Un taxi a ajuns, în această dimineață, în zona verde din apropierea stadionului din Bacău, dupa ce a fost lovit de o mașină al cărei șofer nu s-a asigurat.

Conform polițiștilor, accidentul s-a petrecut în jurul orei 9.00. Un autoturism condus de un bărbat de 61 de ani, din Bârsănești, care mergea dinspre strada 9 Mai spre Calea Republicii, a lovit un taxi.

În urma accidentului au rezultat numai pagube materiale.

Bărbatul de 61 de ani a primit o amendă de 725 de lei și 3 puncte penalizare.

La una dintre proprietățile private aflate în decorul mirific al orașului-stațiune Slănic-Moldova a avut loc în weekend-ul trecut (11-12 septembrie), a treia ediție a evenimentului ,,Întâlnirea anuală a absolvenților Liceului Industrial din Târgu-Ocna, promoția anului 1980” (actualmente Colegiul Național ,,Costache Negri”). Între anii 1945-1977, liceul din Târgu-Ocna a avut profil teoretic, iar apoi unul industrial (minier și petrolier), perioada 1977-1990. Între 1986-1990, liceul industrial funcționa cu circa 50 de clase, cu un număr de peste 1.100 de elevi care urmau șapte profiluri de calificare în meserii din domeniul minier și petrolier. În plus, se mai organizau și sesiuni de pregătire pentru admiterea în învățământul superior.

Prima ediție a întâlnirilor generației optzeciste s-a desfășurat în incinta liceului și mai apoi la un complex turistic din Târgu-Ocna (2013), eveniment care a prilejuit sărbătorirea a 33 de ani de la absolvirea liceului, din care nu a lipsit momentul festiv al strigării catalogului de către profesorii care le-au predat elevilor în perioada 1976-1980.

Următoarele două ediții au fost organizate la Slănic-Moldova și au marcat aniversarea a 40 de ani de la terminarea liceului din Târgu-Ocna (ediția a doua, 2020) și împlinirea vârstei de 60 de ani a majorității participanților (ediția a treia, 2021).

,,Reîntâlnirea cu foștii colegi înseamnă emoție, nostalgie, dar și multă bucurie în suflete. De la an la an grupul nostru se încheagă tot mai mult și sunt sigur că la edițiile viitoare vor participa și cei care din anumite motive nu au putut fi prezenți până acum. Ne dorim ca prin astfel de reuniuni să aducem un omagiu dascălilor și colegilor noștri, valorilor spiritualității și tradițiilor românești, dar și să arătăm generațiilor viitoare reperele care ne-au unit și care ne-au călăuzit în viață: loialitate, generozitate, prietenie durabilă, puterea exemplului personal, dăruire, credință și iubire”, a spus unul dintre participanți. Printre aceștia se află și câțiva foști colegi pe care îi leagă însă, o pritenie de-o viață, de peste 50 de ani!

Cu ocazia acestei reîntâlniri s-a stabilit ca edițiile viitoare să se desfășoare în aceeași perioadă și la aceeași locație din Slănic-Moldova, iar începând de anul viitor, organizatorii au propus un program mai divers, presărat cu momente muzicale și umoristice, cu plimbări în natură pe traseele turistice din zonă. De asemenea, până anul viitor se va realiza un album cu imagini din viața de licean, dar și cu aspecte de la întâlnirile anuale ale acestei generații.

Cu mulțumiri: administratorului proprietății, Benone Moraru, organizatorilor și participanților la această nouă întâlnire, în formula: Carmen Bogdan, Daniela Cojanu, Paul și Manuela Biota, Valeriu Meșterca, Liviu și Rodica Cruceanu, Corneliu Constantinescu, Sanda Dănăilă, George și Smaranda Buznea, Elena Acatincăi, Daniel Chițoiu, Adrian Chiru, Rodica Lucaci, Silvia Fichioș, Gheorghiță Rață și subsemnatul, semnatarul acestor rânduri.

Să ne revedem cu bine!

Romulus-Dan BUSNEA

Roșia, castravelete, ardeiul și orice altă legumă parcurg un drum lung și anevoios, până să ajungă în sacoșele gospodinelor. Din păcate, produsele cântăresc greu în buzunarele celor care le cumpără Aproape tot câștigul ajunge în portofelele „băieților deștepți” care nu dau cu sapa, dar au tarabe în piețe.

Piețele agroalimentare sunt pline de legume și fructe. Din ianuarie și până în decembrie. Cele mai multe dintre produsele etalate pe tarabe sunt aduse din import, pe lângă ele strecurându-se și câteva mărfuri produse de fermierii din județ. Legumele autohtone sunt valorificate, în general, de comercianții care le cumpără direct de la producători, la prețuri modice, și le revând, cu un adaos consistent.

Producătorii sărăcesc, samsarii prosperă

S-a ajuns ca roșia, de exemplu, în cel mai bun caz, să aibă un dublu spre triplu, la tarabă sau în rafturile comercianților. Fermierii s-au plâns de nenumărate ori că nu dispun de infrastructură pentru a-și vinde singuri marfa și nici nu au timp. Și asta pentru că, practic, nu există un sistem de distribuție care să le asigure țăranilor accesul la vânzarea directă. Prin urmare, în piețe, leguma de pe tarabă, de cele mai multe ori, ajunge la a doua sau chiar a treia mână din lanțul comercial. În mod evident, intermediarul își pune un adaos care ajunge sau chiar depășește 100 %. Astfel, în vreme ce producătorii abia reușesc să supraviețuiască, samsarii prosperă de la an la an, mai ales în cei bogați, cum a fost acesta. Deloc de trecut cu vederea este și nivelul evaziunii din piețele agricole, unde, pe fondul lipsei controalelor Fiscului (ultimul fiind făcut prin 2016, când inspectorii fiscali au fost alungați de comercianți, în ciuda prezenței polițiștilor locali), aproape niciun comerciant nu eliberează bon fiscal, nici nu înregistrează în vreun fel încasările. În plus, nu de puține ori, băcăuanii care târguiesc în piețe s-au plâns că, în vreme ce la hypermarket le este permisă alegerea mărfii, în târguri, această practică le este interzisă, chiar și de către unii fermieri.

Subvențiile, mai mult decât…nimic

În acest sezon, zeci de producători agricoli din județ s-au înscris să obțină subvenții pentru legumele cultivate în sere și solarii. Spre deosebire de perioada anterioară, în 2021, statul va subvenționa și producerea de ardei, castraveți, vinete, pe lângă culturile de roșii, deja consacrate prin vechiul program „Tomata”, sistat, însă, de autorități. Cei care s-au înscris în programul de sprijin, vor putea primi maximum 2.000 euro pentru 1.000 metri pătrați cultivați cu legume. Pentru a încasa acești bani, solicitanții trebuie să-și vândă marfa, cu acte (bon fiscal, factură, filă din carnetul de producător), abia în toamnă, începând cu data de 2 noiembrie și până în 2 decembrie. În cazul celor care cultivă în sere, producțiile valorificate pe piață trebuie să fie de minimum 2.900 de kg., la ardei gras, 5.000 de kg., la castraveți, 8.500 de kg., la tomate și 3.000 de kg., la vinete. Pentru culturile din solarii, cantitățile minime trebuie să fie de 1.600 de kg. de ardei, 3.000 de kg. de castraveți, 3.200 de kg. de roșii și 20.00 de kg. de vinete.

„Prețul plătit la hypermarket este mic, mult prea mic”

La nivel de județ, cei mai mulți producători – 15 – au ales să cultive roșii în spații protejate (sere și solarii). Interes mare față de acest program de finanțare și-au manifestat fermierii din Parava, Stănișești, Pâncești și Mănăstirea Cașin, dar au fost înregistrați și cultivatori din Filipești, Faraoani, Nicolae Bălcescu și Răcăciuni. Adrian Ușurelu este un gospodar din Mănăstirea Cașin care, de când se știe, lucrează pământul. Are vreo 4.000 de metri pătrați de sere și solarii, dintre care circa o treime sunt dintre cele cu încălzire.

„M-am băgat la tomate, în ciclul doi, pentru că eu și-așa puneam a doua cultură, și dacă mă înscriam în programul de minimis, și dacă nu. Trebuia să merg înainte cu cultura din solarii. Ideal ar fi fost să ne putem înscrie și la celelalte legume, nu doar la roșii, dar nu se permite decât la un singur fel. Din păcate, prețul este destul de nemulțumitor, față de anul trecut”, spune tânărul fermier. Cea mai mare parte a producției reușește să o valorifice la un supermarket cu magazine în Onești, Moinești și Bacău, restul mărfii ajungând pe tarabele din piețe și în aprozare. „Norocul e că anul ăsta avem supraproducție la roșii, căci, în rest, prețul e mic, mult prea mic față de cât ne-am fi așteptat. Să fi fost peste 2,5 lei pe kilogram, măcar”, spune Adrian Ușurelu din Mănăstirea Cașin.

 „Comerciantul are prețuri duble, chiar triple, la vânzare”

În schimb, spre cultura de ardei, s-au orientat 13 agricultori, majoritatea din Pâncești și Parava, restul provenind din Corbasca, Racova și Cleja. În general, aceștia au cultivat pe suprafețe de 1.000 de metri pătrați de seră sau solar, dar sunt și câțiva care s-au încumetat să producă ardei pe 3.000, 5.000 până la … 6.500 de metri pătrați. Paul Menghereș, de 39, este din Cleja și lucrează pe aproape 3.000 de metri pătrați de cultură de seră. „Orice ajutor este binevenit, în condițiile în care este destul de greu. Tot ce produc vând la piață, deși încet – încet începe să se dezvolte și valorificarea prin marile magazine. Am câteva cunoștințe care fac asta. Oricum, este mai bine ca la angro, de exemplu, unde toată lumea știe cum se plătește”, spune fermierul din Cleja.

Florin Piscu este un alt fermier, din Parava, „fieful” legumicultorilor băcăuani. Se ocupă cu asta de o viață, cu banii de pe legume reușind să se dezvolte și să-și țină copiii la școli valoroase din țară. Cultivă vinete, varză și tomate, e drept, nu la dimensiunea anilor trecuți, când lucra peste 7 hectare de teren agricol. Are și un solar de circa 1.000 de metri pătrați, pe care a cultivat ardei. „Am zis să fac o schimbare, după ce, vreo doi ani, am mers pe tomate. Anul ăsta, am avut probleme cu ploile, s-au mâlit aproape toate culturile. Ca să nu mai spun că, acum, ne-au năpădit și dăunătorii: tuta la tomate și tripsul la ardei. Nu știu de unde au apărut. Am dat tot felul de combinații pentru a scăpa de ei. Dar, asta e, trebuie să-i dăm înainte, nu avem ce face. Dacă nu ne asociem, ca să devenim mai profitabili! Tot încerc, cu viceprimarul de la noi, să ne facem cumva o asociație, ca să ne putem vinde produsele, dar…”,  spune fermierul din Parava. A fost un timp când a vrut să cultive în sistem bio, dar, din păcate, lucrurile nu au mers mai deloc. Grav este că producția din acest an a fost nevoit să o vândă comercianților de la piața de gros, evident, pe bani de nimic. De exemplu, roșia a dat-o cu 1,5 lei kilogramul, când pe piață se găsește cu cel puțin 4 lei, ardeiul gras, cu 2 lei kilogramul, față de 5 lei, dacă mergea la piață, vânăta, cu 1,8 lei, iar la tarabă e 4 lei kilogramul. „Comerciantul are prețuri duble, chiar triple, la vânzare. Producătorul aproape că nu se alege cu nimic. De asta am tot insistat să facem o cooperativă, un sistem de asociere, să ne unim, că altfel nu putem rezista”, mai spune fermierul din Parava.

În Parohia „Sf. Apostoli” din Bacău a fost sfințit Centrul Socio-Cultural „Sf. Mc. Filofteia” din incinta Bisericii „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, care va găzdui Centrul de sprijin și formare pentru tineri și a Centrul de socializare pentru persoane vârstnice.

Seria manifestărilor a început cu Sf. Liturghie, la care au participat enoriașii și beneficiarii centrelor, după care părintele paroh Constantin Abageru a prezentat obiectivele și tipurile de activități care se vor desfășura în cele două centre sociale. Apoi a fost oficiată slujba de sfințire a Centrului Socio-Cultural „Sf. Mc. Filofteia”, slujbă susținută de un sobor de preoți sub ascultarea arhimandritului Pimen Costea, vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. La final, au adresat cuvinte de binecuvântare arhimandritul Pimen Costea, protopopul de Bacău Eugen-Ciprian Ciuche, parohul Constantin Abageru și părintele inspector Adrian Alexandru.

Centrele dedicate tinerilor și persoanelor vârstnice au fost înființate printr-un Program social implementat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului.

„Am sfințit acum Centrul Socio-Cultural Sf. Mc. Filofteia – a precizat părintele Constantin Abageru -, pentru că am finalizat câteva lucrări de modernizare, dar și pentru că acolo încercăm să facem o punte de legătură între biserică și persoanele binecuvântate de Dumnezeu cu ani de viață frumoși și persoanele tinere care pășesc către viață și uneori au nevoie de un sprijin material, dar mai ales de solidaritate. Avem, pentru aceasta, sprijinul părintelui inspector Adrian Alexandru și al părintelui pensionar Romel Zaharia, al asistentei sociale Carla Pișcu, al părintelui protopop Eugen Ciuche, dar și al enoriașilor și colaboratorilor parohiei noastre”.

Ce oferă noile centre de sprijin și socializare

Proiectul Centrului pentru Tineret a pornit de la identificarea nevoilor prioritare de educare și de la analizarea realităților prezente a diferitelor familii aflate în dificultate. Va oferi elevilor din familii aflate în situații de criză sau în dificultate un ajutor material sau financiar – burse de studii în liceu și facultate, dar și un adaos educațional creștin-ortodox (activități de informare, orientare, consiliere, educație și petrecere a timpului liber cu formarea/definitivarea caracterului, contribuind astfel la pregătirea integrării sociale și profesionale, la dobândirea deprinderilor de viață independentă, la pregătirea pentru întemeierea unor familii bazate pe valorile ortodoxiei). Totodată acest proiect oferă posibilitatea diverselor persoane să conștientizeze importanța oferirii unui sprijin necondiționat elevilor și tinerilor care au o situație materială precară. Până în prezent au fost oferite ocazional burse constând în meditații specializate, plata taxelor de cazare și masă.

Proiectul Centrului pentru vârstnici are în vedere că ponderea populației cu vârsta de 65 de ani și peste se va dubla până în anul 2060, iar cea mai acută dintre probleme este marginalizarea socială a acestora, odată cu pensionarea. Proiectul a pornit de la identificarea nevoii de a fi activ, a nevoilor de socializare a persoanelor vârstnice și de implicare a acestora în activități cultural-catehetice, a nevoii de a împărtăși din experiența și cunoștințele acumulate, de a fi utili comunității. Dincolo de lipsa resurselor pentru asigurarea nevoilor primare pentru multe dintre aceste persoane, există suferința pricinuită de singurătate, de sentimentul de a nu mai fi utili nimănui.

Arhimandrit vicar Pimen Costea: „Cei care vor trece pe aici, fie tineri, fie vârstnici, își vor găsi, în această lume complicată, un gram de identitate. Se vor regăsi pe ei înșiși, în tumultul acesta cotidian. Dar de ce să vorbim mereu și de bătrânețe? Haideți să fim mereu tineri, să fim entuziaști, să fim riguroși și viguroși în tot ceea ce avem de făcut. M-aș bucura să trăim mereu cu sentimentul acesta al tinereții în Cristos. Bătrânii vor veni la acest Centru să socializeze, dar și pentru că biserica este aproape, unde ei pot socializa chiar cu Dumnezeu, când omul tace și vorbește numai Dumnezeu. Iar când ies din biserică vor socializa cu toți semenii lor. Iar tinerilor am a le spune doar atât: Mântuitorul îi primește cu brațele deschise și le recomandă celor care se consideră adulți: Lăsați-i pe copii să vină la Mine!”.

Membrii Comitetului Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB) s-au reunit marți, 14 septembrie, în cadrul unei ședințe având ca tematică centrală situația sistemului de alimentare cu apă din județ. S-a pus accent în special pe pierderile, de anul trecut, înregistrate în sistemele de alimentare cu apă, administrate de Compania Regională de Apă Bacău (CRAB).

În acest sens, s-a avut la bază un studiu elaborat de compania Elsaco Esco, profilată pe servicii de consultanță tehnică și soluții în domeniul eficientizării energetice și de resurse. Analiza indică faptul că, anul trecut, circa 20,5 milioane de metri cubi de apă (mai mult de 60% din cele 30 de milioane de mc apă intrată în sistem în tot județul), nu au realizat venituri operatorului regional. Pierderile au fost determinate, în principal, de infrastructura veche, cu grad ridicat de uzură, dar și de infrastructura relativ nouă, cu deficiențe de proiectare sau execuție. Ponderea este reprezentată de pierderile fizice – 54%, la care se adaugă consumurile nefacturate – 5% și pierderile comerciale – 1%. „Din apa facturată, deci cea care aduce venituri companiei CRAB, doar 29% reprezintă consum facturat utilizatorilor finali, deci apă la tarif de rețea de distribuție, iar 11% este apă facturată la tarif de transport”, au arătat reprezentanții Elsaco Esco. Cert este că pierderile cele mai mari sunt înregistrate în sistemul de alimentare cu apă a municipiului Bacău – peste 9,9 milioane de metri cubi, urmate de cele de la conducta de aducțiune Dărmănești-Onești, restul fiind la nivelul celorlalte localități din județ – Moinești, Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana, Buhuși etc.

Municipiul Bacău: pierderi de aproape 10 milioane de metri cubi de apă

În vederea reducerii acestor pierderi, specialiștii de la Elsaco Esco propun o serie de măsuri care trebuie implementate în perioada imediat următoare. Astfel, se cosideră că, numai prin reabilitarea rețelelor (măsură deja implementată prin programul POIM), s-ar putea ajunge la reducerea cu peste 45 % (circa 9,3 milioane de mc de apă)a acestor pierderi. „Nu va fi suficient, deși admit că sunt investiții mari, ci vor trebui implementate și alte măsuri care să eficientizeze sistemele. Pentru că, la momentul actual, infrastructura prezintă un grad de uzură atât de ridicat, încât aceste reabilitări nu ajung pentru a atinge performanțe extraordinare. Am analizat și alte măsuri pe care le-am și propus, care vor conduce la o reducere suplimentară, de 5,6 milioane de metri cubi. Deci, încă 27% din apa care nu aduce venit”, a arătat Mariana Pătrășcan, reprezentanta companiei Elsaco Esco. Se dorește, astfel, ca atât operatorul de apă și ADIB, cât și proprietarii rețelelor (UAT-urile), pe lângă continuarea reabilitărilor, să realizeze un control activ al piederilor, în paralel cu îmbunătățirea vitezei și calității reparațiilor și un management al presiunii. „Concluzia este că, din pierderile totale de la nivelul județului, de 20,5 de milioane de metri cubi de apă, 10 milioane sunt înregistrate la nivelul municipiului Bacău. Pierderi pe care le plătim noi, cetățenii. (…) Dacă vom continua fără să facem nicio investiție la nivelul municipiului, CRAB va risca să ajungă în colaps. Și nu cred că este vina operatorului sau a ADIB-ului.  S-ar impune realizarea unui regulament prin care să determinăm primăriile care au pierderi foarte mari să facă un plan de reabilitare a conductelor. Să treacă pe lista investițiilor tocmai această urgență. (…) Soluția nu este creșterea tarifelor, a taxelor la apă, ci eficientizarea acestei activități, creșterea cantității de apă facturată. Nu are cum să supraviețuiască operatorul cu 28% din apă facturată, asta e clar”,  a subliniat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău. Ca titlu informativ, cele aproape 10 milioane de metri cubi de apă, risipită numai în municipiul Bacău – echivalentul a 380 de bazine olimpice – ar fi fost suficientă pentru irigarea a sute de mii de hectare de teren agricol.

Măsurile luate, bune, dar nu suficiente

Auditul realizat la nivelul CRAB relevă faptul că, printre altele, operatorul de apă a reușit, pe lângă contorizarea tuturor consumatorilor industriali și monitorizarea periodică a consumurilor acestora, să țină evidența consumatorilor paușal (în procent de 99,06%), să monteze contoare inteligente, cu transmitere de date la distanță (numai în Bacău, în ultimul an, fiind instalate aproape 2.800 de astfel de contoare), să depisteze consumurile neautorizate, eliminându-le (cum ar fi consumatorii frauduloși din Ardeoani), și sigilarea tuturor hidranților ș.a. În continuare, se propune operatorului de apă implementarea unei alte serii de măsuri, cum ar fi controlul activ al pierderilor în rețelele de distribuție Bacău, Moinești, Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana și Buhuși, precum și un management al activelor și al presiunii în aceste rețele, în paralel cu îmbunătățirea vitezei și calității reparațiilor. De cealaltă parte, și proprietarii rețelelor, respectiv UAT-urile, vor trebui să adopte măsuri urgente care să reducă pierderile de apă: de la continuarea reabilitării conductelor vechi, identificate de operator ca prezentând un grad ridicat de uzură (inclusiv realizarea de conexiuni la rețeaua existentă, branșamente și dezafectarea conductelor vechi, înlocuirea vanelor nefuncționale etc), reabilitarea conductelor neconforme (conducte cu deficiențe de proiectare/execuție care conduc la avarii frecvente), până la realizarea de stații de pompare, în vederea reducerii presiunii medii din rețea (acolo unde este cazul) și la reducerea numărului de racorduri la conductele de transport (în special, pentru conductele de transport din sistemul Dărmănești). La nivelul municipiului Bacău, se recomandă finalizarea lucrărilor de execuție și darea în gestiune a tuturor rețelelor, „astfel încât acestea să fie operate de aceeași entitate, la nivel de sistem”,  întrucât aici se înregistrează, în continuare, avarii, iar acestea nu pot fi remediate de către operator, nefiind în administrarea acestuia.