Băcăuanii și pofticioșii de peste tot care apreciază  cireșele și caisele pot veni să le culeagă, direct din livada de la Bogdănești.

După doi ani de restricții, impuse de pandemia de Covid 19, și un an 2021 dezastruos, în care natura dezlănțuită a decimat livezile și podgoriile, ferma de pomi fructiferi de la Bogdănești, cea mai mare și mai modernă din județ, și-a deschis larg porțile pofticioșilor de cireșe și … caise. Astfel, timp de o lună, amatorii de fructe sunt așteptați să le culeagă direct din pomi, bucurându-se, totodată, de aerul curat, de liniște și de relaxare. „Anul trecut, au fost cireșe multe, dar, din nefericire, ne-a lovit grindina. În schimb, anul acesta avem puține cireșe, dar de o calitate foarte, foarte bună, livada fiind, cumva, în regenerare după pagubele înregistrate în 2021. Avem două, chiar trei perioade de coacere, așa că vă așteptăm să ne vizitați”, este mesajul transmis de neobositul Mihai Fudulache, proprietarul grupului de firme Da Bacco, din Cașin, care deține „Ferma Bogdănești”. Producțiile mulțumitoare din acest an s-au datorat și faptului că, în zonă, au lipsit precipitațiile în exces. De altfel, ploile în cantități prea mari, mai ales în perioada recoltării, reprezintă una dintre marile probleme ale pomicultorilor, în special ale producătorilor de sâmburoase (cireș, prun, cais, piersic, vișin). Din cauza apei în exces, fructele de pe ramuri încep să se crape, determinând o scădere a calității. „Din fericire, la noi, n-a prea plouat. Cred că a fost unul dintre cei mai secetoși ani, din ultimele două decenii. Or, faptul că avem un sistem de irigații, astfel încât să putem controla cantitatea de apă din sol, ne-a ajutat să scoatem un calibru excelent, la cireșe”,  ne destăinuie Mihai Fudulache.

Cireșe dodoloațe, numai bune de cules

De altfel, încă de la debutul campaniei, întreaga fermă s-a umplut de curioși și pofticioși, dornici de o relaxare printre pomii roditori. Oaspeții au fost primiți cu un pahar sau mai multe de suc de mere, produs chiar în fermă, din fructele obținute aici. Zeci de mașini au aglomerat drumul de la intrarea în fermă, cei mai mulți fiind familii cu copii mici. Printre aceștia, s-au numărat și copii din satul Curița, comuna Cașin, localitatea de unde provine și proprietarul „Fermei Bogdănești”. Micuții au fost invitați, alături de Parohia „Sfântul Nicolae” Curiţa, să viziteze livada de cireși (nestingheriți de metehnele mătușii Marioara a lui Nică Apetrei!), degustând copios din dodoloațele fructe, și învățând direct de la sursă ce implică o astfel de afacere din agricultură. „Le mulțumesc tuturor oaspeților pentru vizită, pentru aprecieri, pentru ajutor, căci achiziționarea fructelor noastre este un ajutor imens acordat producătorilor locali. Stimă și respect tuturor! Mă gândesc, totuși, dacă noi am fi mai solidari, unii cu alții, totul ar fi extraordinar. Știți, e o vorbă în popor: Noi ne lăudăm, unul pe altul, doar la … înmormântare, atât. În rest …”, spune fermierul de la Bogdănești.

Piețele, pline cu cireșe de Bogdănești. Și de caise dulci și parfumate.

În general, pe lângă cantitățile recoltate de vizitatorii dispuși la o mișcare în aer liber, producțiile obținute la ferma din Bogdănești ajung direct pe tarabele comercianților sau în rafturile aprozarelor și ale micilor afaceri din comerț din Onești și împrejurimi. „Sunt posibilități de contractare cu hypermarketurile, dar cum n-am avut producții mari anul acesta, nu prea te bagă nimeni în seamă, când le propui câteva sute de kilograme pe zi. În schimb, comercianții cei mici, locali, vin la noi să achiziționeze cantități mai mici”, a mai spus Mihai Fudulache. Din fericire, anul acesta a fost extrem de generos în privința producțiilor de caise, crengile pomilor atârnând, până la a se rupe, din cauza greutății fructelor. „La caise, o să avem o perioadă de recoltare de aproximativ o lună de zile, timp în care doritorii vor putea veni să și le culeagă, pe alese. Asta pentru că avem mai multe soiuri, cu coacere diferită. Deci, porțile sunt deschise. V-așteptăm”, încheie Mihai Fudulache, proprietarul Fermei Bogdănești.

1 de 10

Livada de la Bogdănești, situată în apropiere de Onești, a „răsărit”, în urmă cu 15 ani, pe fostele plantații comuniste de meri. „Ferma Bogdănești” se întinde pe teritoriul administrativ a trei comune: Bogdănești, Pârgărești și Târgul Trotuș, beneficiind de peste 40 de hectare de livadă, din care circa 6 hectare sunt cu cireși. În moderna plantație, se mai regăsesc, cam în aceleași proporții, și caiși, meri, peri. La Bogdănești, există și câteva hectare de viță de vie bază, pe care se produc altoi din peste 100 de soiuri și clone. În plus, „Ferma Bogdănești” deține și un șeptel de vaci Angus și un efectiv de câteva sute de capre. În curând, aici va fi ridicată și o pensiune agroturistică, dată fiind zona de un pitoresc fără măsură.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută transferul pasajului subteran pietonal CFR în administrarea noastră pentru reabilitare și modernizare.

„A fost un proces administrativ care a durat 1 an și 8 luni. Aceasta este realitatea birocratică, pentru cei care cred că lucrurile se întâmpla prea greu sau se intreabă de ce trebuie să facem studii de proiectare înainte de a începe o investiție.

De ce nu s-au făcut investiții aici? Primăria Bacău nu a putut interveni asupra unui obiectiv care nu îi aparținea. Legea nu ne-a permis acest lucru. Acum însă lucrurile se vor schimba! În bine!

Hotărârea de guvern a fost publicată deja în Monitorul Oficial. Vom lansa un concurs de soluții pentru a avea cea mai bună variantă posibilă pentru ca acest pasaj să fie curat, sigur, modern, nu o rușine pentru cei care îl tranzitează, cum este acum!
Îmi doresc această modernizare în primul rând pentru toți cei care vin sau merg spre cartierul CFR, să nu mai fie nevoiți să aleagă între un pasaj insalubru și prost luminat și traversarea ilegală a liniilor de cale ferată.

Imediat ce vom stabili procedurile, voi anunța debutul concursului de proiecte și aștept cât mai multe propuneri”, a declarat primarul Bacăului Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.

Directorul Spitalului Județean de Urgență Bacău, Adrian Popa, a fost numit, astăzi, în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

O posibilă numire a unui băcăuan într-o funcție de răspundere la nivel național fusese anunțată de europarlamentarul băcauan Dragoș Benea, în cadrul unei conferințe de presă, la finele săptămânii trecute.

Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) este o instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătății și are drept rol principal dezvoltarea infrastructurii de sănătate.

Agenția, care a fost înființată la începutul acestei luni, are ca obiective principale preluarea, continuarea și finalizarea celor 3 proiecte de construcție a spitalelor regionale Iași, Cluj și Craiova și preluarea a cel puțin 3 proiecte de construcție de unități spitalicești din lista de 25 de investiții în infrastructura publică nouă prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență.

De asemenea, instituția trebuie să asigure un management performant al obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate.

Probele scrise din cadrul sesiunii iunie-iulie 2022 a examenului național de bacalaureat au început luni, 20 iunie, cu proba la Limba și literatura română, unde, în județul Bacău, s-au înscris 3.553 de candidați, 3.518 dintre ei au fost prezenți, au absentat 35 și nu s-a înregistrat nicio eliminare. Reamintim că există candidați din promoțiile anterioare care susțin doar una sau două probe, celelalte fiind promovate și recunoscute în sesiunile precedente.

Toate probele scrise încep la ora 9.00, iar accesul elevilor în săli este permis până la ora 8.30. Fiecare sală de examen, din cele 16 centre organizate la nivel de județ, are în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio. Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen. În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Candidații eliminați nu mai au dreptul să participe la acest examen, în următoarele două sesiuni.

Marți, 21 iunie, este programată proba obligatorie a profilului (pe discipline, în funcție de profil: Matematică – unde sunt înscriși 2.324 de candidați și Istorie – unde s-au înscris 1.392 de candidați) iar miercuri, 22 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului și specializării. La ultima probă scrisă, cea la Limba și literatura maternă, ce se va desfășura în data de 23 iunie, în județul Bacău nu este înscris niciun candidat.

Afișarea primelor rezultate va avea loc în data de 27 iunie (până la ora 12.00). Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 12.00-18.00, inclusiv prin mijloace electronice. În această situație, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Afișarea rezultatelor finale este prevăzută în data de 1 iulie.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație publică subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul subiecte.edu.ro.

Există locuri în România de o frumusețe aparte, cu o mare încărcătură spirituală și emoțională, care îți conferă o înălțătoare pace sufletească.

Un astfel de loc este, fără îndoială, comuna Mănăstirea Cașin din județul Bacău, unul cu totul special, plin de istorie, legende și povești tulburătoare de război, unde și pașii care te poartă prin aceste locuri trebuie să-i faci cu sfială, căci sub pământ zac osemintele a mii de soldați căzuți pe altarul idealului de întregire a neamului românesc.

De aici, ca și de pe alte câmpuri de bătălie din Primul Război Mondial, răzbate și acum, parcă de undeva din eter, vocea generalului Romulus Scărișoreanu: ,,Din trupurile eroilor noştri a curs atâta sânge, că a pătruns pământul, închegându-l şi făcându-l a rodi. În fiecare primăvară răsar florile albe ce acoperă pretutindeni locurile unde ei au căzut şi îngrăşat pământul cu căldura sângelui lor”.

Oamenii locului, în special copiii, poartă în suflete iubirea și credința în neam și Dumnezeu, iar prin faptele lor, aduc mereu un prinos de cinstire și recunoștință eroilor acestui neam.
Să nu uităm că, atât în 1916, dar mai ales în 1917, comuna Mănăstirea Cașin a fost un autentic câmp de luptă, ținta fiind apărarea și menținerea liniei frontului. Datorită jertfei ostașilor români, azi putem vorbi despre România întregită, de România Mare. Iar o importantă contribuție a avut-o însăși Regina Maria, care a poposit deseori și chiar a petrecut lungi perioade pe frontul de aici, unde a îngrijit răni, a pansat suflete şi cel mai important, a sădit iubirea de patrie în inimi de viteji.

În cinstea și memoria ei, elevi ai școlii gimnaziale din localitate, care poartă cu mândrie și onoare numele acestei mari personalități din istoria României au realizat o inedită expoziție fotografică, cu caracter permanent, unică în România, intitulată ,,Regina Maria, Regina Inimilor”.

1 de 10

Fotografiile înrămate și prezente mai peste tot prin școală, rememorează diverse evenimente din timpul Primului Război Mondial, pășind pe aceeași bucată de pământ pe care, în 1917 pășea Regina Maria, o dată cu intrarea acesteia în curtea vechii mănăstiri a comunei. „Am fost alături de ei pretutindeni, în spitale, pe front și chiar în tranșee, i-am văzut transformându-se treptat din oameni scheletici, pe jumătate morți de foame, în ființe omenești robuste. Mulți soldați muribunzi mi-au șoptit cu ultima suflare că pentru mine luptaseră, pentru că eu eram casa, mama, credința și speranța”, scria Regina Maria în celebrul său jurnal ,,Povestea vieții mele”.

Iar în amintirea timpului petrecut pe aceste meleaguri, familia regală a ridicat o biserică, în inima Bucureștiului, închinată eroilor din Primul Război Mondial, nu departe de Arcul de Triumf, ce poartă numele Mănăstirea Cașin!

De asemenea, în această expoziție sunt surprinse și alte multe imagini din viața Reginei, dar și de pe linia frontului Lepșa – Măgura Cașin – Oituz. Este vorba despre o serie de fotografii istorice realizate de către Serviciul Fotografic al Armatei Romane (din Biblioteca Muzeului Militar Central și Arhivele Naționale ale României), iar altele, preluate de pe site-ul Ministerul Culturii din Franța – Biblioteca Multimedia de Arhitectură și Patrimoniu – Difuziune RMN-GP/IMV.

Și tot elevii acestei școli au realizat o reconstituire intitulată ,,Evocare – 105 ani de la vizita Reginei Maria la Mănăstirea Cașin”, în fapt, o scurtă lecție de istorie pe viu, demnă de toată aprecierea și mulțumirile noastre.

,,Scopul unor astfel de activități îl constituie promovarea valorilor istorice locale, cunoașterea și aprecierea trecutului istoric de către elevi, dar și un însemn lăsat cu speranță generațiilor viitoare”, a spus prof. Felicia Iordache, directorul Școlii Gimnaziale ,,Regina Maria” din Mănăstirea Cașin.

Pe lângă Biserica ,,Sfinții Voievozi” din incinta fostei mănăstiri Cașin, în comună se mai află mai multe troițe și monumente istorice închinate ostașilor români, locul de obârșie a Mioriței (la interferența cu județele Vrancea și Covasna), ca și o superbă rezervație naturală, care adăpostește pe lângă caprele negre și două dintre cele mai spectaculoase cascade din țară, Buciaș și Fata Moartă.

Aici se mai desfășoară anual Festivalul de Etnografie și Folclor ,,Regina Maria”, iar autoritățile locale s-au înscris recent într-un proiect de promovare a zonelor cu potențial turistic intitulat ,,Comorile județului Bacău”, inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău.

Romulus-Dan BUSNEA

Aşa cum a anunțat la conferința de presă de sâmbătă, în această dimineață, europarlamentarul Dragoș Benea a fost la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, alături de deputatul Costel-Neculai Dunava şi secretarul de stat Gabriel Bunduc.

„Aici am reactualizat – împreună cu domnul ministru Sorin Grindeanu – foaia de parcurs pe proiectul autostrăzii A13, primind totodată confirmarea oficială că sectoarele Bacău – Paşcani & Bacău – Focşani din A7 «Autostrada Moldovei» vor fi scoase în licitație pentru execuția lucrărilor la mijlocul acestei veri (luna iulie)”, a declarat Dragoș Benea.

Cu privire la situația A13 Bacău – Braşov, acesta spune că a căzut de acord cu ministrul Grindeanu că o reziliere amiabilă cu firma Search Corporation este imperios necesară, concomitent cu reluarea procedurii pentru încredințarea serviciilor de proiectare (studiu fezabilitate + proiect tehnic) nu mai târziu de luna septembrie 2022.

„Proiectele de infrastructură majoră ale Moldovei şi județului Bacău merg înainte”, a mai spus europarlamentarul.

Organizatorii evenimentului ,,Open Air Blues in the garden, Dărmănești jazz blues festival”, care se desfășoară anual în orașul Dărmănești – Bacău au bucuria de a ne anunța că printre participanții la ediția din acest an (26 – 28 august) se vor afla și olandezii din trupa Harlem Lake, câștigătorii celei de-a X-a ediții a European Blues Challenge (Malmö, 2 – 4 iunie 2022).

Harlem Lake au debutat în formula actuală în 2017, abordând atât bluesul anilor 60 – 70, cât și blues rock-ul contemporan și american. Influențele lui BB King, Joe Bonamassa, Dire Straits și Little Feat s-au adunat împreună, iar albumul lor de debut – ,,A Fool’s Paradise vol.1” reliefează potențialul enorm al acestei trupe tinere.

De asemenea, festivalul oferă anul acesta o premieră absolută pentru România, în sensul că pe scena de la Dărmănești vor concerta Kyla Brox (Marea Britanie) –  câștigătoarea European Blues Challenge 2019, Harlem Lake – câștigătorii European Blues Challenge 2022, dar și Othello Trio – bandul care a reprezentat România la European Blues Challenge 2022.

,,Faptul că în programul festivalului îi avem pe doi câștigători ai European Blues Challenge – Kyla Brox și Harlem Lake, pe unul dintre cei mai apreciați chitariști la nivel mondial, Dan Patlansky, pe Sam Kelly – cel care este o legendă în UK și Europa, câștigător de cinci ori a titlului de cel mai bun toboșar din Marea Britanie (prezent pe ultimul album al regretatului Gary Moore), pe revelațiile blues-ului italian, Eliana Cargnelutti și Big Man James Trio, pe Meena Cryle – cea care nu de puține ori aduce aminte prin timbrul vocii sale de celebra Etta James, dar și pe  Cotton Pickers din Serbia, ne arată nivelul la care a ajuns acest eveniment”, a spus Marius Diaconescu, inițiatorul și managerul festivalului de la Dărmănești.

Toți cei enumerați mai sus, vor fi însoțiți în povestea 2022 a ,,Open Air Blues in the garden, Dărmănești, jazz blues festival”, de Trans Express, Stones Free, Othello Trio și Dusty Ride din România.

Festivalul de la Dărmănești este un concept menit să integreze oamenii care vin în zonă în comunitatea locală, să exploreze Valea Trotușului și să-i descopere autenticitatea, unicitatea și frumusețile naturale, iar pentru câteva zile să simtă că aparțin locului și comunității.

Cea de a treia ediție a ,,Open Air Blues in the garden, Dărmănești jazz blues festival”, are loc în perioada 26 – 28 august 2022, pe stadionul Uzul din Dărmănești, fiind organizat de către Asociația ,,Sunetul Munților” (membră a European Blues Union) în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Dărmănești.

Detalii eveniment: www.blues-in-the-garden-festival.ro.

Romulus-Dan BUSNEA

      – Interviu cu prof. dr. Mihai BOTEZ STÂNCARU, scriitor –

  – Ce valoare are pentru dumneavoastră cuvântul pe care-l sculptați  în operă?

–  În finalul unei lucrări de notorietate despre ,,Structura liricii moderne”, H. Friedrich concluziona: ,,Poeții sunt singuri cu limbajul. Dar tot el este cel care îi salvează”.  Pentru un creator cuvântul are o „valoare de întrebuințare”, nu  una în sine, ci mai cu seamă una „adăugată” de el însuși. În măsura în care talentul său îi dictează acele îmbinări de termeni care, prin alăturări și contraste, creează tensiuni noi între ele și produc efecte estetice prin originalitatea unui mesaj livrat, putem spera la impunerea unor valori.  Termenul „a sculpta” ține de  arta plastică: sculptura. Nici comerciantul nu   sculptează monede sau bancnote, însă cu pricepere le poate spori valoarea prin plasamente bine țintite. Prefer o altă imagine de creație:  a cusutului de broderii. Firele, mărgelele, paietele preexistă. Tocmai în selectarea lor – mărimi, forme, culori − stă știința cu care cusătoreasa procedează în faza apriorică a muncii sale, dublată de combinarea cromatică și dispunerea în câmp. Cuvintele sunt date, relațiile sintactice dintre ele prestabilite  prin uz și convenții; puține intervenții putem opera în corpusul lor, atâta cât să nu le schimonosim, ci să le  dirijăm  spre   efecte   expectate  prin punerea lor în operă.

– Cine vă este lipit de suflet: Fiul risipitor sau Fratele său.

– Parabola Fiului risipitor  scoate mai curând în evidență figura Tatălui  ceresc, întruchipată de cea a părintelui pământean. În special, bunătatea și milostivirea Celui prea înalt față de creația sa cea mai deosebită, chiar dacă adeseori rătăcită de la calea cea dreaptă. Cei doi fii îmbracă roluri diferite,  materializând figurativ  atitudini bine  conturate, întemeiate pe liberul arbitru.   În limitele unei proiecții  ad rem, Const. Noica se definea pe sine în postura Fratelui rămas acasă, față de E. Cioran, care luase calea celuilalt fiu, alegând străinătatea. Această parabolă ar fi fost suficient de relevantă și doar centrată pe relația Fiului risipitor cu propriul Părinte. Ea și-ar fi atins bine țelul:  de a ne vorbi despre un Dumnezeu înțelegător, bucuros de revenirea la calea  adevărată   a „oii pierdute”. Aceasta  regăsește prin examenul de sine  drumul de întoarcere din rătăcirea pe calea libertății înșelătoare. Însă introducerea celuilalt actor al parabolei, o face  mai complexă, arătându-ne că și acest fiu, cel ascultător, se poate rătăci, nu  prin  fapte,  ci   prin gândurile lui imature și parțiale. Răsplata pentru ascultarea lui nu este de moment, măruntă (un ied) și trecătoare, ci îmbelșugată și nepieritoare în lumea cea veșnică. Deci, nu pot să „lipesc” de suflet doar pe unul dintre  fiii biblici; de la ambii am avut de învățat cele de cuviință.

– Stați uneori la taclale, la o șuetă cu Dumnezeu?

–  Canonic, întrebarea mi se pare necucernică,  de nivel folcloric sau vrednică de imaginarul  unui  Creangă, în povestiri precum ,,Ivan Turbincă”  sau ,,Povestea poveștilor”. Acolo, genul de conversații  egalitare cu dumnezeirea își aveau rostul său ficțional. Dincoace, problema relațiilor unui spirit creștin cu divinitatea tutelară este una realmente serioasă. Depinde și cum o abordezi. Un personaj, din M. Preda, pare-mi-se, obișnuia, la momente de necaz, să-l coboare cu vorba pe Dumnezeu din cer și să-l ia la refec, muștruluindu-l pentru toate cele… Eu, unul,  n-aș putea gândi vreodată relația cu Dumnezeu manifestată la nivel trivial, de „taclale” sau „șuete”, căci scris este să nu luăm în deșert numele Domnului. Și cred că aș încerca o mâhnire adevărată dacă rugăciunile mele, adresate prin singura modalitate de „anafora” dogmatic stipulată, ar  fi privite, de sus în jos, ca de atare factură sau natură. Deci, Nu!

– Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului habitat?

– Cine ar putea da un răspuns incontestabil la una sau la cealaltă dintre variante?!  Aici îmi este înșurubată o îndoială greu de clintit.  Personal, aș vrea ca raiul și iadul  să existe, pentru a compensa  in aeternum dezechilibrele din viața noastră pământeană. În Teodiceea sa, adică teoria despre justiția divină, filosoful Leibniz ne-a servit oarece argumente raționale și teologice. Rămâne însă o taină  la fel de greu de penetrat precum calcularea simultană a vitezei și poziției unui corpuscul cuantic.

– Când ai trădat, uneori, ce-ai simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?

– A trăda presupune o trangresare negativă a unui legământ, oficial sau natural. Prea multe dintre acestea nu am făcut, firea mea de om retras nu  m-a predispus la relații care să presupună dinamitarea lor prin trădare. Poate uneori nu mi-oi fi ținut cuvântul dat sau n-am respectat întocmai ceva promisiuni. Dacă mi s-a întâmplat  să încalc vreo juruință, am fost primul să o regret.  Cred că mai degrabă mi s-a întâmplat față de mine însumi, uneori, deși astfel de acte eu le-aș numi mai curând cedări, lașități, insuficiențe  sufletești. Vor fi existând și trădări neconștientizate ca atare, așa cum păcătuim cu gândul nestrunit…

– Dac-ați putea cârpi… esențial ceva din zămislirea  Facerii, ce ar viza acest petec?

–  Le sunt cunoscute unora dintre cei interesați legendele care dau curs imaginației despre modul în care a apărut planeta noastră așa cum o vedem în prezent, cu relieful ei adică. Se spune că Dumnezeu a făcut din lutul primordial o „turtiță”, bătându-l între palme și dându-i o formă aplatizată. Apoi i-a poruncit să-și mărească dimensiunile la proporțiile cunoscute. Invidios pe creația divină, care nu putea să fie decât perfectă, emulul său negativ a ținut să facă și el ceva asemănător. De asta luase și el din „materia primă” o măsură și o ținea ascunsă în gură. Însă cum porunca divină se adresase ansamblului constructiv, ceea ce rămăsese a început să crească vertiginos, iar diavolul s-a văzut nevoit să expulzeze din ascunzătoare „surplusul”, care a ajuns să schimbe, în bine sau mai puțin bine, forma corpului originar al planetei… Întrucât și oamenii au fost binecuvântați cu darul creației, la nivelul lor, îmi închipui că tot ceea ce modificăm noi pe suprafața planetei este o contribuție, parte de natură divină, parte de natură diabolică, la perpetua Geneză. „A cârpi esențial” e o exprimare antinomică, întrucât orice „cârpeală” nu poate fi decât de ordin cel mult secundar. Matur fiind, voi fi adus și eu cârpăcelile mele, nu numaidecât pe măsura  așteptărilor. Las pe alții să aprecieze cât de cald/ trainic poate ține acest petec celor care îi cântăresc modestul folos. Intențiile mele au fost îndeobște călăuzite de ideea binelui și a frumosului. Realizările? Deh!…

– Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult…

– Știți, există o practică a exhibării excelenței, în cam toate domeniile, reiterată periodic și publicitată. Să mă refer doar la una: concursurile de frumusețe feminină, cele de „miss”: zonale, naționale, continentale și chiar „universale”. M-am întrebat mereu, întrucât este imposibil a se cerne toate „exponatele” demne de a defila sub ochii evaluatorilor, câte frumuseți chiar mai deosebite decât cele plebiscitate nu rămân în umbră!… Cam la fel este și cu tulburătoarele frumuseți literare, în proză sau în versuri. Deși sunt prozator, am rămas un amant statornic al poeziei, degust în buchetele ei originale, precum vinurile, în mai multe limbi străine, propunând chiar și eșantioane de traduceri în românește, și vice versa. Greu cu manifestarea preferinței absolute. Totuși, mă execut: un vers din Saint-John Perse (premiul Nobel, 1960): …­les essaims de silences aux ruches de lumière…// … roiurile de liniști în stupii luminii… Mi s-a părut, prin imagistica sa diafană, că ar putea simboliza sensibil atmosfera  edenică. În poetul acesta puțin cunoscut au vibrat spațiile enormului geologic și marile mișcări ale forțelor elementare din natura terestră. A restrâns în această bijuterie lexicală poate cel mai armonic sunet natural, cel produs de colonii de albine, doar din apropiere sesizabil auditiv, tranferându-l liniștilor sonorizate (oximoron) și depozitându-l în fagurii de miere ai luminozității inalterabile. Un condensat imagistic superb!

În urma unui apel primit pe numărul unic pentru apeluri de urgență, salvatorii băcăuani au fost înștiințați despre faptul că o persoană s-a înecat în râul Bistrița.

La locul indicat, s-a deplasat de urgență o autospecială de scafandri, barca și o autospecială de stingere cu apă și spumă.

Victima, un bărbat, a fost scoasă la mal de echipajul ISU fara semne vitale, fiind predata echipajului SAJ prezent la fața locului, care a declarat decesul.

Evenimentul a rămas în atenția poliției.

*Atenție! Dacă doriți să înotați, folosiți doar bazinele special amenajate în acest sens și supravegheate de personal calificat. Nu vă scăldați în râuri, lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte și curenții foarte puternici!*

Ieri, în țară, trei persoane și-au pierdut viața după ce s-au avântat în astfel de locuri pentru a se scălda.