Interviu cu Marius Sorin Ipate, directorul interimar al Oficiul Registrului Comerțului (ORC) de pe lângă Tribunalul Bacău

– De 20 de ani lucrez la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău. Din 2008, sunt șeful Biroului Unic din cadrul ORC Bacău și, din 2012, înlocuitorul directorului, în perioadele când acesta lipsea din sediu, din motive întemeiate. În prezent, schema de personal este ușor subdimensionată, cu circa 12 posturi. În total, suntem 25 de oameni, inclusiv cu cei plecați în concediu, și aș putea spune că este un pic dificil să facem față sarcinilor.

– Ce se întâmpla acum 30 de ani, dacă ar fi să comparăm cu modul de lucru din prezent? Se știe cât de dificil era drumul până la momentul când puteai ajunge să fii patron de firmă.

– Este o diferență uriașă, numai dacă socotim că, acum, se poate înființa o firmă în trei zile, față de 30 de zile, prin anii ’90. Nu mai zic despre platforma online care ajută foarte mult în fluxul de documente care trebuie transmise Registrului Comerțului. Iar, din toamnă, după ce se vor încheia investițiile de-acum în digitalizare, de la Oficul Registrului Comerțului, va fi și mai ușor să parcurgi procedurile înființării unei afaceri. Cert este că termenul de trei zile de înființare a unei firme este unul rezonabil.

– Care sunt noutățile anunțate din toamnă, la Registrul Comerțului?

– Sunt multe schimbări importante care vor interveni, din noiembrie. De exemplu, o să dispară o serie de documente și, în plus, se va schimba modalitatea de soluționare a dosarelor. Apoi, la fel de important este că va apărea o nouă funcție, în instituție, cea a registratorului comercial. Practic, această persoană va fi cea care va soluționa dosarele comercianților, de la preluarea documentelor transmise fizic, la Biroul Unic, sau online, prin email sau platforma special realizată, până la emiterea documentului prin care o firmă va putea să-și înceapă activitatea.

– Ce documente sunt necesare pentru a înființa o afacere: SRL sau PFA?

– Pentru o firmă de tip SRL, lucrurile sunt mai complexe, în sensul că trebuie îndepliniți mai mulți pași: rezervarea de denumire, depunerea actului constitutiv, a mai multor declarații pe propria răspundere prin care se dovedește că solicitantul îndeplinește condițiile legale pentru a fi asociat administrator, specimenul de semnătură, actul care dovedește dreptul de folosință asupra spațiului în care va fi sediul social al firmei. La PFA, este mai simplu, fiind nevoie doar rezervarea de denumire, câteva formulare care se găsesc pe site-ul ONRC sau la sediile noastre, precum și contractul de comodat sau de închiriere a spațiului unde va funcționa mica afacere. Persoana care va ajunge aici pentru înființarea firmei va trebui să știe ce activitate va derula, putând alege cel mult cinci coduri CAEN, în cazul unei SRL, sau maximum zece, dacă vorbim despre PFA.

– Au fost multe crize, în anii scurși după 1989, în urma cărora multe firme au dispărut? Ce se întâmplă în prezent, după criza energiei, agravată de războiul de la granițe?

– Ca procent, nu pot spune exact care este situația. Cert este că sunt și dizolvări și radieri, dar și înființări de societăți. Pe de altă parte, o firmă poate să-și mai și suspende activitatea, în caz de nevoie, pe o perioadă de cel mult trei ani de zile. Iar, în interiorul acestui termen, asociații pot decide oricând reluarea activității.

– Ce vârste au cei care-și fac firme?

– Cred că băcăuanii între 25 și 50 de ani, sunt cei care încep o afacere. Chiar și mai devreme, de pe la 18 ani. Mai rar se întâmplă, în ultima perioadă, ca o persoană de peste 60 de ani să vină să-și mai înființeze o firmă.

– Străinii mai sunt atrași de mediul economic local? Mai vin să înceapă un bisnis în Bacău?

– Destul de puțini. De ordinul zecilor. Adică, nu mai sunt la fel de mulți ca în anii ‘ 90, de exemplu. Poibil ca urmare a facilităților economice care au dispărut, odată cu intrarea noastră în Uniunea Europeană. Cred că italieni sunt cei care au rămas atrași de Bacău.

– E bine ca băcăuanii să înceapă să facă afaceri la noi?

– Evident. Dar mai important este ca persoana care vine să demareze o afacere să știe exact ce va urma să facă. Să știe dacă vrea să facă ceva, și sunt atâtea societăți cunoscute care, într-adevăr, fac lucruri extrem de valoroase, sau dacă vor doar să … pară ceva. Pe de altă parte, îmi doresc mult ca băcăuani să înțeleagă că, și de cealaltă parte a baricadei, în speță colegii mei aflați în spatele ghișeelor, sunt tot oameni ca și ei. Pentru că, în general, se pleacă de la ideea că toți bugetarii stau pe locuri bine plătite unde nu se face mai nimic. Se tot vorbește despre un aparat bugetar supradimensionat. La noi, nu. Eu văd că, în fiecare zi, ne este din ce în ce mai greu, pentru că suntem puțini, responsabilități destule, plus termenele legale care trebuie respectate

– Sunt unii care v-au criticat că aveți un program prea lejer?

– Așa a decis conducerea ONRC, evident, cu acceptul Ministerului Justiției, ca între orele de lucru cu publicul să existe o pauză în care să se facă dezinfecția. Ar fi total greșit ca să avem 8 ore de lucru cu publicul, imposibil aș zice, pentru că nu am mai avea timp când să facem celelalte activități. Sunt trei căi de intrare a cererilor: public, prin ghișeul unic, prin email și pe platforma online. Cu un personal subdimensionat, este destul de greu să le îndeplinim pe toate. Iar pauza nu este de masă, de o țigară sau mai știu eu ce, ci doar pentru dezinfectare – un sfert de oră, diferența până la o oră fiind alocată procesării documentelor.

– Sunt persoane care continuă să se prezinte, fizic, la Registrul Comerțului, chiar dacă s-au digitalizat o mare parte dintre servicii?

– Sigur. Zilnic, sunt în jur de 130 de persoane care vin să facă diferite demersuri. Dar, conform regulilor, aici pot avea acces maximum șase persoane, câte unul la fiecare ghișeu, respectiv la cel pentru eliberări, cel pentru preluarea documentelor, pentru rezervarea denumirii firmei, Monitorul Oficial și pentru eliberarea certificatelor constatatoare. Oricare dintre aceste documente pot fi transmise și online, în măsura în care solicitanții au semnătura electronică. Orice comunicare pe cale electronică realizată cu Registrul Comerțului trebuie să aibă atașată o semnătură electronică. Întreaga răspundere asupra documentelor originale existente la depunerea dosarului aparține persoanei care a semnat cu semnătură electronică. Inclusiv noi avem o astfel de semnătură.

– Cine sunt cei care ajung aici? Sunt persoane care nu sunt instruite în a manevra un calculator?

– Nu-mi dau seama, dar știu că sunt persoane din toate mediile, de la medici până la constructori. Inclusiv în perioada cu restricții impuse de pandemie. Aceste condiții încă s-au păstrat, așa cum legiuitorul a stabilit, și vor mai fi aplicate până în 2023, în luna mai, când va expira un an de zile de la încetarea stării de alertă. Nu știm ce va urma. Docamdată, programul de lucru cu publicul este de luni până joi, de la ora 9.00 la 11.00 și de la 12.00 la 14.00, programul total de lucru al salariaților fiind 8.00 – 16.30. Vineri, programul de lucru cu publicul este de la ora 8.00 la ora 10.00 și de la 11.00 la 13.00, în total, angajații fiind prezenți la muncă de la 8.00 la 14.00.

Consilierii locali au aprobat, la ședința de astăzi, un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF și aprobarea declanșării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării obiectivului de investiții ” Amenajare Parcare – Str. 9 Mai –Unirii – Resistematizare”.

Este vorba despre un proiect de circa 12 milioane de euro prin care cele 132 de garaje din zonă vor fi demolate și, în locul lor va fi construită o parcare. Aceasta va avea patru niveluri: un nivel subteran demisol și trei niveluri supraterane, la care se adaugă terasa circulabilă utilizată pe jumătate din amprenta acesteia.

Parcarea supraterană va avea 363 de locuri de parcare, iar în spațiul exterior vor fi amenajate 37 de locuri de parcare dintre care 9 locuri de parcare sunt destinate automobilelor cu încarcare electrică, astfel totalul numărului de locuri de parcare create în cadrul investiției este de 400 de locuri de parcare.

În vederea realizării investiției, va fi afectata o suprafata de teren privat de 996 mp.

În perioada 12-15 august a.c., poliţiştii rutieri au acţionat pe drumurile publice din judeţ pentru reducerea riscului rutier.

  Acțiunea a avut ca scop combaterea principalelor cauze generatoare de evenimente rutiere, îndeosebi consumul de alcool sau a substanţelor psihoactive și viteza excesivă.

  În cadrul activităţilor desfăşurate, polițiștii au aplicat 224 de sancţiuni la regimul circulaţiei rutiere. Din totalul acestora, 109 au fost aplicate pentru viteză excesivă, iar 6 pentru conducere sub influența alcoolului. 8 pietoni indisciplinați au fost sancționați de polițiști, 10 bicicliști și 5 căruțași.

  De asemenea, polițiștii au reținut în vederea suspendării 75 de permise de conducere și au retras 9 certificate de înmatriculare. Au fost reținute 57 de permise de conducere pentru încălcarea regimului legal de viteză, 6 pentru conducere sub influența alcoolului, iar restul pentru alte abateri.

  Poliţiştii rutieri vor continua activităţile specifice, pe drumurile din judeţ, pentru contracararea aspectelor negative din trafic și prevenirea accidentelor de circulație.

Recomandăm conducătorilor auto să adopte o conduită preventivă în trafic și să respecte întocmai regulile de circulație pentru a ajunge cu bine la destinație!

Transportul de la Slănic la Târgu-Ocna se făcea cu poștalionul și cu trăsura de 4 locuri 

Continuăm serialul dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), prima publicație care a apărut într-o stațiune din România. În fapt, un  jurnal istoric al stațiunii Slănic-Moldova, prezentat online în premieră, care acoperă o perioadă istorică a stațiunii mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada La Belle Époque.

După șase ani de întrerupere, ziarul ,,Curierul Băilor Slănic” reapare în anul 1903, structurat tot pe  patru pagini, dar cu rubrici noi și cu o nouă denumire, pe care o va purta până la ultimul său număr din 1916: ,,Curierul Slănicului (Moldova)”.

Înainte de a începe prezentarea noului număr al ziarului, au rămas de adăugat cele câteva adnotări la numărul 2, din 18 iulie 1903, prezentat în episodul trecut. Așadar, primul care răspunde invitației de a publica în ,,Curierul Slănicului” articole sau informații privitoare la stațiune este unul dintre cei mai apreciați gazetari ai vremii, Constantin Xeni-Zender (1878 – 1963), de la ziarul ,,Epoca”. Jurnalist, scriitor, avocat (licențiat în drept la București și cu doctoratul obținut la Paris), om politic și minsitru, C. Xeni a scris printre altele și câteva lucrări de o mare valoare documentar-istorică și literară pentru studierea perioadei interbelice (una dintre acestea fiind ,,Figuri ilustre în epoca României Mari”).

Articolul său din ziar, intitulat ,,Slănicul și Sinaia”, cu subtitlul ,,Roma și Cartagina – Slănicul și Sinaia”, făcea referire la cele două rivalități antice și la cele două moderne, considerând că nu e nimic grav într-un astfel de antagonism: ,,Dacă rivalitatea antică a sfârșit așa de fatal, cauza este că amândouă cetăți erau de genul feminin, și cu rivalitățile feminine nu e de glumit. Rivalitatea modernă e de gen mixt: n-o să sfârșească prin urmare cu nicio distrugere. Dar rivalitatea nu poate fi decât între egali. Și iată, dintr-un condei, Slănicul este egal cu Sinaia!”. După ce înfățișează asemănările și deosebirile dintre cele două stațiuni, autorul conchide: ,,O, ce amețitor e vârtejul Slănicului! Ce impetuos și fără cruțare în răpirea sufletelor! Sinaia rămâne curând o simplă amintire, amintirea amantei părăsite de care te mai leagă doar suvenirea trecutului, și stima obligatorie a prezentului”.

Mai aflăm din cuprinsul acestui număr al Curierului, la ,,De toate”, că valsul a fost regele dansului la Balul Florilor din 12 iulie 1903 și că, din cauza aglomerației din stațiune, însuși epitropul Casei ,,Sf. Spiridon” din Iași a primit un domn în camera sa, ,,toate odăile fiind înțesate de vizitatori”; În restaurantul ,,Carivelli” (cu specific francez și german), din splendida clădire a Cazinoului Regal, dotat cu instalații dintre cele mai moderne își desfășoară activitatea  peste 60 de lucrători, conduși de dl Carivelli. Deținător al unui alt restaurant în Brăila, acesta era cunoscut în toată țara, în special în cercurile distinse, ca un ,,adevărat maestru al artei culinare, dovedind aceasta încă o dată în urmă cu ceva timp, cu ocazia unui banchet ce s-a dat în onoarea A.S.R. Principele Ferdinand”;  Scriitorul și omul politic Nicolae Gane, ,,distinsul nostru literat, actualmente aflător la Slănic lucrează aici la un nou volum de Nuvele. Nici că se putea ca farmecul Slănicului să nu pună la lucru pe vrednicul fiu al Iașiului”. De fapt, începând cu acest număr, în ziar vor fi publicate mai multe anectode (la rubrica ,,Poznășii țărănești”) și fragmente din nuvelele sale (vom mai reveni asupra lui Nicu Gane în episoadele viitoare).; În Sala de teatru a Cazinoului au loc mai multe reprezentații ale trupei de la Teatrul Național din București, sub conducerea actorului și regizorului Aristide Demetriade, ,,toate comedii superbe, redate cu talent neîntrecut de către iubiții nosștri artiști”; Dr. Alexandru Brăescu (1860 – 1917), cunoscutul medic și profesor universitar, primul specialist în psihiatrie, fondator al Spitalului ,,Socola” din Iași. Așa cum se arată și în ziar, pe timpul verii a fost o perioadă medic și inspector al stațiunii balneare Slănic-Moldova, unde dădea și consultații: ,,Dr. A. Brăescu, conștiincios și activ ca întotdeauna a făcut diferite inspecțiuni necesare pentru buna stare igienică a Slănicului. De asemenea, în zorii zilei a vizitat piața, confiscând numeroase produse alimentare, care erau stricate și dăunătoare sănătății, drept pentru care activitatea dlui Brăescu este vrednică de laude”.

Și iată, ajungem acum la numărul 3 al Curierului, din 24 iulie 1903, care se deschide cu editorialul lui M. Miereanu, ,,Frământările politice și Slănicul”, în care autorul revine la propunerea din numărul trecut, potrivit căreia, pentru ca Slănicul să se ridice la însemnătatea pe care o merită ,,are nevoie de un om plin de energie, care, în calitatea de efor al Epitropiei ,,Sf. Spiridon” să aibă misiunea specială de a conduce, lucra și îngiji pentru frumoasa noastră stațiune balneară”. Un efor care ,,să nu fie expus frământărilor politice, schimbărilor de partide și intențiilor `tovarășilor de idei`, numit pe un număr hotărât de ani; el singur să poarte răspunderea morală și materială a celor făcute precum și a celor ce urmează să facă”. Iar invitatul special al ziarului, jurnalistul și scriitorul C. Xeni, de la ziarul ,,Epoca”, aduce un omagiu Slănicului, la împlinirea ,,unui veac și trei ani” de la descoperirea primului izvor mineral de către serdarul Mihalachi Spiridon. Și aici doresc să fac o precizare: la fel ca și în cazul lui M. Miereanu, și C. Xeni produce aceeași eroare cu privire la anul descoperirii, datându-l 20 iulie 1800, în loc de 20 iulie 1801, care constituie data reală, istorică, de la care începe practic evoluția și dezvoltarea stațiunii.

În acest număr apare o nouă rubrică: ,,Intervievurile noastre” (de la a intervieva, a lua cuiva un interviu, n. a.). Este vorba de o convorbire a lui M. Miereanu cu Gheorge Săndulescu, ,,energicul prefect al poliției ieșene și unul dintre fruntașii partidului liberal”, care atinge o serie de subiecte de actualitate: progresul băilor, reducerea tarifelor la cazare, construirea de noi hoteluri și vile întrucât cele existente nu mai fac față solicitărilor, identificarea de noi trasee pentru excursii în stațiune și în împrejurimi, fonduri mai mari pentru dotări și modernizări.

Și pentru că au fost un fel de ,,Zilele Slănicului”, ziarul prezintă manifestările care au avut loc în stațiune, adică ,,Serbările de Sâmbătă și Duminică” (în ajun și în ziua de Sfântul Ilie, adică în 19 și 20 iulie, conform apariției acestui număr în ziua de joi, 24 iulie 1903, n. a.).

,,Sâmbătă, pe la ora 9 seara, în sunetul muzicii militare se lansează focuri de artificii, rachete și bombe, care la înălțimi considerabile se prefac într-un potop de stele, acoperind culmile dealurilor… Mulțimea de lume voioasă și expansivă furnică prin parc și pe alei, care, împodobite cu sute de becuri electrice au căpătat un aspect feeric. La teatru e reprezentație de gală, sala `Căișorilor` (un joc de noroc, n. a.) geme de lume, cofetăria și terasa restaurantului Carivelli sunt pline. Pretutindeni e viață, e mulțumire”. Iar autorul, același M. Miereanu, continuă apoi cu ziua de duminică, a doua zi a serbărilor, care include în program slujba religioasăde Sfântul Ilie – patronul băilor, muzică militară, muzică lăutărească și hore țărănești, bătăi de confetti, jocuri de popice, distracții de seară: ,,Zăresc oameni din toate clasele sociale și de toate vârstele, și bogați și săraci, care, uitând nevoile și realitatea vieții se pierd în beția de expansiune, în această veselie generală”. Și o mențiune ce merită atenție, cu caracter de sponsorizare: ,,Din inițiativa dlui efor Ath. Gheorghiu s-au împărțit sătenilor hrană și vin, ceea ce a produs o bună și generală impresie”.

În rubrica ,,De Toate” se abordează subiecte cum ar fi: pățania unui turist care a căzut victima unei glume de prost gust, veniturile produse de stațiune în plus anul acesta cu 1.000 de lei față de anul anterior, concertele și spectacolele de teatru. Referitor la acestea din urmă, se joacă două piese de mare succes: ,,Lorica noastră”, comedie a dramaturgului și romancierului german Paul Lindau (1839 – 1919) și ,,Surpriza divorțului”, lucrare semnată de Alexandre Bisson (1848 – 1912 ), dramaturg, romancier și libretist francez (în ziar piesa apare cu titlul ,,Năzdrăvăniile divorțului”, n. a.).

La final acestui număr al ziarului, o informație de ultimă oră pentru vizitatorii de atunci ai stațiunii: transportul de la Slănic-Moldova la Târgu-Ocna se face cu trăsurile, tarifele fiind următoarele: 1 leu și 2 lei locul în trăsura ce duce poșta (poștalionul); 12 lei pentru trăsura mare de 4 locuri; 10 lei pentru transportul cu eleganta trăsură ,,Victoria”.

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași (BCU) și cotidianului Deșteptarea.

Text adaptat și adnotat de Romulus-Dan BUSNEA

Sursa: BCU Iași

Următorul episod: Vineri, 19 august 2022. Lectură plăcută!

În comuna Oituz, la Cimitirul Eroilor din centrul comunei, la Mormântul eroului Locotenent Macarie de la Biserica Neamului și la Cimitirul Eroilor din satul Poiana Sărată, au fost organizate, pe 15 august, ceremoniale militare și religioase dedicate cinstirii memoriei eroilor jertfiți pe aceste meleaguri în Primul Război Mondial. Manifestările au ajuns, în acest an, la a XXV-a ediție și au fost organizate de Primăria, de Consiliul Local, de Căminul Cultural și de Parohia ortodoxă Grozești din Oituz, în parteneriat cu Filiala Județeană ,,Colonel Corneliu Chirieș” din Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, cu Garnizoana Bacău, cu Baza 95 Aeriană ,,Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”, cu Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și cu Protopopiatul Onești.

La cele două evenimente au participat, alături de sătenii din Oituz, subprefecții Narcis Jitaru și Gabriel Lupu, generalul cu patru stele (rtr) dr. Vasile Jenică Apostol, reprezentanți ai conducerii Filialei Cultul Eroilor Bacău și președinți ai subfilialelor acesteia, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, gl. de flotilă aeriană (rtr) dr. Vasile Florea, consilierul județean Cezar Olteanu și primarii Marius Gabriel Gheorghiță (Pârgărești) și Claudiu Petrișor (Oituz). Asociația Tradiții Militare Românești, din Bacău, condusă de col. (RTR) Stelian Cojocaru, a fost prezentă cu un pluton de elevi costumați în uniforme specifice Armatei Române din Primul Război Mondial.

Garda de onoare, la Cimitirul Eroilor din Oituz, a fost asigurată de militari din Bacău și din Onești și a dat onorul comandantului Batalionului 631Tancuri „Oituz” din Bacău, lt. col. Adrian Stanciu.

Ceremonialele din Oituz și Poiana Sărată au fost deschise cu slujbe religioase susținute de preoți ortodocși și romano-catolici, iar cuvintele de întâmpinare, a fost rostit de primarul Claudiu Petrișor.

Alocuțiunile la evenimentul de la Oituz au fost susținute de Narcis Jitaru, Dănuț Voicu – președintele Filialei Bacău Cultul Eroilor, gl. flot. aer. dr. Vasile Florea, prof. Dorica Duță – directoarea Școlii Gimnaziale din Oituz și părintele Simion Purice – din partea Protopopiatului Onești și a parohiei Grozești.

Despre semnificația luptelor duse de români pe fronturile din zona Oituz-Coșna-Cireșoaia a vorbit generalul de brigadă dr. Vasile Jenică Apostol, unul dintre cei mai avizați și mai documentați istorici militari din România. „Se cuvine – a spus generalul Apostol – să ne înclinăm cu venerație în memoria eroilor români din toate timpurile, pentru demersul lor istoric, legendar, de apărare a independenței și suveranității țării, integrității ei teritoriale, a ființei naționale a poporului român și a celorlalte valori fundamentale ale acestuia”.

Dănuț Voicu a oferit, apoi, placheta „30 de ani de la reînființarea Filialei Cultul Eroilor Bacău” primarului Claudiu Petrișor și părintelui Simion Purice – președintele subfilialei Cultul Eroilor Oituz.

La final, la monumentul din Cimitirul Eroilor din Oituz au fost depuse coroane de flori și au fost aprinse candele la fiecare dintre mormintele cimitirului, iar două interprete de muzică populară au susținut scurte recitaluri.

La mormântul locotenentului Nicolae Macarie, din curtea Bisericii Neamului din Poiana Sărată, a avut loc, de asemenea, un scurt ceremonial religios și au fost depusă o coroană de flori. După care, participanții s-au deplasat la Cimitirul Internațional al Eroilor din sat, unde a avut loc, de asemenea, o slujbă religioasă și au fost depuse coroane de flori la monumentul din cimitir. Acolo a rostit o vibrantă alocuțiune profesorul Gheorghe Țuțuianu.

La final, Constantin Topală, Mare Maestru al organizației „Ordinul Cavalerilor Echității” i-a conferit părintelui Ioan Bitir, care a slujit peste 30 de ani biserica din Poiana Sărată, titlul de Cavaler al Ordinului Echității în grad de Conte, „pentru înalte merite  de reînviere și de slujire a memoriei celor căzuți pe frontul apărării independenței, suveranității și integrității țării, pentru conservarea identității neamului, a tradițiilor și artei populare românești”.