Cinci persoane au fost rănite, în această seară, în urma unei explozii care s-a produs la o casă de pe strada Plaiului din Bacău. Victimele sunt conștiente și prezintă arsuri la nivelul feței și membrelor superioare.

Explozia a fost urmată de un incendiu, care a cuprins acoperișul casei

La fața locului au intervenit pompierii de la ISU Bacău.

Patru persoane au fost preluate de către două ambulanțe SAJ. A cincea victima a refuzat transportul la spital.

În jurul orei 20.15, ISU a anunțat ca incendiul a fost lichidat. Cauza probabilă a incendiului ar fi scăpări de gaze combustibile (butelie).

„În şedința de progres de astăzi, de la sediul CNAIR, proiectantul autostrăzii A13 Bacău – Braşov, Search Corporation, a solicitat prelungirea contractului de proiectare cu un an (350 de zile!), invocând dificultatea realizării studiilor geotehnice, precum şi lipsa firmelor specializate în efectuarea de foraje”, a anunțat europarlamentarul băcăuan Dragoș Benea.

CNAIR a redus doar la o treime solicitarea proiectantului, diminuând-o la 4 luni (123 de zile), dar chiar şi aşa vorbim despre timp prețios pierdut pe acest obiectiv de infrastructură fundamental pentru dezvoltarea județului Bacău şi a întregii Moldove!

„Prelungirea termenului de proiectare este, de fapt, costul usturător al «ilustrului» mandat USR la cârma Transporturilor, în guvernarea PNL/USR, unde ex-ministrul Drulă a făcut tot ce a putut pentru a frâna A13 şi a ține pe loc mersul proiectării.
Indiferent de pretextele & justificările invocate de proiectant, realitatea nu poate fi dosită sub preş! Iar realitatea este că PNL şi USR, la guvernare, au adăugat un an în plus la o proiectare care trebuie finalizată, în teorie, în ianuarie 2023!”, mai spune Dragoș Benea.

„Am vorbit răspicat, nu mai târziu de săptămâna trecută despre starea de latență de pe acest proiect şi că, de când am plecat noi de la guvernare, cei de la PNL şi USR nu au manifestat preocupare reală pentru A13. Şedința CNAIR de azi confirmă că am avut dreptate în îngrijorările pe care le-am exprimat, dar şi în nevoia de a susține un secretar de stat la Transporturi, în persoana băcăuanului Gabriel Bunduc, care ocupă această funcție”, a mai precizat europarlamentarul.

Acesta spune ca mulțumită fostei guvernări PNL/USR, o întreagă regiune culege „roadele” lâncezelii pe proiectele de infrastructură din Moldova, frâna temeinică trasă de Drulă & co. demonstrând, pentru cine mai avea dubii, că dreapta la guvernare înseamnă, (nu doar) pentru Moldova, STAGNARE şi SUBDEZVOLTARE!

La rândul său, președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea, spune că va invita omologii săi din Covasna și Braşov, județe tranzitate de viitoarea A13, pentru a discuta – față în față cu oficialii CNAIR – modalitățile în care poate fi „restartat” acest proiect.

S-a mai stins o voce puternică a agricultorilor băcăuani, a inginerului Eugen Popa, unul dintre cei mai cunoscuți coordonatori ai acestui domeniu, dar și unul dintre producătorii care au slujit agricultura mai bine de 50 de ani. Era o voce caustică, neastâmpărată, dar care exprima multe dintre adevărurile pe care alții le ocoleau sau poate chiar nu le vedeau. Acum se aude, la fel de puternică, dar dintre Stele.

Nu exista reuniune profesională, demonstrație pe câte un lot agricol numit chiar așa, „demonstrativ”, nu exista întrunire în care se căutau soluții pentru agricultura de la noi în care vocea inginerului Eugen Popa să nu fie auzită. Era un bărbat înalt, impunător, iar rostirea răspicată a vorbelor lui devenea repede dominantă.

Prezenta concis problemele agriculturii, fără menajamente, indiferent ce oficial ar fi fost de față. La Indagra, l-a mustrat pe ministrul Daniel Constantin pentru că nu și-a convins premierul, pe Victor Ponta, să treacă și pe la crescătorii de vaci, să vadă ce animale expun.

Eugen Popa s-a născut pe 28 februarie 1946 în satul Tamași. A fost fiul „chiaburului” Iancu Popa, care avea la colectivizare 28 de hectare de teren, unul dintre cei care au pătimit astfel sub noul regim instaurat după 1948. A avut cinci copii, dar din care patru au învățat carte înaltă, într-o perioadă în care dosarele atârnau greu.

A început truda de agricultor cu studii superioare finalizate la Timișoara în 1973. Atunci a venit în Laboratorul de Agrochimie din Bacău, apoi a ajuns la o fermă din Buhusi, unde a pus pe picioare o fermă de oi, în 1977. În 1979 a adus acolo 3.000 de oi Corriedale și Suffolk, din Noua Zeelandă și a ajuns printre primii din România la producția de lână.

Eugen Popa a condus, însă, pe rând, și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor Secuieni, Direcția Județeană pentru Agricultură Bacău și o unitate a Grupului Agricola Internațional, AICBAC – specializată în producția de cereale, dar și în creșterea vacilor de lapte și în prelucrarea laptelui. Ulterior, împreună cu alți doi fermieri, a devenit coproprietar al acestei unități. De câțiva ani, devenise unul dintre cei cinci fondatori ai Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, pe care a și condus-o ca președinte, care acum operează una dintre cele mai interesante fabrici de produse lactate, în Sascut, producătoarea brandului „Huzur”.

Avea și un spirit de cercetător în domeniul său. Căuta cele mai bune soluții pentru a realiza cele mai bune producții. La AICBAC, de exemplu, a încrucișat vacile din rasa Simmental cu tauri de top Red Holstein. A crescut, astfel, producția de lapte, iar vacile au preluat vigoarea de la Simmental.

Eugen Popa nu ezita să evoce, însă, și numele înaintașilor din domeniul său, de la care spunea că mulți au putut învăța meserie. „În 1974 – îmi declara acum doi ani și jumătate -, erau cunoscute și respectate nume ca Negoiță, Papuc, Bârsan, Antochi și multe altele. De la astfel de specialiști am învățat meserie. Cât a fost domnul Antochi directorul Direcției Agricole, era precum cloșca protectoare cu puii ei. Astfel de omeni pot fi considerați corifei, dascăli ai noștri. Dar noi trăim cu speranța că și acum lucrurile se vor îmbunătăți și vor urma vremuri mai bune. Munca în acest domeniu nu este ușoară, iar dacă nu ai înclinație și nu muncești cu plăcere nu răzbești”.

Președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea, a demarat o serie de verificări în centrele sociale din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău.

În perioada care urmează, împreună cu dl. Cristian Codreanu- director DGASPC Bacău, va fi verificat modul de desfășurare și organizare a activității angajaților, condițiile de lucru, dar mai ales aplicarea standardelor de calitate în acordarea serviciilor sociale.

Astăzi a fost întreprins o vizită de lucru la Centrul administrativ din Aleea Ghioceilor, unde își desfășoară activitatea aproximativ 100 de angajați.

În cadrul acestui centru sunt acordate servicii precum:

📌 evaluarea şi încadrarea în grad de handicap – aproximativ 22.000 de beneficiari din tot județul;
📌 asigurarea măsurilor de protecție, orientare școlară și socială prin intermediul Comisiei pentru Protecția Copilului– având ca beneficiari 3.000 de copii;
📌 terapie pentru copiii care suferă de tulburări de spectru autist și tratament pentru cei cu dizabilități- 200 de beneficiari;
📌 coordonarea proceselor de adopții prin intermediul serviciului specific – în prezent, 79 de familii sunt atestate în vederea adopției.

De asemenea, la acest sediu administrativ, avem în vedere creșterea eficienței energetice a clădirii, în cadrul proiectului care a fost depus în parteneriat cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și o serie de colaboratori europeni. Valoarea investițiilor este de aprox. 1.6 mil. euro și vizează reducerea consumului de energie în clădirile publice, îmbunătățirea eficienței energetice și folosirea unor surse alternative de energie.

„În centrele coordonate de DGASPC vor urma verificări, astfel încât, să fim predictibili în ceea ce privește necesitățile beneficiarilor și a angajaților. Administrația județeană protejează drepturile persoanelor vulnerabile și implementează măsurile specifice pentru respectarea standardelor de calitate în domeniul asistenței sociale.”

Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău

Pompierii au intervenit, azi, în satul Cetățuia din comuna Strugari, după ce un bărbat a fost îngropat de malul unui șanț.

La fața locului au ajuns mai multe autoscpeciale ale pompierilor din Bacău, Moinești și Comănești.

Se lucrează în continuare pentru degajarea bărbatului, în vârstă de 33 de ani. Aceasta este angajata unei societăți comerciale, care efectuează lucrări de canalizare.

Se acționează pentru consolidarea și asigurarea malurilor pentru a nu pune in pericol forțele intervenție în momentul în care acestea intră în șanțul respectiv pentru a degaja victima.

UPDATE:

Bărbatul a fost găsit mort, sub malul de pământ.

Prefectul Lucian Bogdănel a semnat Ordinul de constituire a Grupului de lucru care, de la nivelul Instituției Prefectului, va sprijini implementarea celei mai mari investiții realizate, vreodată, în județul Bacău: aplicația POIM, vizând extinderea sistemelor de utilități (apă/canalizare) în 41 de unități administrativ-teritoriale, între care și municipiul Bacău.

„Grupul reuneşte principalele instituții avizatoare și are drept obiectiv central înlăturarea obstacolelor birocratice care pot împiedica derularea proiectelor circumscrise aplicației. Voi convoca membrii grupului de lucru ori de câte ori nevoia o va impune”, a declarat prefectul Lucian Bogdănel.

Acesta spune ca implementarea acestui proiect nu va fi nici pe departe ușoară, mai ales că este vorba despre investiții totale de aproximativ 500 milioane euro, ce presupun 20 de contracte de lucrări publice, deci un volum considerabil de documente și proceduri.

„ADIB & CRAB pot fi încredințate că vor avea susținerea constantă a Instituției Prefectului pe acest subiect – absorbția fondurilor europene prin aplicația POIM presupune inclusiv consolidarea rezilienței Companiei Regionale de Apă Bacău, care trebuie să devină un operator robust, ferit de probleme economice”, a mai declarat prefectul județului.

Indicatorii fizici de realizare asumați:

Rețele de distribuție apă potabilă (Nouă): 376,7 km
Rețele de distribuție apă potabilă (Reabilitată): 112,8 km
Aducțiune nouă: 114,9 km
Aducțiune reabilitare: 79,8 km
Rețea canalizare nouă: 581,3 km
Rețea canalizare reabilitare: 8,5 km

 în luna martie se va organiza Festivalul de film pentru copii „Cinecopilăria”

În cadrul evenimentului, organizat de Primăria Buhuşi, Asociaţia „ARTIS” şi Casa de Cultură Buhuşi, vor fi proiectate filmele „Veronica”, „Năică” şi „Campioana”, precum şi un interviu cu Elisabeta Bostan.

„Sunt foarte emoţionată, mi-aţi făcut o mare bucurie. Dumnezeu v-a trimis în viaţa mea şi nu îmi vine să cred că am casa plină de începuturile mele, de la Buhuşi. Astăzi, aici este o minune. E o minune pentru că aţi vrut să veniţi în casa mea”, a declarat Elisabeta Bostan, conform unui comunicat de presă citat de AGERPRES.

Regizoarea a primit două distincţii oficiale din partea echipei ARTIS şi din partea Primăriei Buhuşi.

„Educaţia mea a fost făcută în spiritul respectului pentru valori. Este nevoie să ne amintim de valorile pe care le are fiecare localitate. Iar Buhuşiul, dintr-o foarte mare fericire, are asemenea valori şi printre primele sunteţi dumneavoastră.

Ne dorim ca acest festival să se întâmple anual, să devină un eveniment cultural pentru întregul judeţ şi, de ce nu, pentru toată regiunea şi pentru toată ţara. Sunt sincer emoţionat şi măgulit pentru că mă aflu în faţa dumneavoastră, în casa dumneavoastră.

Au fost înălţătoare aceste momente şi v-am ascultat cu drag şi dragoste”, a declarat primarul oraşului Buhuşi, Vasile Zaharia.

În cadrul ediţiei-pilot a festivalului, Elisabeta Bostan va fi numită cetăţean de onoare al oraşului, iar Casa de Cultură din Buhuşi îi va purta numele. Tot în cadrul festivalului, va fi aniversat şi unul dintre cele mai îndrăgite filme pentru copii, „Veronica”, ce va împlini 50 de ani de la lansare şi va fi difuzat pe marele ecran, alături de invitaţi speciali.

Regizat de Elisabeta Bostan, filmul a avut premiera pe 6 aprilie 1972 şi îi are în rolurile principale pe Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru şi Dem Rădulescu. Organizatorii festivalului susţin că, potrivit statisticilor, numărul persoanelor care au primit numele Veronica după 1972 a fost de 17.339.

Producţia a adunat, oficial, peste 3,6 milioane spectatori iar 0,5% din persoanele care au văzut filmul „Veronica” şi-au botezat copiii cu acest nume. Elisabeta Bostan s-a născut pe 1 martie 1931, în oraşul Buhuşi, judeţul Bacău.

A urmat studiile liceale la Colegiul „Calistrat Hogoş” Piatra-Neamţ şi cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, în perioada 1950 – 1954. Debutul regizoral în filmul de ficţiune l-a avut în anul 1961 cu filmul „Puştiul”.

De-a lungul carierei dedicate, colaborează cu scenarista Vasilica Istrate la filme de mare succes de public şi de critică precum „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Mama”, „Saltimbancii”, „Un saltimbanc la Polul Nord”, „Promisiuni” şi „Campioana”. De asemenea, Elisabeta Bostan este şi realizatoare serialului de televiziune „Fram”.