Alături de renumitul chef au fost și elevii de la trei licee cu specialitatea gastronomie

Sfârșitul săptămânii care tocmai s-a încheiat a fost unul fabulos pentru băcăuani. Practic, orașul a fost împânzit de mai multe evenimente de marcă, între ele ieșind în evidență Festivalul Gastronomic care l-a avut „cap de afiș” pe renumitul chef Cătălin Scărlătescu, cunoscut tuturor de show-ul de televiziune „Chefi la cuțite”.

Patru zile băcăuanii s-au bucurat de acest festival gastronomic găzduit de Parcul Cancicov. În acest timp, ai noștri s-au putut bucura de produse gastronomice de excepție, foarte gustate și apreciate. Chiar dacă au fost mai mulți agenți economici care practică acest gen de bussines, punctul de atracție a fost Cătălin Scărlătescu. Băcăuanii s-au înghesuit să îl vadă și chiar să se pozeze cu star-ul de la Antena 1. Scărlătescu, probabil foarte obișnuit cu astfel de situații, s-a lăsat fotografiat alături de toți doritorii. Cei mici au fost și ei foarte încântați. „Te cunosc de la televizor. Ești Scărlătescu. Pot să fac o poză cu tine?”, i s-a adresat un puști care nu cred că avea mai mult de 5 ani. O altă fetiță, tot cam de 5 ani, i-a făcut un desen lui Scărlătescu în care era ea și Chef Cătălin. Cea mică a rămas impresionată că Scărlătescu există în realiatea, ea crezând că la televizor e ceva de genul desene animate. „Mai am puțin și o să ajung și în benzi de desene animate”, s-a amuzat Scărlătescu.

În fiecare seară de festival, un număr impresionant de băcăuani au fost prezenți pe aleile parcului bucurându-se de festival. În rândul acestora părerile despre delicatesele oferite au fost diferite. Dacă unii au apreciat diversitatea sau calitatea acestor produse, au fost și alții care le-au apreciat cam scumpe pentru buzunarele lor. Aceștia din urmă s-au mulțumit cu privitul, probabil și cu înghițitul în sec. Tot ei au fost intrigați și de modul de achiziționare al produselor care se făcea în baza unor jetoane. Cel mai probabil s-a stabilit acest mod de plată tocmai pentru ca cei de la „tejghele” să nu lucreze cu bani, bancnotele fiind vectori de transmisie a bacteriilor și virușilor.

„E foarte frumos în Bacău. Sunt oameni calzi, prietenoși și foarte mulțumiți. Lume multă și dornică să guste din produsele noastre. Ce să zic? Sunt impresionat de oamenii de aici, mai ales de copii. Eu zic că am fost pe gustul lor și sper că ne vor mai chema”, ne-a spus chef Cătălin Scărlătescu după ce a încheiat o sesiune de gătit și se pregătea de un nou asalt al băcăuanilor pentru o nouă rundă de fotografii.

Elevii băcăuani de la licee de specialitate au dat o mână de ajutor

Pe lângă Festivalul Gastronomic care a marcat un eveniment iubit și gustat de băcăuani, momentul a avut și alte beneficii. Elevii de la Colegiul Economic „Ion Luca”, Colegiul de Comunicații „NV Karpen” și de la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa”, de la secțiile de gastronomie, au avut posibilitatea să facă practică la acest eveniment prin voluntariat. Tinerii au fost parte din festival la toate nivelele.

„A fost o experiență foarte plăcută și am învățat lucruri noi și chiar am cunoscut oameni noi, din sistem, oameni bine pregătiți. Pentru mine chiar a fost o adevărată plăcere să fac voluntariat în aceste condiții, în acest proiect. Am învățat multe lucruri care cu siguranță îmi vor fi de folos în carieră și în viață”, ne-a spus Alexandra Liche, elevă în clasa a X-a profesională profil dual bucătar-ospătar la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa”.
Echipele de voluntari au avut astfel ocazia de a învăța lucruri noi, metode și secrete din meserie, dar să și cunoască oameni ce pot fi considerate adevărate modele în carieră. Astfel, pe lângă „chef Cătălin Scărlătescu”, în peisaj și-a făcut loc și Nea Mărin, tot vedetă a postului Antena 1, acesta făcând parte din show-ul „Splash! Vedete la apă” care se filmează la Bazinul de Înot din Bacău. Cum se știe, pe Scărlătescu și Nea Mărin îi leagă o veche și frumoasă prietenie și a fost un bun prilej de revedere în Bacău. Așa că tinerii nu au pierdut ocazia de a face fotografii și cu Nea Mărin.

„Noi am implicat elevii claselor de profesională pe profil gastronomie, alimentație publică, cu calificarea bucătari-ospătari și chiar cofetari-patiseri. Liceul nostru a participat cu șase elevi la acest eveniment. Participarea la acest eveniment este unică prin prezența la acest festival a lui Cătălin Scărlătescu și ne-a făcut o mare și deosebită plăcere să fim aici. Știm foarte bine că, în ultimul timp, din cauza pandemiei totul a fost înghețat și nimeni nu a putut să își etaleze aptitudinile profesionale, iar cu această ocazie, elevii noștri au scos în evidență ceea ce au învățat în doi ani de învățământ profesional. Cred că acest eveniment deschide o nișă în care elevii noștri pot să se afirme în mediul economico-social-cultural băcăuan și ne dorim ca în astfel de evenimente să poată participa mai mulți elevi din liceul nostru.”
Prof. Carmen Mitrofan, catedra Turism-Servicii de la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa” Bacău.

Festivalul Gastronomic a fost un eveniment reușit iar organizatorii spun că vor repeta această experiență, o ediție următoare promițînd de pe acum un festival de o mai mare amploare.

În arealul Ansamblului Monumental de pe Dealul Coșna a fost organizat, la finalul săptămânii, ceremonialul anual militar și religios pentru pomenirea și cinstirea memoriei eroilor căzuți în luptele duse acolo în Primul Război Mondial. Evenimentul a fost organizat de Grupul de acțiune „Ansamblul Monumental Coșna”, din care fac parte Primăria comunei Pârgărești, Asociația Prospectorii Istoriei, Asociația Regimentul 15 Infanterie, Statul Major al Apărării și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand”-Filiala Iași.

Pe Dealul Coșna a fost ridicat un Ansamblu Monumental format din două cruci. Prima cruce este dedicată memoriei ostașilor români din unitățile militare care au participat la luptele din sectorul Dealul Coșna și zona adiacentă, iar a doua cruce este înălțată pentru locotenentul erou Paul Édouard Berge din Misiunea Militară Franceză, căzut eroic în luptele de pe Dealul Coșna la 10 august 1917, în fruntea militarilor din Regimentul 16 Infanterie ,,Suceava”.

La evenimentul din acest an de pe Dealul Coșna au fost prezenți, între alții, militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte, ai Batalionului 24 Vânători de Munte din Miercurea Ciuc, ai Brigăzii 15 Mecanizată din Iași și ai Batalionului 631 Tancuri din Bacău, precum și Muzica Militară a Garnizoanei Bacău. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Parlamentului European, ai Statului Major al Apărării, ai Consiliului Județean Bacău, ai Primăriei Pârgărești și ai unor primării învecinate, ai Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor, ai Asociației Prospectorii Istoriei, ai Asociației Regimentul 15 Infanterie și ai Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand”-Filiala Iași și ai Muzeului „Regina Maria” din Iași.

Garda de onoare a prezentat onorul generalului de brigadă Nicolae Tonu, locțiitorul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, reprezentantul Statului Major al Apărării, apoi au fost intonate imnurile naționale ale Franței și României. Iar serviciul religios dedicat evenimentului a fost oficiat de preoți ai Bisericii ortodoxe și ai Bisericii romano-catolice. Cu acest prilej au fost transmise și mesajul IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului și mesajul Bisericii romano-catolice.

Pe dealul Coșna a fost montat, în acest an, și cel mai înalt catarg din județul Bacău, pe care este arborat drapelul național.

Alocuțiunile referitoare la eveniment, la semnificația istorică a luptelor purtate pe Dealul Coșna în Primul Război Mondial și la modul în care trebuie să cinstim astfel de evenimente istorice au fost rostite de europarlamentarul Dragoș Benea, de primarul comunei Pârgărești, Marius Gheorghiță, de vicepreședintele Consiliului Județean Gelu Pamfil, de col. (r) dr. Dan Prisăcaru”, directorul Filialei Iași a Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand” și gl. De brigadă Nicolae Tonu. Un mesaj a fost transmis și din partea Ambasadei Republicii Franceze în România și a nepoatelor eroului Paul Édouard Berge.

La monument au fost depuse, apoi, coroane de flori.

La finalul ceremonialului a avut loc defilarea structurilor militare prezente și reconstituirea unui moment de luptă de pe Dealul Coșna, realizat de membri ai Asociației „Tradiția Militară” și ai Asociației „Deutsches Freikorps”, echipați cu uniforme și arme specifice perioadei din Primul Război Mondial.

Dragoș Benea: „O Românie puternică înseamnă o națiune care respectă sacrificiile înaintașilor care și-au dat viața pentru a fi ceea ce suntem astăzi. Nume precum Oituz, Mărăști sau Mărășești au reprezentat altarele pe care s-au jertfit zeci de mii de militari români. În vara anului 1917, pe Dealul Coșna s-a dat una dintre bătăliile decisive de pe Valea Oituzului, când Armata română, alături de aliați a repurtat un succes strategic în fața Puterilor Centrale, plătind un costisitor și dureros tribut de sânge.”

Marius Gheorghiță: „Primăria Pârgărești a finanțat toate proiectele și evenimentele care au loc pe Dealul Coșna. Am ridicat, pe deal, cel mai mare catarg din județul Bacău, pentru ca drapelul ridicat pe el să amintească celor care trec pe Valea Oituzului, pe Valea Trotușului că pe acest deal s-a luptat, iar pământul lui este îmbibat cu sângele eroilor pentru ca noi astăzi să fim liberi.”

Gelu Pamfil: „Nu avem dreptul să uităm că datorită jertfei eroilor patriei ne-am putut conserva credința și valorile. De aceea avem datoria morală să păstrăm în memoria și în inimile noastre devotamentul lor, curajul, exemplul lor de dăruire, să-i purtăm în rugăciunile noastre, să le fim recunoscători pentru iubirea lor de țară.”

col. (r) dr. Dan Prisăcaru”:  „Pentru neuitarea faptelor de arme excepționale ale înaintașilor, generația interbelică a construit opere comemorative de o rară valoare istorică, arhitecturală și simbolică. La acestea s-au adăugat cele din perioada de dinainte de 1990, precum și cele de dată recentă. Era de datoria noastră ca și pe dealul Coșna să existe un monument semnificativ, care să se alăture celui dedicat grenadierului Constantin Mușat, tot de pe acest deal.”

Gl. de brigadă Nicolae Tonu: „Ansamblul monumental de pe dealul Coșna stă mărturie jertfei înaintașilor noștri și a sacrificiului Armatei Române susținută de aliați pentru realizarea Marii Uniri. Coșna-Cota 789 a fost ultima redută de pe Frontul de Est unde militarii români, împreună cu cei din Misiunea franceză au închis porțile Moldovei prin lupte eroice. Ostașii noștri au pus datoria și țara înaintea propriilor vieți. Cele două cruci ridicate la Coșna sunt un simbol al respectului și solidarității ostașilor români și francezi.”