brevetăm noi prototipuri etc. Așadar, după părerea mea, cel mai importat lucru al unui inginer este să înțeleagă limitele modelului. Gândiți-vă la cele mai mari construcții și cele mai mari mecanisme ori mașini din această lume și țineți cont că acestea sunt create de ingineri. Sunt în anul doi și sunt hotărât să îmi continui călătoria mea de a deveni ce-a mai bună versiune a mea în acest domeniu”, a explicat Ștefănuț-Iulian Buhuș, student Facultatea de Inginerie și Președintele Asociației Liga Studențească din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” Bacău.
În miezul verii, peste 100 de pensionari și asigurați în sistemul public de pensii se vor bucura de tratament balnear subvenționat. Pentru ei, recent, Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău a demarat distribuirea a 131 bilete din seria a VII-a din acest an.
Biletele sunt în stațiunile 1 Mai, Amara, Bălțătești, Căciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix, Herculane, Lacu Sărat, Mangalia, Moneasa, Neptun, Nicolina, Ocna Șugatag, Pucioasa, Sîngeorz, Sarata Monteoru, Saturn, Slănic Moldova, Tîrgu Ocna, Techirghiol și Vatra Dornei. Din cele 131 locuri, 129 le sunt rezervate pensionarilor și asiguraților care au depus din timp cerere pentru a merge într-o stațiune în perioada iunie-iulie și au întrunit punctajul necesar.
Cele 2 locuri neadjudecate sunt în stațiunile Moneasa și Ocna Șugatag, iar biletele sunt scoase la vânzare liberă. Pensionarii și asigurații în sistemul public de pensii care au repartiție vor trebui să-și cumpere biletul până în data de 18 iunie, inclusiv. Ei se vor prezenta la CJP Bacău cu recomandarea de la medicul de familie ori de la cel de specialitate, pentru tratamentul pe care îl vor urma.
Persoanele cu dizabilități, dacă vor un bilet în regim de gratuitate, vor aduce la CJP certificatul de încadrare în grad de handicap și ”Programul individual de reabilitare și integrare socială”. Sejurul (data de plecare la tratament balnear) va începe în 25, 26, 27 sau 28 iunie, în funcție de fiecare stațiune. Următoarea serie va debuta în 11 iulie.
Dacă ar fi să năvălească, astăzi, tătarii, moldovenii nu ar avea voie să semnalizeze acest lucru cu focuri aprinse pe dealuri. Garda de Mediu le-ar da amenzi. Desigur, faptul că Ministerul Mediului a aprobat să se construiască o groapă de gunoi în vârful unui munte nu e o problemă, dar dacă e vorba să dai foc la niște gateje, încep să apară necazurile. Mai mult, nici măcar tradiționalele focuri pentru protecția culturilor nu mai sunt posibile în România. În Franța, da, când dă un înghet primăvara, fermierii pot să aprindă focuri în vii sau livezi ca să-și protejeze recolta.
Problemele de mediu sunt importante. Dar s-a ajuns că noi să fim mai catolici decât papa. Mai ține cineva minte acum câțiva ani când s-a decis că pe drumurile naționale nu mai au voie căruțele? S-a decis, că doar e ușor. Doar că nu au fost, atunci, amenajate drumuri secundare și pentru căruțe. Căruța fiind, nu-i așa, un mijloc de transport nepoluant, prietenos cu mediul. Dar care a fost aproape interzis în localitățile situate de-a lungul DN-urilor pentru că onor’ autoritățile se grăbeau de aderarea la UE și trebuiau bifate punctele din program.
Cu problema gropilor de gunoi de la sate a fost la fel. S-a decis să fie închise acolo unde existau și să se introducă serviciile de salubritate. Nimic de zis, foarte modern. Dar nu s-a ținut cont de specificul zonei rurale. Așa cum ne-a scris un cititor, la țară nu se produc doar deșeuri menajere, ca la oraș. Gospodăria produce bălegar, resturi vegetale, resturi de materiale de construcții, etc., care nu sunt preluate de mașinile de gunoi deoarece nu sunt trecute în contract.
Poate că balega o aruncă pe câmp, dar ce se poate face cu resturile de crengi de la curățatul copacilor, cu molozul, cu eternita care încă mai acoperă clădirile vechi și așa mai departe? Cum nu există soluție, sunt aruncate pe câmp. Și vine Garda de Mediu și amendează Primăria pentru o problemă care nu are rezolvare. Pe urmă vin politicienii și ne spun că trebuie să ne modernizăm, că nu se mai poate așa, să aruncăm gunoiul pe câmp. De acord. Nu se poate! Înainte de a amenda, însă, găsiți soluții!
Anul trecut a fost un soare torid și vânt din față. Acum a fost ploaie și vânt din spate. Indiferent de condițiile meteo, Turul Colinelor își păstrează însă farmecul. Și rămâne o atracție pentru iubitorii de ciclism. La cea de-a doua ediție, derulată weekend-ul trecut, competiția organizată de ACS Rally Spirit sub egida Federației Române de Ciclism în parteneriat cu RoadGrandTour și Consiliul Județean Bacău a primit aprecieri inclusiv din partea ministrului Tineretului și Sportului, Eduard Novak.
„Cred că Moldova merita o cursă de calitate. Mă bucur foarte mult că ați reușit să puneți bazele acestei competiții. Îmi doresc ca Turul Colinelor să devină o cursă de tradiție și- de ce nu?- să intre chiar în circuitul internațional”, a declarat Eduard Novak. Declarația nu este una de complezență, în condițiile în care ministrul- multiplu medaliat la Jocurile Paralimpice- a concurat la secțiunea profesioniști în ediția din acest an a Turului Colinelor. Ca și în 2020, Turul Colinelor 2021 a figurat ca etapă în RoadGrandTour și s-a derulat pe parcursul a două zile. Sâmbătă a avut loc proba Criterium, desfășurată pe circuitul stradal din centrul Bacăului.
Beneficiind de comentariul live al președintelui Federației Române de Ciclism, Alex Ciocan și de difuzarea în direct pe postul TV Extra Sport (imaginile și comentariul au putut fi urmărite și pe ecranul postat în apropierea liniei de sosire din dreptul Palatului Administrativ), cele trei curse ale probei Criterium s-au dovedit un spectacol de calitate atât pentru iubitorii de ciclism prezenți la fața locului, cât și pentru cei care au rămas în fața televizoarelor. Proba Criterium (50 minute plus încă trei tururi de circuit) a fost deschisă de cursa feminină. Deși nu au fost în număr mare, concurentele s-au revanșat din plin printr-o cursă de ținută. Căștig de cauză a avut Miriam Stan, de la CS Otopeni, care s-a impus la sprint în fața campioanei naționale la XCM și, totodată, a căștigătoarei celor două probe de anul trecut, Manuela Mureșan, locul trei revenind Corinei Loredana Butuc.
La amatori am avut parte de un număr seminificativ de concurenți, iar căștigător a fost ploieșteanul Andrei Amăriuței, care i-a devansat pe Adrian Moroiu și Filip Grigorescu. Concurență acerbă și la profesioniști, unde a participat și campionul național de mountain-bike, băcăuanul Bogdan Duca, dar și- așa cum aminteam- ministrul Eduard Novak. Lupta pentru podium a fost una foarte strânsă și a fost adjudecată de dinamovistul Gerhard Moldansku, urmat de ploieșteanul Denis Piciu și de Adi Mocanu, de la Torpedo Zărnești.
1 de 11
Ierarhia juniorilor, care au concurat, la rândul lor, în cursa profesioniștilor, l-a găsit în frunte pe Mihnea Harasim, care a fost secondat de Edvard Novak, fiul ministrului Tineretului și Sportului, pentru ca ultima poziție a podiumului să fie ocupată de Alexandru Surugiu. Dacă sâmbătă, în ciuda faptului că prognoza meteo nu era una foarte încurajatoare în intervalul orar 15.00-16.00, vremea a ținut până la urmp cu ciclismul, în schimb duminică, ploaia a vrut morțiș să însoțească Turul Colinelor.
O situație nu foarte plăcută, în condițiile în care proba de fond, dispusă pe un traseu de 120 km, între Bacău și Mânăstirea Răchitoasa, este una solicitantă și în regim de vreme bună. Cu toate acestea, experiența, ambiția și pregătirea cicliștilor au depășit inclusiv impedimentele de ordin meteorologic.
„Uneori, cu cât e mai greu, cu atât devine mai frumos”, a declarat, de la înălțimea experienței sale de campion la automobilism, organizatorul Turului Colinelor, Adrian Răspopa. „Important este că feedback-ul a fost unul foarte pozitiv, lucru care ne stimulează în vederea celorlalte două curse băcăuane de anul acesta, Drumul Eroilor, din 21-22 august și Gentleman s Tour, programată pe 2 octombrie, dar și a ediției din 2022”, a concluzionat Răspopa.
„La Bacău, lucrurile nu se fac cu jumătăți de măsură. Dacă anul trecut s-a derulat o cursă, acum, au fost organizatenu mai puțin de trei”, a declarat președintele FR Ciclism, Alex Ciocan, care privește deja cu încredere spre 2022: „La cum se prezintă Bacăul, este clar că anul viitor, va deveni o componentă de bază a Turului României la ciclism”. O provocare prinsă din….goana bicicletei de președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea.
„Ne bucurăm să se întâmple așa. Oricum, ușa noastră este deschisă”. Prin urmare, fie vreme bună, fie vreme rea, Bacăul face totul pentru a…pedala!
Dumninică s-a încheiat Campionatul Național rezervat junioarelor 2 la handbal feminin. Bacăul a avut două reprezentante la turneul final desfășurat la Satu Mare: CSȘ și CSM. După ce s-a clasat a patra la turneul final al junioarelor 3 de la Reșița, gruparea antrenată de Marius Căpușă și Georgiana Vântu a făcut o figură frumoasă și la junioare 2, poziționând CSȘ Bacău pe locul al cincilea în ierarhia națională, după victoria de sâmbătă, cu 29-28, contra Coronei Brașov. În ceea ce privește CSM Bacău, echipa antrenată de Costel Petrea și Adi Brezan s-a clasat a șaptea, ca urmare a victoriei din meciul pentru locurile 7-8 cu Știința București: 36-22.
FOTO: Dan Măgirescu
Rezultatele Grupei 1 a turneului final de la Satu Mare
Cea de a 17-a ediție a Nopții Muzeelor organizată, sâmbătă, 11 iunie, de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău a debutat cu vernisajul expoziției „Concediile de altădată”, în care sunt expuse fotografii din arhiva de câteva mii de imagini pe hârtie donate muzeului de maestrul fotograf și fotoreporter băcăuan Vasile Cepar (1921-2003).
La eveniment au participat actuali și foști ziariști de la publicațiile la care a colaborat Vasile Cepar, ziarele „Steagul Roșu” și „Deșteptarea”, dar și de la alte publicații și posturi de radio sau tv, precum și oameni care l-au cunoscut pe autorul fotografiilor sau chiar au colaborat cu el. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Filialei Bacău-Neamț a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).
Expoziția a fost prezentată de Mariana Popa, directoarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” și de managerul proiectului care a organizat-o, Irina Băcăuanu.
Despre pasionatul fotograf și fotoreporter au vorbit Cornel Cepariu, președintele Filialei Bacău-Neamț a UZPR, ziaristul Mihai Buznea, cunoscutul colecționar cartofilist și publicist Mihai Ceucă, prof. univ. dr. ing. Dumitru Bontaș, preotul și ziaristul Constantin Gherasim, secretarul de redacție al revistei Ateneu, Ștefan Radu, și conf. univ. dr. și ziaristul Ioan Dănilă.
Au fost evocate personalitatea lui Vasile Cepar și modul exemplar în care a colaborat cu publicațiile băcăuane, pasiunea sa pentru a surprinde în imagini fotografice realitatea socială, politică și economică. Din impresionanta donație făcută de Vasile Cepar Complexului Muzeal din Bacău organizatorii expoziției vernisată sâmbătă au ales aproape 50 de imagini în care este ilustrat modul în care își petreceau concediile băcăuanii și românii în anii ’70-’80 ai secolului trecut.
„În colecția de fotografii donată muzeului nostru – a spus Mariana Popa – avem reprezentate o întreagă varietate de domenii de activitate din viața băcăuanilor, dar noi, pentru această expoziție ne-am oprit la unul singur, al vacanțelor petrecute acum circa 50 de ani, pentru că sigur va stârni interesul oricărui vizitator și chiar va stârni nostalgii multora dintre ei. Vrem să demonstrăm, cu această expoziție, că păstrarea unor exponate, a unor colecții la noi este una dintre soluțiile cele mai bune pentru a le pune în valoare perpetuu. Noi chiar am început să digitalizăm imaginile realizate de Vasile Cepar, să asigurăm un suport sigur pentru viitor unor astfel de materiale”.
Vorbitorii au făcut, cu acest prilej, propuneri pentru păstrarea și a altor colecții pe care le dețin cei care le-au creat, în condițiile oferite de Complexul Muzeal din Bacău, dar a fost propusă și aducerea în atenția publicului și a altor nume de fotografi și fotoreporteri băcăuani care s-au remarcat de-a lungul timpului prin creațiile lor.
Cornel Cepariu: „O astfel de expoziție este o noutate absolută pentru muzeul din Bacău. Fotografia, în special fotografia de presă, a oferit cititorilor de ziare un alt fel de a percepe realitatea. Iar Vasile Cepar s-a dovedit în acest domeniu un veritabil fotoreporter, unul care a simțit esența evenimentelor prin care a trecut și subiectele care se pretau a fi făcute publice și prin imagini, deși a fost doar un colaborator al unor publicații, nu și angajatul lor. Presa, se spune, este de fapt «o istorie a clipei», iar Vasile Cepar a surprins remarcabil astfel de clipe din viața prin care am trecut cu toții”.
Vineri, președintele PNL, Ludovic Orban, a vizitat județul Bacău. Cu această ocazie a susținut o conferință de presă care a întârziat destul de mult, din cauza „traficului” și a programului destul de încărcat, după cum a susținut la începutul întâlnirii președintele interimar al filialei județene PNL, Viorel Miron. După introducerea și scuzele de rigoare, Ludovic Orban a preluat frâiele discuției și a prezentat scopul acestei vizite.
„Am avut un program de strâns, cu multe obiective”, a precizat Orban explicând vizitele la investițiile de la Dărmănești, la Comănești, Moinești, Măgirești și Hemeiuș. „Am discutat de diferite obiective de investiții din localitățile în care am fost, am vizitat Muzeul Răzeșilor Găzari din Măgirești. Am vorbit de investițiile din județul Bacău”, a mai spus Orban după care a adus în discuție autostrada A7 dar despre care n-a spus mare lucru, pomenind doar tronsoanele de care se vorbește de ceva vreme. În schimb, Orban a declarat că: „Mă bucur că am fost prezent la inaugurara primilor 17 km de autostradă din Moldova și sunt convins că A7, un obiectiv prioritar pentru noi, se va realiza în acest mandat.”
Apoi președintele PNL a mai spus că s-a întâlnit și a avut discuții și cu primarii care i-au transmis îngrijorarea pentru faptul că proiectul de apă și canal finanțat prin programul operațional POIM: „deși contractul s-a semnat prin decembrie anul trecut, practic, până în momentul de față nu este lansată licitația pentru proiectare și execuție”, a explicat Ludovic Orban. Un alt punct interesant a fost acela în care șeful PNL a spus că a discutat despre PNRR cu primarii și că aceștia trebuie să fie informați și să își pregătească proiectele pentru a putea accesa cât mai repede fondurile europene care vor veni prin acest program.
Au urmat o serie de discuții, șeful Camerei Deputaților încercând să dea explicații întrebărilor jurnaliștilor. Dintre cele mai interesante răspunsuri ale lui Orban au fost referitoare la A13 în care mai mult s-a vorbit de sectorul dintre Brașov și Sibiu: „PNL, și acum guvernarea de coaliție investește masiv în infrastrucura din Moldova.
Vă reamintesc că pe lângă A7 este în curs de realizare studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru A13, Bacău-Brașov, care va asigura legătura cu infrastructura de transport european. Brașov mai are de realizat de la Brașov la Făgăraș și de la Făgăraș la Sibiu două tronsoane cu care se va realiza pe autostradă conectarea Bacăului la coridorul IV pan-european și la toată infrastructura de autostrăzi a Uniunii Europene. Deci, sunt proiecte extrem de importante pe care noi le susținem și pe care ne angajăm să le realizăm.”
La o altă întrebare, referitoare la faptul că municipiul Cluj a primit mai mulți bani decât întreaga regiune a Moldovei, Orban a spus că acolo s-au dat bani pe proiecte, în mod special pentru metrou. Și nu în ultimul rând au fost discuții voalate pe marginea subiectului alegerilor din Partidul Național Liberal, care cel mai probabil a fost adevăratul motiv al vizitei lui Orban în județul Bacău.
În perioada 22 iunie – 31 august 2021, 3 specialiști din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău vor participa la training-ul online organizat în cadrul proiectului european: „DigiTraining, Digital &AudiovisualCapacity Building for AccessibleHeritage”, de un consorțiu alcătuit din experți din cinci țări europene: Belgia, Grecia, Danemarca, Franța, Portugalia. Acesta este finanțat prin programul Europa Creativă, având co-finanțator: Comisia Europeană.
Consorțiul DigiTraining este alcătuit din experți în cercetare, realizare și formare în tehnologia digitală; experți în management și inovație startup și organizații mijlocii; experți în mass-media, comunicare și dezvoltarea publicului în sectorul cultural; experți în producția audiovizuală și de realitate virtuală pentru arte și patrimoniu cultural.
“Programul, care se va finaliza în iulie 2022, răspunde nevoilor urgente de a oferi sprijin sectorului cultural aflat într-un mediu în continuă schimbare, mai ales în contextul pandemic existent. Astfel, programul oferă celor 60 de organizații selectate formare online combinată: tehnologia digitală și audiovizuală, precum și mijloace de management digital, pentru a maximiza utilizarea acestora în relaţia cu beneficiarii serviciilor culturale. ” dr. Gabriela Gurău, manager al Complexului Muzeal „Ion Borcea”.
Ziua Eroilor. Oficialităţi, militari, fanfară, coroane cu flori, steaguri, puţin popor, discursuri. Aceleaşi în fiecare an, la patru ani, se schimbă doar oratorii. Şi gata, ne-am făcut datoria, obligaţia, deoarece nu vine nimeni, aşa de capul lui, să depună coroane şi să facă cruci, cu ochii ridicaţi spre cer. Este lege, este articol special ce, cine şi cum trebuie să se întâmple.
Obligaţie de serviciu, să te duci, de Ziua Eroilor, la Cimitirul Eroilor, la Cimitirul Central, în alte cimitire sau la monumentele ridicate în unele localităţi sau locuri simbolice.
Totul a devenit stereotip, mecanic, fără emoţie, fără sentimente: am mai scăpat de o sarcină. Aşa simt că se întâmplă în fiecare an, şi, după cum evoluează lucrurile, după declaraţiile unor lideri politici, mai nou apăruţi pe la noi, în anii ce vin, nici aceste mici ceremonii nu vor mai avea loc, patriotismul, dragostea şi respectul pentru istoria milenară nu vor mai fi la loc de cinste.
Nu se mai poartă, devin desuete, sunt contra mersului european al naţiunii, însă mai sper că vom avea discernământul, puterea şi credinţa să ne putem omagia, sărbători, în continuare, eroii ţării, morţii de pe fronturile unde s-a hotărât libertatea noastră.
M-a impresionat gestul unei femei, de 80 de ani, din Republica Moldova, care vine în fiecare an, la Cimitirul Eroilor de pe Constanţei, pentru a depune o croniţă cu flori la o anume cruce, unde crede că a fost înmormântat bunicul ei, mort în război, de care o fi fost el.
Depune aceste flori la o cruce cu un număr, nu-i trecut acolo numele bunicului ei, dar îi place să creadă că este acolo, iar, ea, din dragoste şi respect, sărută crucea, aprinde o lumânare şi lasă o floare. Pentru bunicul ei, care este eroul ei, eroul familiei ei. Pentru asta, bate drumul în fiecare an, din Republica Moldova, până în Bacău. Nu o obligă nimeni, doar inima şi sufletul ei.
Seniorii din 3 comune băcăuane,membrii ai Cluburilor Bunicii Comunității,au organizeazat în această săptămână expoziții cu imagini sugestive surprinse în propriile comunități, referitoare la problemele și neajunsurile care le afectează viața de zi cu zi.
Expozițiile fac parte dintr-o serie de evenimente derulate cu sprijinul celor trei primării, în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru vârstnici în propria comunitate” derulat de către Fundația de Sprijin Comunitar Bacău și Asociația Four Change, în perioada iulie 2019 – septembrie 2021. În cele trei comunități în care a fost implementat, proiectul a creat un pachet de servicii socio-medicale adaptate beneficiarilor, inovația demersului constând în abordarea complexă, atât din perspectiva nevoilor fiziologice ale vârstnicilor, cât și din perspectiva nevoilor de apartenență la comunitate.
Cluburile „Bunicii comunității” au fost organizate din convingerea că socializarea este vitală pentru bunăstarea oamenilor, în general și, în mod special, a persoanelor vârstnice care sunt mai predispuse la izolare socială. Astfel, vârstnicii simt că aparțin unei comunități, că vocea lor contează, că împreună pot genera schimbări pozitive și că experiența lor reprezintă o resursă pentru generațiile mai tinere. Au fost încurajați să se uite cu grijă și atenție la comunitatea din care fac parte și au descoperit o serie de situații care îi afectează în mod direct, pe care le-au imortalizat în fotografii ce au fost afișate în cadrul expoziției.
Fotografiile realizate au surprins realitățile mai puțin plăcute și lipsurile din comunitățile în care trăiesc aceștia și care îi împiedică să se bucure în liniște de bătrânețe, iar evenimentele realizate în această săptămână, la care au fost invitate și autoritățile locale și judetene, inclusiv câțiva parlamentari de Bacău, au fost un bun prilej de a-și spune păsurile în fața factorilor decidenți și a trage semnale de alarmă referitoare la greutățile cu care se confruntă vârstnicii din satele băcăuane.
„În cei 24 de ani de activitate pe care FSC îi implinește chiar în această lună, am militat permanent pentru dreptul vârstnicilor la demnitate, respect și viață activă. Experiența lor de viață este un bun al întregii comunități, o adevărată comoară spiritualăși de înțelepciune de multe ori, pe care însă societatea actuală uită să o mai valorizeze.
Multe dintre sfaturile de viață pe care le culegem din cărțile sau cursurile moderne de dezvoltare personală le putem primi gratuit de la bunicii nostri! Exact acest aspect am dorit să-l scoatem în evidență prin Cluburile «Bunicii comunității»și credem că am reușit, ținând cont de interesul arătat de autorități pentru activitățile acestui proiect. Ne bucură mult acest lucru și sperăm să fie începutul restaurării unor tradiții frumoase în care bătrânii comunității aveau un rol important în viața acesteia”, a declarat Gabriela Achihăi, președinte FSC.
Proiectul „Servicii integrate pentru vârstnici în propria comunitate”estecofinanțat din Fondul Social European, Programul Operațional Capital Uman(POCU), Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei.
În ciuda vremii nefavorabile, pescarii au fost, duminică dimineață, în număr mare pe Lacul Galbeni. Polițiștii Secției 8 Buhoci au desfășurat un control privind respectarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ.
Deși au fost verificați zeci de pescari, nu s-au constatat abateri, cu excepția unui crap reținut sub limita legală de 35 de centimetri.
Apreciem atitudinea pescarilor membri CRE și revenim cu rugămintea de a acordă atenției curățeniei pe locurile de pescuit. Centrul Regional de Ecologie Bacau
În seara zilei de 12 iunie 2021, în jurul orei 20.05, un grup de 5 elevi ai Școlii Naționale a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, școlarizați pentru Administrația Națională din Republica Moldova, au fost implicați într-o altercație cu câțiva localnici, la un punct comercial din apropierea școlii.
Pentru gestionarea incidentului a fost apelat Serviciul 112, iar organele abilitate s-au prezentat la fața locului și, în prezent, desfășoară procedurile specifice cu privire la cercetarea incidentului.
Starea de sănătate a elevilor implicati este bună, urmând ca la nivelul școlii să fie demarată procedura de cercetare disciplinară cu privire la comportamentul elevilor în comunitate.
Menționăm faptul că, în cadrul școlii naționale, sunt scolarizați 260 elevi, din care 20 pentru Administrația Natională a Penitenciarelor din Republica Moldova. În functie de evolutia cercetărilor, vom reveni cu detalii privind situatia mentionată. Precizăm faptul că instituția noastră de învățământ dezaprobă orice comportament contrar normelor de conduită socială din partea elevilor, drept pentru care va trata cu maximă seriozitate orice comportament necorespunzător din partea elevilor școlarizati de către instituția noastră. Comunicat al Școlii Naționale a Agenților de Penitenciare
Încercând să decriptez codul nuvelei fantastice ,,O fotografie veche de 14 ani” (Mircea Eliade) am alergat către… consilieri iluștri ai domeniului. Platon mi-a vorbit despre statutul mimesis-ului, imaginile – cele din apă și din oglinzi, zugrăvite sau pictate –, semănând, pentru el, aidoma cu lucrul adevărat. Charles Sanders Peirce îmi spune că fotografiile, semne iconice prin conexiune fizică, seamănă cu obiectele pe care le reprezintă, fiind realizate în împrejurări care le-au constrâns fizic să corespundă punct cu punct naturii, ajungându-se, astfel, la ideea unui mimesis perfect al realului. Jean Baudrillard m-a asigurat de faptul că singurele fotografii autentice sunt executate prin surprindere, subiecţii ideali fiind cei care nu au conştiinţa imaginii de sine şi, mai mult, pentru care celălalt nu există. Din această categorie, zice el, face parte sălbaticul, care îşi este străin sieşi, fiind reprezentarea exotismului în stare sa pură.
,,100 de fotografii care au schimbat lumea”, volumul semnat de Margherita Giacosa, Roberto Mottadelli, Gianni Morelli (București, Editura Didactica Publishing House, 2017), cu fotografii și decriptări ale codurilor acestora, m-a readus, din atmosfera doldora de concepte a teoreticienilor, într-un registru terestru. Dau târcoale hermeneutice, de câteva zile, și unui gând al lui Roland Barthes: ,,Imaginea fotografică reprezintă un mesaj fără cod”. E un gând încurajator.
Știu că esența semioticii fotografiei este accesibilă par excellence mai ales specialiștilor, dar Barthes mă îmi dă speranțe: avem și noi, ceilalți, acces la câteva semnificații ale fotografiilor. Mai ales că unele sunt foarte sugestive. Ca de pildă colajul foto care circulă, sub aura anonimatului, pe net, colaj în care personajele principale sunt Raluca Turcan și Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Colajul acesta îmi aduce aminte de o scenă din ,,Conversații cu Kafka”, volumul lui Gustav Janouch. Într-o zi, autorul i-a dus lui Kafka niște fotografii, spunându-i socratic faptul că aparatul de fotografiat este un fel de ,,Cunoaște-te pe tine însuți”. Kafka l-a privit cu un zâmbet în doi peri și i-a spus (citez din memorie): ,,Vrei să spui «Greșește-te pe tine însuți»”…
În amintitul colaj, Raluca Turcan, ministereasa noastră (?) – inventatoarea de cuvinte precum ,,propaghează”, revoluționara științei logicii (,,Omul să aibă garanția că nu se culcă sănătos și se trezește, ferească Dumnezeu, mort”) etc. – se plimbă electoral, pe vreme ploioasă, prin Pitești. Sub braț are dovada răvășitoarei sale competenței intelectuale: un dosar cu filele expuse ploii. Nu comentez ținuta vestimentară, nefiind designer al domeniului. Mă șochează însă atitudinea sa țopârlănească: o doamnă/ domnișoară din ,,suită” o protejează cu o umbrelă. R.T. merge de parcă ar fi o statuie celebră… vie căreia i se cuvin toate onorurile lumii. Alăturat, o… anonimă: Regina. Merge tot prin ploaie. Se protejează însă singură, cu o umbrelă pe care o ține, cu mare eleganță, cu mâna stângă. Zâmbetul său este cuceritor, netrucat. Nu trebuie să fii designer vestimentar ca să realizezi compatibilitatea proverbială, civilizată, a pieselor regale vestimentare, pe de o parte, dar și a acestora cu seducătoarea cromatică a umbrelei, pe de altă parte.
Colajul esențializează portofoliul a două culturi/ civilizații personale. Privind încă o dată către colaj, îmi amintesc de un aforism al lui Valeriu Butulescu: ,,Oamenii noștri politici arată mai bine în caricaturi decât în fotografii”. Caricaturiștii mai estompează câte ceva din duhoarea mâlului puturos care locuiește în duhul răvășit rău al politicienilor.
Aparent, în zilele noastre, lectura cărților este o preocupare cam absentă, în favoarea tehnologiei, căreia îi lăsăm loc să se strecoare în timpul nostru liber, din ce în ce mai mult. Important este să nu uităm, însă, că şi cărţile au suflet şi, probabil, acum zac pe un raft prăfuit aşteptând să ne amintim de ele. Poate nici nu sunt desfăcute şi răsfoite, încă, şi vă provoc să-mi daţi un exemplu de ceva mai satisfăcător decât despachetarea unei cărţi noi, o copertă fină şi ispititoare sau mirosul paginilor care așteaptă să fie citite!
Primele cărţi pe care le citim sunt banale sau ni se par așa, dar sensurile lor evoluează pe măsură ce creştem. Acum, în ciuda faptului că generaţiile noi au o relaţie mai specială cu tehnologia, sunt desigur şi multe titluri de cărți renumite şi apreciate de micii şi marii cititori, titluri care te atrag de la prima privire şi te ispitesc precum o piatră preţioasă, cele care au ajuns la inimile multor oameni şi au lăsat în urma lor ideea şi confirmarea că merită cu adevărat explorate.
Dacă eşti şi tu unul dintre ”devoratorii” de cărți din generaţia mea, atunci ai auzit negreşit de următoarele titluri :
”Însemnările unei puştoaice”, de Rachel Renee Russel – 11 volume care urmăresc aventurile unei puştoaice de 14 ani, numită Nikki Maxwell, care se străduieşte să se facă observată în arena de luptă ce se dovedeşte a fi liceul;
”Jurnalul unui puşti”, de Jeff Kinney – cele 13 volume ale seriei – asemănătoare celei de mai sus – înşiruie problemele prin care trece Greg, un elev de gimnaziu, încercând să fie cât mai în trend.
”Pisicile Războinice”, de Erin Hunter – o foarte cunoscută serie de cărţi, ce spun povestea uimitoare a unui pisoi de casă care dă piept cu sălbăticia pentru prima oară şi se alătură unui clan neînfricat, în încercarea de a supravieţui.
Cărţile din seria ”Spirite-Animale”, realizate excelent, de mai mulţi autori, urmăresc alianţa a patru copii extraordinari cu animale legendare de sub comanda unor eroi, în încercarea de a-şi salva lumea de un inamic din trecut.
Alte titluri faimoase, pe care vi le recomand fără ezitare, în caz că nu le—ați ”devorat” încă, sunt ”Harry Potter” (J.R.Rowling), ”Jane Eyre” (Charlotte Bronte), ”La Răscruce de Vânturi” (Emily Bronte), ”Jocurile Foamei” (Suzanne Collins), ”Hoțul de cărți” (Markus Zusak), ”Marile speranțe” (Charles Dickens), ”Stăpânul Inelelor” (J.R.R. Tolkien), ”Romanul adolescentului miop” (Mircea Eliade), ”Jurnalul unui adolescent timid” (Stephen Chbosky) sau ”De veghe in lanul de secară” (J.D. Salinger).
Dar ceea ce recomand, de fapt, nu este un titlu sau altul, ci o stare de bucurie, de satisfacție sau de visare, uneori, pe care lectura unei cărți ți-o oferă, odată cu descoperirea că lumea este mai mult decât ți-ai imaginat, până la acea ultimă pagină citită, dintr-un nou volum.
Autoare: Daria Apalane, elevă, în clasa a VI-a, la Școala Gimnazială „Miron Costin” și la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Profesor coordonator: Laura Huiban
Pentru rolul ei din filmul „Ai toată viaţă înainte”, Sophia Loren a fost recompensată, a doua oară în lunga ei carieră, cu premiul David de Donatello. Filmul, în regia fiului său, Edoardo Ponti, este ecranizarea unei cărţi cu o istorie interesantă. A fost scrisă de Romain Gary sub pseudonimul Émile Ajar, el adăugându-şi astfel încă un prestigios premiu Goncourt, care se acordă o singură dată unui autor. Iar Gary deja îl deţinea pentru romanul „Rădăcinile cerului”. O farsă care i-a reuşit aventurosului scriitor! La festivitatea de premiere am văzut o Sophia maiestuoasă, cu o siluetă impecabilă, cu o ţinută dreaptă şi un aer distins. Purta o splendidă rochie de un albastru întunecat, creaţie a lui Armani, şi un colier de diamante îi împodobea gâtul.
Era teribil de emoţionată, iar mâna care ţinea o foaie de hârtie pe care avea scris discursul îi tremura uşor, iar această fragilitate a actriţei, ajunsă la o venerabilă vârstă era înduioşătoare. Spun asta pentru că ei nu-i place deloc să i se vorbească de numărul anilor, pentru ea contând felul în care şi-a păstrat alura, aerul tânăr, eleganţa, puterea de seducţie, dorinţa de a juca în cât mai multe filme. Şi apoi, potrivit unei înţelepte ziceri, ceea ce este cu adevărat important este nu numărul de ani, ci viaţa din ani. Iar actriţa a ştiut să trăiască din plin, declarându-se o femeie fericită, fiindcă a avut şi un mariaj reuşit, şi a făcut istorie cu rolurile ei în cinematografia din peninsulă. Frumuseţea ei impresionantă a trezit mereu vii reacţii de admiraţie şi uimire, cum se vede din această relatare a scriitoarei chiliene Isabel Allende, care a întâlnit-o pe Sophia, „zeiţa italiană a cinematografului”, la Jocurile Olimpice de Iarnă din Italia, în 2006, când, împreună cu alte şase femei a purtat pe stadion drapelul olimpic. „Sophia ieşea în evidenţă precum un păun printre găini.
Am rămas cu ochii pe ea, fusese sex-simbolul unei epoci, iar la şaptezeci de ani continua să fie spectaculoasă”. În chip firesc, s-a întrebat care să fi fost secretul tinereţii şi atracţiei exercitate de divă. Şi-a amintit că, într-un interviu, Sophia Loren a vorbit despre vestitele paste italiene care nu lipseau din menul ei zilnic, iar în altul despre ţinuta ei. „Mă ţin mereu dreaptă şi nu scot zgomote de babă, nu gâfâi, nu mă vaiet, nu tuşesc şi nu-mi târşesc picioarele”. Isabel Allende spune că a înţeles şi că şi-a însuşit mantra Sophiei cu atitudinea, cu postura, dar „aiureala” cu pastele i-a adus în plus vreo cinci kilograme. De care s-a debarasat destul de repede, pentru că voinţa nu i-a lipsit niciodată.
Nepoata fostul preşedinte socialist al Republicii Chile, Salvador Allende, a început să muncească de tânără, a intrat în presă şi a lucrat întâi la o revistă pentru femei, unde a ţinut o rubrică intitulată, cu haz, „Civilizează-ţi trogloditul”, în care lansa multe idei noi şi deştepte, ştiind că acestea au mai mare trecere la cititori dacă sunt abordate cu o notă de umor. Şi tot cu haz spune că i-ar fi plăcut să aibă sânii plini şi picioarele lungi ale actriţei italiene, ea fiind „bondoacă”, dar că ar prefera, de fapt, alte daruri, şi ne dezvăluie despre ce este vorba în cartea ei „Ce vrem noi, femeile?”, la care mă voi opri data viitoare.
O Evanghelie de treisprezece versete (Ioan 17, 1-3) se face punte de înțelegere a modului în care Dumnezeu e viu în mijlocul nostru. Dar și a manierei în care sărbătorile prin care trăim această extraordinară pedagogie a prezenței Lui, Înălțarea Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt, ne invită a da glas bucuriei de veacuri a Bisericii: „Domnul S-a Înalțat la ceruri, ca să trimită lumii pe Mângâietorul. Cerurile au gatit scaunul Lui, norii, suirea Lui. Îngerii se minunează, văzând om mai presus de ei. Căci, Tatăl primește pe Cel pe Care îl are în sânuri de-a pururi, iar Duhul Sfânt poruncește îngerilor Săi: Ridicați, căpetenii, porțile voastre! Toate neamurile bateți din palme, căci, Domnul, S-a suit unde era mai înainte” (Stihirile Înălțării, gls. 6).
Cuvintele ioaneice par esențiale în a răzbi spre taina Bisericii. Este important a încerca să trecem dincolo de simpla narațiune descriptivă a textului biblic. Avem de a face cu un dialog al Proslăvirii: Tatăl proslăvește pe Fiul și Fiul pe Tatăl, întru așteptarea Pogorârii Duhului Sfânt. Ni se deschide, astfel, putința cunoașterii Dumnezeului Treime: Tatăl, Fiul și Duh Sfânt. Domnul ține a se ruga pentru ”ca toți să fie una”, cu o unitate ce-și are puterea și modelul în însăși unitatea Sfintei Treimi. Dăduse ucenicilor Săi cuvintele vieții veșnice. Dar, ucenicii trebuiau să lucreze și cunoașterea, în împreună lucrare cu El, Dumnezeul cel Adevărat. Nu este lipsită de sens pedagogia prezentării, în duminicile care au trecut, a femeii din Samaria și a orbului celui vindecat, cărora Hristos, Domnul, le răspunde prin aceste cuvinte: Eu sunt! Și li se descoperă… Pentru a face cunoscută Treimea.
Suntem și în duminica ce face pomenirea părinților participanți la Sinodul I Ecumenic, de la Niceea (325). Cei care au combătut o erezie ticăloșită, împotriva Fiului lui Dumnezeu. Socotit de către Arie, asemeni multor vectori de imagine de astăzi, cel mult o icoană de moralitate și iubire. Un om special, dar nu Dumnezeu. Să luăm curaj din curajul sfinților! Căci, fără dumnezeirea Domnului Hristos, ne-am preface continuu că suntem oameni. Fără un destin și sens al împlinirii.
Inspector scolar,
pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu
ÎNAPOI, LA NORMALITATEA GENULUI. „Elevii au revenit în bănci”, titrează TVR 1, la „Telejurnal”. Interviurile sunt acordate de trei doamne: X, Y –„directoarea Şcolii Nr. 4”, X1, Y1 –„învăţătoare la Şcoala…”, X2, Y2 –„profesoară la Şcoala…” Până şi pandemia respinge sintagma „doamna director”…
I-URILE BINEFĂCĂTOARE… „Intuiţia, instinctul şi imaginaţia sunt condiţiile reuşitei în muzică” (RRC, 14 mai).
…ŞI F-URILE CONSTRUCTIVE. Din folclorul didactic: „Florentina, fata fostului fierar Filipescu, fierbe fasolea fără foc, fiindcă focul face fum” (pentru consolidarea consoanei [f], la clasa I). O analiză de text minimală numeşte şi cuvântul-cheie: „fierar” (în gospodăria lui temperatura ridicată e peste tot…).
CONSULTAŢII PRIN SMS.– E corect scris „proprii-i copii”? (întrebare primită de la un cititor)
– Mai trebuie un „i”.
– La „copii”, da?
– Nu! La „proprii”.
– Cum adică? Vor fi patru de „i”?
– Nu. Vor fi 3+1, ceea ce nu e chiar totuna cu patru „i”. Mutaţi adjectivul la locul lui, după substantiv.
– Da, am înţeles: „propriii-i copii”. Mulţumesc.
D-ALE OMOFONIEI. De când convorbirile particulare au devenit publice, aud pe un trecător: „Ce faci, măi omule? Unde ţii telefonul?” Da, dar dacă o fi vrut să întrebe unde îi este telefonul şi atunci „ţii” al meu trebuia scris cu cratimă?
TREI CEASURI… Marţi, 13 aprilie, în trei puncte din oraş. Momentul I. La o instituţie judeţeană, citesc un anunţ lipit pe geam: „În sală este permisă intrarea a maxim 3 persoane”. Mă apropii şi desluşesc două litere, UM, puse cu creionul de un cetăţean atent la limba română în spaţiul public. Deci „maximum”, echivalent cu „cel mult”. Momentul II. La o şcoală, las o carte la secretariat. „A, pentru doamna director”, mi se răspunde. „Nu, pentru doamna directoare”, zic apăsat. Momentul III. La farmacie, o tânără recomandă celui dinaintea mea: „Veţi lua de aici o pastilă la doisprezece ore, iar de aici una la două ore”. Când îmi vine rândul, îi mărturisesc că sunt derutat: după principiul consecvenţei, ar trebui să zic „*doisprezece ore” şi „*doi ore”, respectiv „*douăsprezece ore” şi „*două ore”.
ANIVERSARE ÎN 3 SAU 4 SILABE. La patru decenii de la zborul în cosmos al unui român (14 mai), TVR 1 vorbeşte despre Dumitru Prunari-u (în 4 silabe), pe când alte televiziuni folosesc forma corectă, în 3 silabe: Pru-na-riu.
MINUTUL ŞI PLEONASMUL. Nu e vorba de o avalanşă de abateri de ordin semantic, ci de succesiunea a două astfel de greşeli în tot atâtea minute: „pod suspendat”, respectiv „variantă alternativă” (RRA, 15 apr.).
SCUMPI ŞI LA LITERE. O televiziune prezintă noile preţuri în pieţele noastre, între care şi această etichetă: „*ROŞI ROMÂNEŞTI” (29 apr.).
TOT I-UL, SĂRACUL. „Ce vezi zburând în vreme de furtună?” (întrebare de la „Ce spun românii”). Răspuns: „*zmee”. (Când cuvântul este unul vechi în limbă, e-ul de la începutul silabei finale din forma de plural se diftonghează: zmeu→zmeie, dar liceu→licee.)
FIRST® LEGO® League, este o competiție internațională de robotică și soluții inovatoare, adresată copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 16 ani, lansată în 1998, de către fundația FIRST (For Inspiration and Recognition of Science and Technology), în parteneriat cu LEGO® Education. FIRST® LEGO® League are ca scop introducerea în lumea fascinantă a științei și tehnologiei, prin intermediul unei abordări sportive.
În ultimii trei ani, echipele FIRST® LEGO® League ale C.N. Ferdinand I au experimentat toate etapele din cadrul procesului de dezvoltare al unui produs real: conceptual inovativ, construcția, programarea, testarea, rezolvarea unor probleme sub presiunea timpului, cu resurse insuficiente și concurenți necunoscuți.
Experiența acumulată, premiile obținute (echipa MegaBot-premiul I, echipa Future Lights-premiul de creativitate), tenacitatea, calitatea intelectuală, umană și aptitudinile tehnice au condus spre ceea ce astăzi reprezintă echipa Smart cluster.
Smart cluster, adică George Spulber, Sofia Măgirescu, Albert Maftei, RăzvanLupu, Emanuel Pantelimon, Andrei Păun, a reușit în acest sezon un binemeritat loc 2 la faza națională și calificarea laFIRST® LEGO® LeagueVirtual Open International Greece, 24-27 iunie, 2021.
Sprijinul acordat de Asociația Smart Cluster și cooptarea în echipă a unui mic geniu al informaticii, tânărul Albert Maftei, au reprezentat motoarele suplimentare ale echipei ferdinandiste.
Proiectul inovativ Social Sport va fi implementat în Bacău cu sprijinul domnului primar și al Consiliului local.
Prof. informatică Ana Întuneric , C N „Ferdinand I”
