Pentru siguranța celor care aleg să își petreacă timpul liber în locații destinate divertismentului, în intervalul (18-26 noiembrie a.c.), inspectorii de prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău au desfășurat acțiuni de control inopinat la 12 operatori economici din județ.

Misiunile au vizat obiective cu aglomerări de persoane, iar scopul principal urmărit a fost verificarea respectării numărului maxim de utilizatori și accesibilitatea căilor de evacuare.

În urma acțiunilor de control desfășurate la operatorii economici, au fost constatate 34 de deficiențe principale pentru care au fost aplicate 14 avertismente și 20 amenzi în cuantum de 257.000 lei, precum și două sancțiuni complementare de oprire a funcționării / utilizării a două construcții cu destinația de comerț (alimentație publică – restaurant și club).

Principalele neregulile constatate au fost:
– neasigurarea necesarului de căi de evacuare;
– blocarea căilor de evacuare;
– lipsa iluminatului de siguranță a căilor de evacuare;
– lipsa mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor (hidranți interiori, instalații de detectare, semnalizare și avertizare a incendiului);
– exploatarea cu deficiențe a instalațiilor electrice.

Sancțiunile sunt prevăzute de Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Întrucât siguranța celor care aleg să îsi petreacă timpul liber în astfel de locații este primordială, aceste acțiuni vor continua și în perioada următoare. De asemenea, dorim să transmitem mulțumiri colegilor noștri din Ministerul Afacerilor Interne pentru sprijinul acordat pe parcursul verificărilor efectuate și să vă asigurăm că nu urmărim sancționarea încălcărilor, ci constatarea modului în care sunt respectate măsurile de securitate, care să ofere un plus de siguranță pentru fiecare din noi!

Aseară, în cadrul spectacolului organizat la Teatrul de Vară „Radu Beligan”, președintele CJ a acordat distincția de cetățean de onoare, post-mortem, domnului Petre Vlase.

„Împreună cu Ansamblul Busuiocul și un număr impresionant de băcăuani, am prefațat, în această seară, Ziua Națională a României, prin concertul devenit deja tradiție- 1 Decembrie, Ziua Sfântă a Unirii.

Ca de fiecare dată, Busuiocul a oferit o seară memorabilă publicului! Bacăul se mândrește cu acest ansamblu care reușește de zeci de ani să pună în scenă adevărate regale folclorice.

Datorăm acest lucru unui OM care nu mai este printre noi, ce a avut o carismă și o vitalitate extraordinare! Regretatul PETRE VLASE și-a dedicat întreaga viață descoperirii, conservării și promovării tradițiilor populare ale județului. Numele domniei sale a devenit sinonim cu cel al Ansamblului Busuiocul care s-a dovedit a fi, în timp, cel mai bun ambasador al folclorului băcăuan în țară și peste hotare”, a declarat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău.

Petre Vlase a condus, cu o dedicare și energie rar întâlnite, activitatea Ansamblului, pe parcursul a zeci de ani, implicându-se în toate etapele artistice, organizatorice, manageriale și mergând până la identificarea sa totală cu ansamblul. Cine spunea Petre Vlase, spunea Ansamblul Busuiocul.

„Fiecare dintre noi, cei care am avut privilegiul de a-l cunoaște, ne-am bucurat de optimismul, veselia și încrederea pe care le transmitea.
Mari artiști ai muzicii populare au făcut primii pași pe scenă sub privirea maestrului Vlase. Tinere talente și-au găsit drumul artistic datorită îndrumării sale.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care, cu deosebită onoare, am oferit, în numele instituției pe care o conduc- Consiliul Județean Bacău, distincția de cetățean de onoare, post-mortem, domnului Petre Vlase, în semn de aleasă prețuire și omagiu pentru contribuția inestimabilă adusă conservării și promovării folclorului românesc, a portului și cântului popular băcăuan.

Voi susține constant atât activitatea Ansamblului Busuiocul cât și orice inițiativă menită să bucure sufletul băcăuanilor și să îi păstreze aproape de autenticitatea folclorului. Astfel, ne vom dovedi recunoștința pentru imensa moștenire culturală pe care Petre Vlase ne-a lăsat-o”, a mai declarat Valentin Ivancea.

Interviu cu prof. univ. dr. Doru CIUCESCU, scriitor

– Ce valoare are pentru dumneavoastră cuvântul  pe care-l investiți în  operă?

• În primul rând, eu vă mulțumesc, domnule profesor și scriitor Ion Fercu, pentru invitația de a răspunde la acest interviu. Referitor la prima întrebare, eu urmăresc să spun adevărul. Este evident, situație întâlnită la toți scriitorii, că și cuvintele puse de mine în cărți au fost atinse de subiectivism. Dar eu mă documentez foarte mult înainte de a face afirmații. De asemenea, am evitat să devin membru al unui partid politic ori redactor al unui ziar subordonat politic, pentru a nu ajunge ,,tonomat cu fise”. Ca o paranteză, se știe că poetul național Mihai Eminescu, redactor la ziarul antiliberal ,,Timpul”, între noiembrie 1877 și iunie 1883, nu a compus nici măcar o poezie dedicată eroismului ostașilor români, victorioși în Asaltul Plevnei, terminat pe 10 decembrie 1877, din cadrul Războiului de Independență al României, desfășurat în perioada în care președinte al Consiliului de Miniștri a fost Ion C. Brătianu. În opinia mea, motivul acestei lacune literare surprinzătoare ar fi fost teama genialului poet de a pierde serviciul de redactor, deoarece o astfel de poezie ar fi adus indirect elogii guvernului liberal, care ar fi venit în contradicție cu linia politică a ziarului respectiv. În acest sens, eu mai adaug faptul că poetul total Vasile Alecsandri a scris patru poezii dedicate Războiului de Independență al României. Am închis paranteza.

Ca urmare a consecvenței de a fi adept al adevărului, un motto din cărțile mele este următorul: ,,Lecturarea scriitorilor credibili dăunează grav ignoranței”. Astfel, eu am scris două cărți  de istorie, cu evenimente controversate, cunoscute de istorici, dar foarte puțin mediatizate: ,,File din istoria șoptită a românilor” (2015) și ,,File din istoria șoptită a literaturii române” (2019). De asemenea, prin ,,Gulagul din umbra palmierilor” (2012) am devenit scriitorul primului roman global al comunismului din Europa Centrală și de Est, din literatura universală, personajele principale fiind un bucureștean, un sofiot, un moscovit, un budapestan, un praghez, un varșovian și un est-berlinez. Tot așa,  am scris 29 de cărți de călătorie, la care relatările pe scurt ale istoriilor țărilor respective sunt mereu prezente. Repartizarea pe continente și oceane a acestor cărți este următoarea: a. Africa (6): 1. ,,Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca” (2005); 2. ,,Călătorie în… pandemie, prin ,,Africa* Libreville, Accra,  Abidjan, Dakar, Bamako” (2020); 3. ,,Kenya, safari, cinci animale mari, vânate cândva, de Ernest Heminguay” (2020); 4. ,,Africa de Sud, Zimbabwe, Zambia, de la Capul Bunei Speranțe la cascada Victoria” (2021); 5. ,,Namibia, Botswana, de la Oceanul Atlantic la fluviul Limpopo” (2021); 6. ,,Tanzania, Uganda, de la coralii din Oceanul Indian, la gorilele din jungla Bwindi” (2022); b. America de Nord (3): 7. ,,America panglicilor cenușii, un vis… românesc” (2017); 8. ,,La umbra unui sombrero, prin Mexic” (2020); 9. ,,Prin exotismul interoceanic, din Panama, Costa Rica” (2021); c. America de Sud (3); 10. ,,Condori, lame și… cornutele bisericii și politicii din Peru” (2018); 11. ,,Popasuri andine* Chile, Ecuador, Columbia” (2020); 12. ,,Sub Crucea Sudului, prin Argentina, Brazilia, Uruguay” (2020); d. Antarctica (1): 13. ,,Calotă de gheață, pinguini și… temperaturi estivale în Antarctica” (2019); e. Asia (7): 14. ,,Străluciri  diamantine  în  Israel”  (2008); 15. ,,Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist” (2015); 16. ,,Cambodgia supraviețuitorilor din comunismul maximalist al khmerilor roșii” (2016); 17. ,,Iran, de la autocrația monarhilor la teocrația ayatolahilor” (2018); 18. ,,Itinerar est-asiatic: Taiwan, Macao, Hong Kong” (2020); 19. ,,Pe urmele caravanelor, în Iordania” (2021); 20. ,,Arabia Saudită, Qatar, de la Marea Roșie la Golful Persic” (2022); f. Australia (1): 21. ,,Trasee de bumerang prin Australia” (2018); g. Europa (3): 22.  ,,Peste Prut și mai departe… ” (2007);  23. ,,Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus” (2009); 24. ,,Trei țări baltice, Estonia, Letonia, Lituania” (2022); h. Oceanul Atlantic, inclusiv Marea Caraibilor și Marea Mediterană (3): 25. ,,Ghețari, vulcani, vulpi polare, papagali de mare, balene și heringi în Islanda” (2022); 26. ,,Bătrânul şi Cuba” (2014); 27. ,,Două țări insulare, euro-mediteraneene, Republica Cipru, Republica Malta” (2022); i. Oceanul Indian (1): 28. ,,Prin exotismul Oceanului Indian* Madagascar, Maldive, Mauritius, Réunion, Seychelles, Sri Lanka” (2019); j. Oceanul Pacific (1): 29. ,,Survolul Pământului, cu escale în exotismul Oceanului Pacific* Filipine, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Vanuatu, Fiji, Tonga, Noua Zeelandă, Polinezia Franceză” (2020). Astfel, am devenit cel mai prolific scriitor-călător în șapte continente, din literatura universală.

– Cine vă este lipit de suflet: Fiul Risipitor sau Fratele său?

• Cele două personaje sunt din ,,Întoarcerea Fiului Risipitor”, a treia pildă a lui Iisus Hristos. Desigur, iertarea păcatelor prin pocăință, prin mărturisirea păcatelor o apreciez foarte mult, având în vedere că ,,nu este om care să fie viu și să nu greșească”, cum se spune în slujba de înmormântare.

 – Stați uneori la taclale, la o șuetă cu  Dumnezeu?

• Eu mă rog la Dumnezeu, fac semnul crucii în dreptul fiecărei biserici pe care o întâlnesc în cale, dar nu pot afirma că am stat vreodată la taclale, la o șuetă cu Dumnezeu.

– Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?

• Raiul și Iadul sunt locuri prezente în toate religiile monoteiste, fie ele creștină, mozaică ori mahomedană, unde ajung sufletele respectivilor credincioși. Foarte interesant mi se pare faptul că în Rai nu există proprietate privată, oamenii nu au nimic, dar sunt fericiți. De asemenea, fiind detașat în instituții de învățământ superior din Algeria și Maroc, țări cu populație majoritar musulmană, pe durate de trei, respectiv, cinci ani, am avut ocazia să aflu de la studenții mei că în Raiul mahomedan pot intra musulmanii cu păcate oricât de multe și de mari, dacă îndeplinesc una din următoarele condiții: 1. Mor în timpul celor două pelerinaje la Mecca; 2. Convertesc la islam cel puțin un nemusulman; 3. Sunt jihadiști, cum sunt numiți cei care luptă pentru Jihad, adică pentru Războiul Sfânt.

– Când ați trădat, uneori, ce-ați simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?

• A trăda are mai multe înțelesuri, dintre care trădarea de țară este exclusă pentru mine. Tot așa, eu am unele principii, convingeri morale ferme, de care nu mă dezmint, respect cele zece porunci dumnezeiești. În rest, având un sentiment de regret, orice acțiune de acest fel s-a datorat dorinței mele de a mă distanța de persoanele fizice ori juridice care au devenit mult prea stresante sau de-a dreptul dușmănoase.

– Dac-ați putea cârpi esențial ceva din zămislirea Facerii,  ce ar viza acest petic?

• Dacă este vorba de Facerea Lumii, eu aș avea unele sugestii de îmbunătățire. De exemplu, nu aș permite ca sentimentul de invidie să ajungă la sadism, la crimă, așa cum apare în expresia românească ,,să moară și capra vecinului” și în balada populară ,,Miorița”. Ca o altă paranteză, în cele 105 țări în care am călătorit până în prezent, nu am auzit să existe o expresie asemănătoare cu ,,să moară și capra vecinului”.

– Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?…

• La această întrebare, voi cita o frază scrisă nu de un scriitor, ci de economistul Peter Ferdinand Drucker, americanul de origine austriacă, denumit și ,,tatăl managementului modern”, în cartea ,,Zilnicul Drucker”, în engleză, ,,The Daily Drucker”, apărută în 2004, la New York, sub egida Editurii Harper Business.  Fraza este următoarea: ,,Este mai important să faci lucrul care trebuie, decât să faci lucrul cum trebuie”,  în engleză, ,,It is more important to do the right thing, than to do the thing right”. Această frază mi-a întărit viziunea mea despre cărți, care trebuie să aibă valoare de întrebuințare, nu doar  pentru familia, colegii și prietenii autorilor, ci și pentru alții, adică să aibă calitatea de marfă. Cum se știe, cărțile au o valoare intrinsecă, apreciată în special de exegeți, și o valoare de întrebuințare, apreciată în special de cititori.  Sunt numeroase cărțile scrise foarte frumos, dar care nu prezintă interes pentru cumpărătorii specifici. Se depune praful pe ele, în rafturile lanțurilor de distribuție. De aceea, eu m-am orientat în special pentru cărțile de călătorie, dar nu oriunde, ci în țările la care cererea este mare ori oferta este mică. În consecință, de exemplu, în anul 2021, pe bază de facturi înregistrate la Editura Rovimed Publishers, s-au vândut 553 de exemplare din cărțile mele de călătorie și nu numai, prin Cărturești, Emag și Libris. Este mult, este puțin?

                                                                           Ion Fercu

Până pe 10 decembrie 2022, băcăuanii pot viziona, în holul mare al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” expoziţia itinerantă „Arhitecţi şi proiecte din Constanţa antebelică (1878 – 1916)”, realizată de arhitectul Radu Cornescu, un pasionat al istoriei Dobrogei, cu precădere a oraşului Constanţa. Şi-au dat concursul Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Dobrogea, Ordinul Arhitecţilor şi Uniunea Arhitecţilor, Flialele Teritoriale Bacău-Neamţ şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Expoziţia, după cum au precizat organizatorii, a fost finanţată din timbrul de arhitectură. Au prezentat expoziţia şi au conferenţiat pentru selectul auditoriu arh. Alexandru Bălan, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor Dobrogea şi arh. Laura Smaranda Tudosie, care l-a reprezentat pe arf. Radu Cornescu, acesta lipsind din modive medicale.

Gazdă a fost arh. Gelu Tudorache, preşedinte al Filialei Teritoriale Bacău-Neamţ a Ordinului Arhitecţilor, care a apreciat iniţiativa colegilor din Constanţa de a realiza o asemenea expoziţie, ce presupune pasiune, muncă, documentare, dar şi cheltuieli materiale importante, însă acestea justifică importanţa unei asemenea iniţiative, benefică pentru constănţeni, cât şi pentru toţi românii, deoarece istoria Dobrogei, inclusiv cea a arhitecturii, constituie matricea devenirii poporului şi naţiunii române, din punct de vedere arheologic, istoric, social şi economic, expoziţia prezentă fiind doar o mică parte din marele proiect care se întinde pe întreaga perioadă a existenţei şi devenirii Doborogei, a Constanţei, lansând, totodată ideea ca şi arhitecţii băcăuani să realizeze o asemenea expoziţie.

Cu sprijinul plaşelor şi fotografiilor, arh. Laura Smaranda Tudosie a susţinut o interesantă şi captivantă istorie a teritoriului dintre Mare şi Dunăre, sub cele patru perioade istorice: greacă, romană, bizantină şi apoi română, cercetările arheologice efectuate şi rezultatele excepţionale, care au demonstrat existenţa şi evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în acest tertoriu. O parte importantă din expoziţie o reprezintă zestrea arhitecturală consemnată din perioada 1878, când Dobrogea trece în administraţia românească, de la un sătuc la metropola de la 1916, o contribuţie importantă şi-au adus-o renumiţi arhitecţi, cum au fost Alexandru Orăscu, Carol Beniş, Grigore Cerchez, George Mandrea, Victor Ştephănescu, Petre Antonescu, Anghel Saligny, cel care a realizat podul de la Cernavodă (1895), Silozurile, Uzina Electrică şi Bursa veche, sau arh. Renard, autorul proiectului celebrului Cazinou din Constanţa.

„Avem o istorie foarte bogată, începând cu sec. VII î.e.n, când grecii din Milet au poposit aici, configurând un mic port, apoi în sec. I, după Hristos a intrat sub stăpânirea romană, perioadă înfloritoare, mai ales cu împăratul Constantin. Sunt numeroase vestigii care au rămas de atunci, apoi a urmat perioadele bizantină şi genoveză, pe la 1300 şi ceva, culminând cu stăpânirea otomană, până la 1878, când Dobrogea trece sub jurisdicţia statului român, care a făcut eforturi deosebite, mai ales în perioada lui Carol I, pentru modernizare şi reaşezare a teritoriului şi îmbogăţirea cu importante construcţii industriale şi edilitare, pe care le puteţi vedea pe panourile expoziţionale. Consider că expoziţia din Bacău este o invitaţie pentru toţi de a vizita oraşul, dar şi muzeele de Istorie şi de Artă, obiective care adăpostesc mărturiile existenţei celui mai mare oraş de la Marea Neagră, poartă de ieşire în lume a României. De altfel, arh. Radu Cornescu are realizate şi alte expoziţii, care întregesc marele proiect al istoriei Dobrogei, de la origini şi până în prezent, fiind bucuroşi să revenim în Bacău”.
arh. Laura Smaranda Tudosie, Ordinul Arhitecţilor Constanţa