Se demolează casele din zona centrală pentru a face loc viitorului bloc „Select” de pe strada Nicola Bălcescu.
Cine-a împușcat balonul și a omorât conducta
Dl. Biden a prezentat la începutul săptămânii trecute, mai exact, pe 7 februarie, discursul său Despre starea Uniunii.
Pentru cine nu știe, domnia sa e președintele SUA, adică al unei democrații consolidate și aliat al Europei. Discursul a fost găzduit de oficialul https://www.whitehouse.gov/briefing-room/speeches-remarks/2023/02/07/remarks-of-president-joe-biden-state-of-the-union-address-as-prepared-for-delivery/ . Domnul președinte își asigura cetățenii că ; ,,… Suntem singura țară care a ieșit din fiecare criză, mai puternică decât atunci când a intrat în ea. Asta facem din nou…. În urmă cu doi ani, COVID ne-a închis afacerile, ne-a închis școlile și ne-a jefuit atât de atât de multe. Astăzi, COVID nu ne mai controlează viața. Acum doi ani, democrația noastră s-a confruntat cu cea mai mare amenințare de la Războiul Civil încoace. Deși lovită, democrația noastră rămâne puternică…. I-am spus clar președintelui Xi : căutăm concurența, nu conflictul. Nu îmi voi cere scuze că investim pentru a face America puternică. Investim în inovația americană, în industrii care vor defini viitorul și pe care guvernul Chinei intenționează să le domine. Investim în alianțele noastre și colaborăm cu aliații noștri pentru a ne proteja tehnologiile avansate, astfel încât acestea să nu fie folosite împotriva noastră. Modernizăm armata pentru a proteja stabilitatea și a descuraja agresiunea. Astăzi, suntem în cea mai puternică poziție din ultimele decenii pentru a concura cu China sau cu oricine altcineva din lume. Mă angajez să lucrez cu China unde aceasta poate promova interesele americane și poate aduce beneficii lumii. Dar nu vă înșelați: așa cum am clarificat săptămâna trecută, dacă China ne amenință suveranitatea, vom acționa pentru a ne proteja țara. Și am făcut-o…..” Dincolo de discursul demn de pana lui Caragiale, domnul președinte Biden a reușit să-și apere țara omorând balonul (metorologic) Chinei, care spiona aversele. La vremea când președintele ordonase asasinarea balonului, adică înaintea discursului, nu știa ce face aerostatul cu pricina. Dar în tradiția americană, întâi tragi și apoi întrebi cine e acolo. În lipsă de alte realizări credibile, evocarea acestei victorii anticipate se lipea mănușă cu discursul ce urma să fie. Așa cum deja știți, o rachetă AIM-9 Sidewinder de 400.000 de dolari, lansată de pe unul din cele 2 Avioanele F22 care au zburat de la baza forțelor aeriene Langley din Virginia, a curmat cariera balonului. SUA ar fi putut doborî aerostatul cu niște gloanțe ieftine și ar fi putut să recupereze electronicele victimei, dar asta ar fi scăzut importanța evenimentului și discursul domnului Biden. Balonul trebuia să plătească …. scump. Dincolo de supozițiile agresorului, nu vom ști niciodată dacă a fost doar un balon meteorologic, așa cum a susținut China, sau cel mai șmecher balon de spionaj din istorie, deoarece racheta a lovit direct secțiunea inferioară cu toate componentele electronice. Domnul Xi, președintele Chinei (care are 400 de sateliți deasupra Terrei, dintre care neoficial, cl puțin o sută sunt de spionaj) s-a supărat. Ministerul chinez al Apărării a emis un comunicat, după care; „Statele Unite au insistat pentru a folosi forţa împotriva unui aerostat civil chinez, ceea ce contravine grav practicilor internaţionale şi creează un precedent periculos”. Pentru cei mai puțin obișnuiți cu nuanțele, protestul nu a fost exprimat de Ministerul de Externe chinez și nici de ambasadorul Chinei acreditat în SUA, ci de Ministerul chinez al Apărării. În ciuda acestei ,,victorii”, discursul domnului președinte Biden a fost umbrit săptămâna trecută de alte obiecte zburătoare ,,greu identificabile”. Unul părea balon, însă celelalte aveau forme diferite ( hexagonală și cilindrică). Indiferent de formă, au avut aceași soartă ca și infractorul chinez. După https://www.spiegel.de/ausland/us-general-glen-vanherck-schliesst-aliens-als-erklaerungsversuch-nicht-aus-a-bca27fcf-7b46-40c5-b679-5c4fa5e8ae15 Generalul Glen VanHerck, care conduce Comandamentul Nord American de Apărare Aeriană, NORAD și care a eliminat obiectele zburătoare, nu a exclus ca ultimile victime aeriene să fi fost de natură extraterestră. Conform aceleiași publicații, întrebat duminică seara de un reporter dacă Departamentul de Apărare al SUA ar exclude faptul că în spatele acestor evenimente se află extratereștrii, comandantul Glen VanHerck a spus: ,,Las serviciile de informații și contrainformații să găsească raspunsul. Nu am exclus nimic în acest moment.” Subliniind că treaba lui e să apere țara, a adăugat: „Orice se apropie de America de Nord, dacă este necunoscut, voi identifica – și voi evalua dacă reprezintă o amenințare. Dacă este o amenințare, o dobor.”
O amenințare pentru SUA, probabil, au constituit-o și conductele Nord Stream 2 din Marea Baltică. A doua zi după raportul domnului președinte, reporterul veteran de investigații, Seymour Hersh, a publicat o anchetă explozivă (prohibită în media noastră) în care explica, cu detalii necunoscute până acum, modul în care două națiuni, SUA și Norvegia, au sabotat conductele Nord Stream 2. Seymour e un jurnalist de investigație și scriitor politic american care a primit în 1970 Premiul Pulitzer pentru Reportaj Internațional. El a scris despre tortura deținuților de către armata americană la închisoarea Abu Ghraib . Hersh a câștigat, de asemenea, două premii National Magazine și cinci premii George Polk. El a demascat masacrul My Lai și mușamalizarea acestuia în timpul războiului din Vietnam. Tot el a dezvăluit Operation Menu – bombardamentul clandestin al Cambodgiei. Toate aceste dezvăluiri fac acum parte din istoria hidoasă și confirmată a SUA. Seymour Hersh nu e un necunoscut, poate și de aceea, invocând dezvăluirile și autoritatea emitentului, China a solicitat SUA să ofere explicații. La fel și Rusia. Cele două state nu au înțeles că în numele democrației totul e permis băieților buni. Germania a tăcut, dar și tăcerea e un răspuns. După cum se vede, scopul nu e integrarea Ucrainei în UE ci integrarea UE în democrația Ucrainei, care, a devenit informal, după cum se vede, normă europeană. Deocamdată însă, legal, lucrurile stau cam așa. https://southfront.org/u-s-act-of-war-against-the-european-union-president-biden-ordered-the-terror-attack-against-nord-stream-high-treason-against-the-people-of-europe/ spune -… Nord Stream care își are originea în Rusia trece prin apele teritoriale a patru state membre ale UE, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania. Permisiunea a fost acordată și aprobată de parlamentele acestor țări înainte de construcție. În plus, conductele Nord Stream au necesitat și aprobarea Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei, care făceau parte din procesul consultativ anterior construcției. Din punct de vedere juridic (Dreptul internațional: Carta ONU, Legea Mării) acesta nu a fost un atac terorist împotriva Rusiei, a fost un act de război al SUA împotriva Uniunii Europene. Conductele Nord Stream, care au făcut obiectul atacului, sunt situate în jurisdicția teritorială (maritimă) a patru state membre ale Uniunii Europene. În dreptul internațional, „integritatea teritorială” se extinde și la „proprietățile” situate în apele teritoriale ale statului național. Distrugerea deliberată a „proprietăților” menționate în apele teritoriale ale unei țări de către sau în numele unui actor statal străin constituie un act de război. Comisia de anchetă constituită ulterior comiterii sabotajului (în care Rusia, în ciuda insistențelor, nu a fost acceptată, după cum se știe), nu a identificat vinovații. Pentru că așa cum spunea https://dailyreckoning.com/bombshell-the-u-s-did-it/ ,, Inculpații din acest proces sunt proprii lor judecători. Și s-au declarat nevinovați… prin verdict unanim…” Europa, prin liderii săi șantajabili și emasculați, nu mai protestează de mult, asumându-și statutul de vasal și țintă nucleară legitimă. Conform https://www.voltairenet.org/article218718.html ,,…În decembrie 2022 aeronava C-17A Globemaster a fost autorizată să transporte bombe nucleare americane B61-12 în Italia și alte țări europene. …. În același timp, SUA și NATO își intensifică desfășurarea forțelor în Europa, din ce în ce mai aproape de Rusia. În România, NATO a desfășurat aeronave AWACS, dotate cu cele mai sofisticate echipamente electronice, ținute constant în zbor în apropierea spațiului aerian rusesc. Tot în România, Pentagonul a desfășurat Divizia 101 Aeropurtată, care este dislocată în Europa pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial….” România poate fi mândră de importanța ei strategică, cu atât mai mult cu cât fiecare soldat NATO ne costă, potrivit unui parlamentar roman, o mie de euro pe zi iar noi ca români vrednici ce suntem, am fost de acord… Așadar, sprijinim SUA să învingă criza. Slavă!
Jr. Adrian M. Ionescu
Modernizarea DJ 117, finalizată și în comuna Berzunți
Locuitorii din zonă au acum la îndemână o legătură rutieră modernizată în integralitate, pentru a ajunge mai rapid în localitățile limitrofe.
DJ 117, în zona comunelor Berzunți și Poduri, a avut o porțiune din balast care a fost reabilitată. Astfel, marți a fost recepționată o arteră modernă și sigură pentru participanții la trafic, o rută alternativă cu un traseu pitoresc către Moinești și Onești.
„Împreună cu Ştefan Tifan- primarul comunei și consilierul județean- Vasile Budacă, am parcurs porțiunea pe care s-au executat lucrări la sistemul rutier, acostamente consolidate din beton, șanțuri si rigole carosabile, ziduri de sprijin, regularizarea albiei râului, 5 podețe și 3 poduri noi”, a declarat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău.
Valoarea totală a proiectului este de 4,3 milioane euro, fonduri asigurate de Consiliul Județean Bacău prin Serviciul Public Județean de Drumuri.
Prin recepția acestui tronson de drum, care completează lucrările efectuate în comuna Poduri pe DJ 117, cetățenii beneficiază de o cale de tranzit realizată la standarde europene, cu acces facil către rețeaua de drumuri naționale.
Trei, patru sau cinci diftongi?
Să recapitulăm: la proba de simulare a examenului la limba şi literatura română pentru evaluarea naţională de luni, 13 febr., s-a cerut precizarea numărului diftongilor din enunţul „N-avea rost să-i spun că nu mănânc, ca de obicei, că niciodată nu-mi place mâncarea ei”.
Răspunsul este simplu: 4 (patru) diftongi. Aceştia sunt: 1. /ea/, din „avea”; 2. /ăi/, din „să-i”; 3. /ei/, din „obicei”; 4. /ea/, din „mâncarea”.
Cei care consideră că în cuvântul „obicei” nu există diftong sunt victimele lecturii câtorva lucrări aproape dispărute, care greşesc afirmând că „grupurile de litere ce, ci; ge, gi; che, chi; ghe, ghi notează întotdeauna un singur sunet”.
Un exemplu care contrazice această declaraţie se află chiar în enunţul de mai sus: ce, din „obicei”, conţine vocala /e/ (este un digraf silabic), pe când ci, din „niciodată”, nu conţine vocala sau semivocala i (este un digraf nesilabic); aici i este literă ajutătoare/ diacritică. Dincolo de terminologia aceasta, trebuie spus că fonetica este o disciplină „la purtător”.
Dovada: încercaţi să rostiţi silabele respective lungind sunetul bănuit a fi vocală. Nu veţi reuşi decât cu e, din silaba -cei (ceeeeeeeeeeeeeee…), căruia îi urmează semivocala i. În silaba -cio-, din „niciodată”, acelaşi exerciţiu vă impune rostirea prelungită a lui o (ciooooooooooooooo…), ceea ce ne obligă să o tratăm ca vocală; i, din ci, nu este nici măcar semivocală, ci semn al consoanei [č], din cuvinte precum raci ([rač]), ciorbă ([čorbă]), picior ([pičor]).
Chestiunea lui ei este mai simplă: scriem două litere, dar pronunţăm trei sunete ([iei]), precizat şi în DOOM3: „ea [pron. ia] pr. f., g. ei [pron. iei]”. Este una dintre cele 13 situaţii de utilizare a lui „iot” pentru pronumele personale şi formele verbului „a fi”. Aşadar, avem un triftong, şi nu un diftong.
Părerea mea este ca inspectorul de specialitate să recunoască pozna (errare humanum est) şi să reformuleze partea respectivă din baremul de corectare şi notare.
Înca un cutremur în Oltenia: magnitudinea 5,7
Astăzi s-a produs încă un cutremur în Oltenia, în județul Gorj.
Conform Institutului Național pentru Fizica Pământului, la ora 15:16:53 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.7, la adâncimea de 40 km.
Cutremurul s-a produs la 102km NV de Craiova, 120km SV de Sibiu, 146km V de Pitesti, 161km SE de Timisoara, 183km SE de Arad, 195km S de Cluj-Napoca, 204km E de Belgrade, 208km E de Zemun, 212km NE de Nis, 212km V de Brasov.
Tot astăzi, la ora 12:35:56 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 2.0, la adâncimea de 17.9 km.
Ieri, tot în Oltenia s-au produs cinci cutremure:
17:50:16 (ora României), magnitudinea ML 3.4, la adâncimea de 8.2 km.
17:21:12 (ora României), magnitudinea ML 2.8, la adâncimea de 11.2 km.
17:16:25 (ora României), magnitudinea ML 2.1, la adâncimea de 12.8 km.
17:13:28 (ora României), magnitudinea ML 2.4, la adâncimea de 12.4 km.
16:58:08 (ora României), magnitudinea ML 5.2, la adâncimea de 16.5 km
Tot ieri, la ora 04:33:01 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ML 2.9, la adâncimea de 139.1 km. Cutremurul s-a produs la 80km E de Brasov, 96km NE de Ploiesti, 98km S de Bacau, 113km V de Galati, 115km NV de Braila, 147km N de Bucuresti, 168km NE de Pitesti, 178km SV de Iasi, 193km E de Sibiu, 212km N de Ruse.
Proiect ANPC: produsele care conţin insecte autorizate ca alimente să fie amplasate separat
Produsele alimentare care conţin specii de insecte autorizate ca alimente noi vor fi prezentate în magazine în standuri separate, delimitate de cele cu produse clasice, lângă care trebuie să se găsească panouri de informare, prevede un proiect de ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Potrivit unui proiect de ordin al preşedintelui ANPC, publicat pe site-ul instituţiei, documentul stabileşte modalităţile de informare a consumatorilor cu privire la informaţiile privind produsele alimentare care sunt/conţin specii de orice insecte autorizate a fi introduse pe piaţă ca alimente noi, respectiv vierme galben de făină, lăcustă călătoare, greier de casă şi larve ale gândacului de făină, precum şi orice alte specii de insecte cuprinse în lista cu alimente noi.
„Produsele alimentare care sunt/conţin specii de insecte autorizate a fi introduse pe piaţă ca alimente noi vor fi prezentate în suprafeţele de vânzare într-un stand separat, delimitat de standurile ce conţin produsele consacrate care nu sunt/nu conţin specii de insecte autorizate a fi introduse pe piaţă ca alimente noi”, se arată în proiect.
Operatorii vor fi obligaţi să afişeze, la loc vizibil, lângă standul separat
Totodată, operatorii vor fi obligaţi să afişeze, la loc vizibil, lângă standul separat, informaţia că produsele alimentare sunt/conţin specii de insecte.
De asemenea, „indicarea informaţiilor privind produsul finit/mâncării furnizat/e de unităţile de restauraţie colective care sunt/conţin specii de insecte autorizate a fi introduse pe piaţă ca alimente noi se face astfel încât informaţiile să fie disponibile şi accesibile direct la locul de desfacere/oferire a acestui/acestei produs/mâncări sau, în cazul comercializării la distanţă, înainte de finalizarea comenzii”, mai scrie în document.
Proiectul de ordin privind obligaţia operatorilor economici de a asigura consumatorilor informaţii clare şi complete cu privire la produsele alimentare ce conţin specii de orice insecteautorizate a fi introduse pe piaţă ca alimente noi este supus consultării publice, propunerile şi observaţiile putând fi trimise în perioada 15-27 februarie, la adresa : cabinet@anpc.ro
ANPC a întrebat consumatorii
Recent, Paul Anghel, şeful Direcţiei Generale Control şi Supraveghere Piaţa şi Armonizare Europeană a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), întreba consumatorii, într-o postare pe Facebook, dacă produsele care conţin proteine obţinute din greieri, larve ale gândacului de făină, vierme de galben de făină şi lăcuste, aprobate de Comisia Europeană, ar trebui etichetate în mod clar şi vândute doar pe rafturi special alocate.
Primarul comunei Vultureni, amendat de Prefectură
La nivelul Instituţiei Prefectului – Judeţul Bacău s-a instituit o comisie de control, prin Ordin de prefect, ce avut ca scop verificarea şi îndrumarea activităţii Primăriei comunei Vultureni din judeţul Bacău, pentru perioada 2021 – 2022.
În urma controlului efectuat în ultima parte a anului trecut, s-au identificat numeroase abateri şi încălcări ale legislaţiei aplicabile în domeniu, de către primarul UAT Vultureni, secretarul general UAT Vultureni, dar şi de consilierii locali.
Din raportul de control al comisiei se observă că primarul îşi desfăşoară activitatea cu lipsă de transparenţă instituţională şi cu o neîndeplinire constantă a atribuţiilor stabilite prin lege.
„S-a constatat, printre altele, că primarul nu a respectat termenul de convocare și modul de calcul al termenelor procedurale, nu a prezentat consiliului local raportul anual privind starea economică, socială şi de mediu a UAT-ului (ce se publică pe pagina instituţiei), a gestionat deficitar comisia de stabilire a dreptului de proprietate privată – generând prejudicii – fiind obligat, prin hotărâre judecătorească, la plata de penalităţi în cuantum de 33.400 lei, plus cheltuieli de judecată.
Totodată, prin raportul de control, se evidenţiază că nici Secretarul General al comunei nu asigură transparenţa instituţională, omiţând să întocmească, să arhiveze şi să aducă la cunoştinţă publică hotărârile de interes general, minutele şedinţelor & votul membrilor consiliului local, precum şi alte acte administrative. Doamna Secretar General nu îşi îndeplineşte nici atribuţiile privind procedura de convocare, modalitatea de desfăşurare şi asigurare a legalităţii şedinţelor de consiliul local, cât şi multe alte atribuţii stabilite de lege”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Bacău.
Având în vedere cele constatate, comisia de control impune primăriei Vultureni măsuri în vederea eliminării deficienţelor şi aducerii în legalitate a activităţii desfăşurate de către primarul şi secretarul general al comunei. De asemenea, primarul UAT Vultureni a fost amendat cu suma de 2000 de lei.
Amplă acțiune a Poliției Rutiere. Peste 500 de amenzi și 66 de permise reținute
Polițiștii băcăuani au organizat, în weekendul trecut, în intervale orare diferite, o amplă acțiune în județul Bacău la care au fost angrenați peste 150 de cadre. În acest context, au fost reţinute 66 de permise de conducere, retrase 16 certificate de înmatriculare şi au fost constatate 3 infracţiuni.
Pentru prevenirea accidentelor rutiere, în perioada 10-12 februarie a.c., peste 150 de polițiști de la rutieră şi de ordine publică din tot judeţul, au desfășurat o acțiune pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.
În urma controalelor pe drumurile publice din judeţ, polițiștii au aplicat 539 de sancţiuni contravenţionale la regimul rutier, din care, 169 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pentru încălcarea regimului legal de viteză, 4 pentru neacordare de prioritate pietonilor, 10 pentru conducere sub influenţa alcoolului, 4 pentru depășiri neregulamentare, iar restul pentru alte abateri.
În cadrul acțiunii, polițiștii au reținut 66 de permise de conducere, dintre care 24 pentru depășirea limitei de viteză legală, 14 pentru depășiri neregulamentare, 10 pentru conducere sub influența alcoolului. Totodată, au fost retrase 16 certificate de înmatriculare și constatate 3 infracțiuni la regimul rutier.
Acțiunile pentru siguranța traficului rutier continuă, polițiștii rutieri fiind prezenți pe drumurile naționale din județul Bacău și pe toate arterele rutiere importante, pentru fluidizarea traficului rutier și prevenirea accidentelor rutiere.
Subvenții de aproape 2 milioane de lei, încasate ilegal
Sute de fermieri din tot județul trebuie să returneze banii încasați necuvenit de la stat. Cei mai mulți dintre debitori, din neglijență sau cu rea-intenție, nu s-au conformat obligațiilor asumate când au cerut sprijin de la stat. În total, APIA trebuie să recupereze circa 1,97 miloane de lei. O asociație de creștere a animalelor are de înapoiat peste 300.000 de lei.
În fiecare an, funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bacău întreprind acțiuni de recuperare a banilor primiți necuvenit de la stat de unii fermieri. Aceasta este, de fapt, una dintre atribuțiile principale ale instituției, stabilită de legislația în domeniu – OUG nr. 66/2011 privind prevenirea neregulilor în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Astfel, sute de fermieri din tot județul trebuie să returneze banii primiți ca ajutoare de la stat, după ce, în urma verificărilor din teren, specialiștii APIA au constatat că acești beneficiari au încasat necuvenit subvențiile. Potrivit APIA Bacău, numai anul trecut, au fost întocmite și gestionate, 335 de procese verbale de constatare a neregulilor. La mijloc ar fi vorba despre 1.968.656.48 lei. Cei ai mulți bani – peste 1,1 milioane de lei – sunt fonduri primite prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală, dar și sume acordate prin Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA), pentru finanțarea plăților directe – 615.459 lei. Diferența de 240.959 de lei reprezintă alocații plătite de la buget național.
Motive și motive
În general, fermierii trebuie să returneze acești bani, după ce s-a constatat că aceștia aveau cultivate suprafețe mai mici decât cele declarate în cererea de plată a subvențiilor. „Pe măsurile de dezvoltare rurală, fermierul care s-a angajat să respecte condițiile de agro-mediu și cele ecologice, trebuie să păstreze acele suprafețe pe o durată de cinci ani. Or, din anumite condiții, agricultorul își micșorează suprafața, fie pentru că nu s-a mai înțeles cu vecinul de la care a arendat terenul, fie în urma controalelor efectuate de noi, unde am descoperit neconcordanțe față de datele din cerere. În acest caz, suntem obligați să cerem restituirea întregii sume primite în toți anii din urmă, nu doar pentru ultimul”, a arătat Raluca Iacobeanu, purtător de cuvânt APIA Bacău. În plus, în cazul plăților directe, se consideră bani primiți în mod necuvenit dacă, prin teledetecție sau la fața locului, se stabilește fie că suprafețele nu sunt cultivate cu nimic, fie pe acestea sunt înființate culturi diferite față de cele declarate în cererea unică pe suprafaţă .
Peste 300.000 de lei, de la o asociație de creștere a animalelor
În general, sumele sunt recuperate pe cale „amiabilă”, fermierii returnând, în mod voluntar, banii primiți ca subvenție. Sunt, însă, cazuri când doar justiția poate decide înapoierea banilor, procedură care durează chiar și ani, de cele mai multe ori. Așa cum este cazul unei asociații din Brusturoasa, pentru care instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil abia anul trecut. „Cea mai mare sumă necuvenită pentru care s-a constituit debit, în anul 2022, este de 312.728 lei, aferentă Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și bugetului national. Acest debit a fost constituit în sarcina unei asociații, urmare a Sentinței civile nr. 445 din data de 03.06.2021, pronunțată de Tribunalul Bacău – Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 12732/3/2019, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. 181 din 24 martie 2022 a Curții de Apel Bacău”, mai aflăm de la responsabilii APIA Bacău. La mijloc, ar fi, de fapt, un act de concesiune a unei pajiști pe care l-a semnat edilul din Brusturoasa, considerat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate – ANI. În această situație, întrucât a fost anulat contractul de concesiune a terenului, APIA a fost nevoită să ceară returnarea sprijinului de stat acordat crescătorilor de animale.
Pe fir intră și Fiscul
În mod uzual, stingerea creanţelor se face prin conformarea voluntară a debitorului, ca efect al propriei voinţe, acesta înțelegând să se achite de obligația înapoierii sumelor primite necuvenit de la stat. Însă, o parte însemnată a cazurilor ajunge la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, Fiscul demarează procedura de executare silită a debitorilor care nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acestea au devenit eligibile. „Instituția noastră emite procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, ce constituie constituie titlu de creanţă. În general, stingerea acestor creanțe bugetare se realizează prin încasare de la debitori, deducere din plățile ulterioare sau compensare. Atunci când creațele bugetare nu pot fi recuperate prin modalitățile descrise anterior, instituția noastră transmite titlurile executorii către organelor fiscale competente, care efectuează procedura de executare silită”, au precizat reprezentanții locali ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.
Seminar pe probleme ale poziției investiționale a României
În sala „Ion Ionescu de la Brad”, din sediul Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din Romania (CECCAR), va avea loc, joi, 16 februarie, de la ora 10,00, seminarul cu tema „Rolul BNR în elaborarea balanței de plăți și a poziției investiționale a României. Obligații de raportare ale persoanelor juridice publice și private.”
La seminar sunt invitați reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) – de la Direcțiile Statistică și Stabilitate Financiară: Carmen Matieș și Marius Popa – de la Direcția Statistică și Amalia Stamate – de la Direcția Stabilitate Financiară.
Sunt invitați și reprezentanți ai Administrației Județene a Finanțelor Publice și ai Direcției de Statistică Bacău.
Se vor prezenta principalele tipuri de raportări statistice: Investiții străine directe (ISD), Informații financiare în relația cu nerezidenții (IFRN), Comerțul internațional cu servicii (ITS) și Finanțarea companiilor nefinanciare din România (FCNEF).
De la ora 10,00, Marius Popa – expert la Serviciul Raportări statistice directe al BNR va prezenta tema „Investiții străine directe (ISD)”, iar în intervalul orar 10,40-11,20, Carmen Matieș – expertă la Serviciul balanța de plăți va vorbi despre „Comerțul internațional cu servicii (IFRN)”. De la ora 12,00, Amalia Stamate – economist principal la Serviciul de monitorizare a riscurilor sistemice va prezenta „Accesul la finanțare al companiilor nefinanciare (FCNEF)”. De la ora 12,40, până la ora 13,00 se va desfășura o scurtă sesiune de întrebări și răspunsuri Q&A – în dialog cu invitații seminarului.
ISJ recunoaște eroarea din barem cu diftongii
Inspectoratul Școlar Județean a recunoscut eroarea din baremul de corectare a tezelor de la simularea județeană a examenelor naționale, cea în care elevii erau puși să numere diftongii dintr-o propoziție. În barem erau numai trei dar în propoziție erau, după spusele profesorului universitar Ioan Dănilă, patru. Acum ISJ vine și spune că, în realitate, erau cinci…
Însă aceasta este singura eroare pe care ISJ o recunoaște, celelalte probleme semnalate de Deșteptarea nu sunt considerate suficient de grave de către prof. Dorel Nistor, inspector școlar de specialitate limba și literatura română.
În ceea ce privește subiectul prin care elevii erau puși să argumenteze dacă credința în Dumnezeu îi ajută să-și depășească necazurile, subiect considerat de unii părinți dar și profesori a fi inoportun, deoarece mulți elevi sunt de alte credințe sau sunt atei, ISJ susține că nu e nici o problemă deoarece toate religiile promovează credința într-o entitate superioara, doar numita diferit:
„Apreciem că toate religiile promovează o credință într-o entitate superioară, numită diferit. Prin urmare, elevilor nu li s-a lezat libertatea de credință, ci li s-a cerut să argumenteze pro sau contra, în funcție de valorile în care cred. Elevii atei puteau argumenta că nu sunt credincioși, nu sunt ajutați în depășirea dificultăților de divinitate, ci de propriile lor convingeri, de familie, de prieteni, etc.”, se arată în răspunsul primit de la ISJ.
În ceea ce privește problema cu maimuțele, și aici ISJ argumentează ca nu a greșit. La acest subiect, elevilor li s-a dat să spună dacă o propoziție bazată pe informatiile dintr-un text este adevărată sau falsă. Propoziția în cauză era „Maimuțelor le place să se joace”, dar în text era doar informația că maimuțele POT juca jocuri. Prin urmare, multă lume a concluzionat că nu se poate spune dacă propoziția este adevărată sau falsă deoarece „a putea” nu înseamnă și „a place”; dacă poți să faci o activitate, nu este obligatoriu să-ți și placa acea activitate.
ISJ susține, însă, că raspunsul la propoziție trebuie să fie „adevărat” deoarece jocul este, conform DEX, „o activitate distractivă”.
Cât despre problema cu adjectivul, în răspunsul ISJ ni s-a transmis că „trebuia precizat adjectivul provenit din verb la participiu, noțiune ce trebuie să fie cunoscută de către elevii de clasa a VIII-a. Nu li s-a cerut elevilor să prezinte poziția sintactică pe care o ocupă adjectivul în enunț, respectiv de predicativ suplimentar”.
Un grup de elevi de la Colegiul „Alecsandri” produce un lungmetraj cu care speră să intre și în cinematografe
Un grup de adolescenți, elevi ai Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Bacău au înființat un club de film, unde fac și produc filme de scurtmetraj și lungmetraj, clubul purtând denumirea de Overthink. Oficial, Clubul de Film „Overthink” s-a înființat pe 29 aprilie 2021, cu ocazia unui concurs antidrog, inițiativa aparținând elevilor Răzvan Marin și Matei Elesei, cu timpul alăturându-se mulți alți elevi. „Odată cu acel proiect antidrog, cu care am luat locul I pe județ, au urmat și alte filme în care ni s-au alăturat mai mulți elevi. Așa am ajuns să participăm la un alt concurs, Boovie, un concurs național unde am fost premiați”, ne-a spus Matei Elesei, fondatorul Clubului de Film Overthink. Echipa Overthink are în momentul de față actori, scenariști, regizor, sunetiști, cameramani, și are în proiect lansarea unui lungmetraj, cel mai probabil în vară, o peliculă ce se dorește a intra în cinematografe.
„Acest proiect l-am început de anul trecut și este inspirat dintr-o poveste reală, film cu care vrem să participăm și la diferite festivaluri de profil”, ne-a mai spus Matei care este conștient că va trebui să facă o mulțime de demersuri și documente pentru ca filmul să ajungă și în cinematografe. La producția acestui film participă o echipă extraordinară de cameramani iar în film își dă concursul și actorul Bogdan Iancu. Și bugetul filmului a fost o provocare pentru că a fost nevoie de foarte multe, recuzită, deplasări – pentru că s-a filmat și la Constanța, București, și multe altele. În momentul de față, pelicula nu are un titlu deși a fost lansat deja un triller. La un moment dat s-a lansat un zvon că filmul s-ar numi „Liceeni”, ca o mai veche și celebră producție în care au jucat Ștefan Bănică Jr și Oana Sârbu. Subiectul filmului este chiar despre niște liceeni care au lansat o trupă de film, adică despre ei, o trupă care întâmpină mai multe probleme pe parcurs. La realizarea acestui proiect mai participă și Alex Florea – FNB și un director de imagine, absolvent UNATC, băcăuanul Andrei Budău.
„Am avut și peripeții în timp ce filmam pentru acest proiect. Eram în Gara Bacău unde trebuia să facem o scenă în care Răzvan, actorul principal al filmului, aleargă după tren. După vreo 45 de minute de așteptare apare un tren și toți am început să alergăm după Răzvan: cameramanul, eu, regizorul, fotograful de platou și sunetistul. Nu mi-a plăcut cum ai ieșit și am zis că mai filmăm odată scena și a trebuit să așteptăm un tren următor. A venit al doilea tren, am filmat, a fost ok. Atunci a venit domnul de pe peron și ne-a întrebat ce facem și ne-a spus că era să oprească de două ori trenul pentru noi. El a crezul că pierdem trenul și când i-am povestit că noi filmăm pentru un lungmetraj s-a cam supărat”, ne-a povestit Matei Elesei care ne-a prezentat și o parte din cei aproape 25 dintre colegii săi cu care lucrează în film: Theodor Vieru, Amalia Auraș, Mirabela Porondi, Alia Popa. Mirabela deține un rol principal în film și o interpretează pe Tania. „Eu joc un rol principal, o tânără care se îndrăgostește – povestește Mirabela. De cand am intrat în echipă am avut ocazia să întâlnesc actori, am fost la festivaluri, am fost premiată și chiar m-am gândit să mă orientez în viitor pe acest domeniu. E frumos să știi că faci parte dintr-o echipă care îți deschide foarte multe uși. La vârsta mea să am premii naționale și internaționale…eu zic că e ceva.” De altfel, filmele tinerilor de la Overthink au câștigat multe premii. Premii importante.
Pentru fondatorii Clubului, fiind elevi de clasa a XII-a, viitorul este unul nostalgic în ceea ce privește acest proiect. Și asta pentru că de anul viitor vor fi studenți pe alte meleaguri. Așa că Matei și Răzvan își doresc să lase moștenire în liceu acest proiect. „Nu trebuie să uităm că liceul ne-a susținut destul de mult, mai ales directoarea Adriana Măcincă”, a mai spus Matei Elesei care a explicat și cum este văzut proiectul lor în școală. Așa că mulți sunt încântați de idea lor, elevi și profesori. Mai mult decât atât, prof. Cătălin Barbu chiar are un rol de profesor în pelicula tinerilor de la Overthink. În același timp, dacă sunt mulți care susțin acest proiect, există și profesori, dar și elevi, care nu prea agrează ideea, crezând că este doar o joacă, iar alții sunt neutri fiind în necunoștință de cauză.
Cu alte cuvinte, povestea Overthink are cam de toate: sare-piper, poveste, intrigi, oameni pro și contra, energie și multe altele, ingredient care pot scoate la lumină ceva autentic, original, cu și despre tineri care vor mult mai mult. Acum nu rămâne decât ca timpul să ne despartă de ceea ce va fi un produs mai bun sau mai puțin reușit, asta și în funcție de gusturi sau așteptări. În orice caz, așteptarea va merita și avem convingerea că, indiferent cum va fi, e mai mult decât ceva…
Bullying la clasa a Șaptea E
Uite că acușica se făcea anul de când izbucnise tărăboiul la clasa a Șaptea E! Se făcea anul și nimeni nu putea spune când se va termina totul. Și nici cum. De început, o începuse spălăcitul ăla cu buze subțiri din fundul clasei, Vlad Rusescu. După ce vreme îndelungată îl amenințase, șicanase și chiar înghiontise pe vecinul său de bancă, Vlăduț Artistciuc, într-o dimineață de iarnă, Rusescu a tăbărât de-a binelea pe el, cu pumnii și picioarele.
Deși se cam așteptase la o asemenea grozăvie, victima a fost copleșită. În toiul atacului, agresorul i-a spart călimara cu cerneală, i-a sustras și vreo trei creioane pe care le revendica de mult timp, ba, zic unii, că nici pachetul cu mâncare nu ar fi rămas întreg. Revenindu-și din buimăceală, Vlăduț Artistciuc a încercat să riposteze, dar răul era făcut. Iar de atunci, răul domnea.
Evident că a fost înștiințată madam Ursu, dirigintele clasei. S-au luat și unele măsuri. Mai întăi, diriga a încercat să-l sperie pe pe Vlad Rusescu cu scăderea notei la purtare. Apoi, l-a izolat în ultima bancă. Și l-a avertizat că, la o nouă abatere, întreaga tărășenie va ajunge la domnul director Onu. Canci! Lui Rusescu i se rupea de tot, de toate și de toți. Și știau cu toții că e cam frecție la picior de lemn.
Că Rusescu-i bazat. Și cum să nu fie când, ani la rând, familia sa înstărită umpluse cu cadouri, peșcheșuri și atenții întreg corpul profesoral? Majoritatea clasei știa ce-i poate pielea spălăcitului pus pe rele, dar mai erau câte unii care, fie din teamă, fie dintr-un sentiment ciudat de tovărășie sau- mai știi?- poate chiar din alienare, spuneau că nu Rusescu era cel vinovat și că dracul ăla provocator de Artistciuc începuse totul.
Artistciuc își striga nevinovăția și durerea cât îi ziua de lungă, se căina și voia răzbunare, dar, mai ales, căta sprijin peste tot. Inclusiv la colegii din alte clase. La a Șaptea A avea, cică, susținerea lui Geo, șmecherașul ăla de mesteca mereu gumă și purta cămăși cadrilate, ca de cow-boy, iar Geo, cu o armată întreagă de mardeiași în spate, îi mai arătea pumnul, prin recreații, lui Vlad Rusescu.
Rusescu îl persifla și, la rândul său, arăta, dar nu cu pumnul, ci cu degetul, către tovarășul său Cip, șeful clasei de la Șapte C, ăl cu față mongoloidă și comportament autoritar, despre care se șoptea că, dacă strănută odată, toți colegii săi de clasă răcesc instant. Prin urmare, nici prin gând nu-i trecea spălăcitului să o lase mai moale. Din ultima bancă, unde fusese mutat, continua să arunce cu cotoare de măr și cu bucăți de cretă în capul lui Artistciuc, de era să o nimerească de câteva ori și pe colega acestuia de bancă, Maia Moldovan, care ceruse de urgență ajutorul clasei.
Iar clasa nu prea știa ce să facă pentru că, să vezi drăcie, țăcănitul ăsta de Rusescu amenințase la un moment dat că, dacă simte ceva necurat împotriva lui, vine cu o bombă și aruncă în aer școala întreagă. Așa că, nebunia continua. Și uite că acușica se făcea anul de când izbucnise tărăboiul. Mai toți ziceau că-i bullying, termen ușchit și la modă. Dar nu ar fi fost cu nimic greșit să i se spună și altfel, utilizându-se un cuvânt vechi, vechi de când lumea și urât, urât ca limba rusă.
Statistici turistice
În luna NOIEMBRIE 2022 în judeţul Bacău numărul unităţilor de cazare (cu o capacitate de cazare existentă de minim 10 locuri-pat) care au funcţionat a fost de 93 unităţi, acestea oferind un număr de 3.945 locuri de cazare.
Comparativ cu luna NOIEMBRIE 2021, numărul de unităţi a scăzut cu 12 unități (-11,4%), iar numărul de locuri oferite turiştilor a crescut cu 86 locuri (+2,2%). Comparativ cu luna OCTOMBRIE 2022, numărul de unităţi a scăzut cu 2 unități (-2,1%), iar numărul de locuri oferite turiştilor a scăzut cu 169 locuri (-4,1%).
Pe total judeţ Bacău, în luna NOIEMBRIE 2022 s-a realizat un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 19,7%, mai mare decât cel înregistrat în luna NOIEMBRIE 2021 (15,6%) şi mai mic decât cel înregistrat din luna OCTOMBRIE 2022 (26,0%). Pe tipuri de unităţi de cazare cel mai mare indice s-aînregistrat în bungalouri, în timp ce pe zone turistice cel mai mare indice s-a înregistrat în orașe reședință de județ.
Numărul sosirilor turiştilor în luna NOIEMBRIE 2022 a fost de 12.441 persoane (92,2% români şi 7,8% străini). Comparativ cu luna NOIEMBRIE 2021, numărul sosirilor turiştilor a crescut cu 2.200 persoane (+21,5%), iar faţă de luna OCTOMBRIE 2022 acesta a înregistrat o scădere cu 3.004 persoane, respectiv –19,4%.
Durata medie a şederii în luna NOIEMBRIE 2022 a fost de 1,9 înnoptări/persoană, mai mare decât în luna NOIEMBRIE 2021 (1,8 înnoptări/persoană) și mai mică decât în luna OCTOMBRIE 2022 (2,1 înnoptări/persoană).
Interzicem propaganda lor ca să nu deranjeze propaganda noastră
Liderii UE se declară, din nou, preocupați de problema „dezinformării” și ar dori să reglementeze puțin mai drastic domeniul informativ pentru a proteja cetățenii amenințați să primească tot felul de fake news. Aceeași preocupare au avut-o și în timpul „pandemiei”, când liderii europeni erau înspăimântați că lumea nu va înghiți pe nemestecate poveștile despre vaccinuri și milioanele de doze cumpărate fără licitație vor rămâne neutilizate.
Ați înțeles, cred, că problema dezinformării și a propagandei este mai complicată iar autoritățile nu sunt îngrijorate de faptul că populația ar putea fi expusă unor știri false cât de faptul că lumea ar putea ieși de sub influența propagandei și manipulării practicate de UE.
Același lucru se întâmplă și în cazul războiului din Ucraina. Atât SUA, cât și UE, sunt interesate mai degrabă să țină populația sub influența propriei propagande pentru a evita problemele delicate care ar putea să apară atunci când oamenii ar începe să pună sub semnul întrebării „adevărurile” livrate de „sursele oficiale”.
De aceea, după ce ani de zile ni s-a spus cât de rea a fost cenzura practicată de regimurile comuniste și câtă propagandă am înghițit sub aceste regimuri, astăzi, cele mai democratice regimuri din întreg Universul cunoscut apelează fix la aceleași metode practicate de regimurile dictatoriale. Ni se spune că e spre binele nostru. Ce noutate! Și pe vremea comuniștilor ni se punea aceeași placă: sursele occidentale erau cenzurate pentru a nu fi expuși propagandei nefaste capitaliste.
Baletul politic occidental din zilele noastre face, însă, perfect acceptabilă ideea de cenzură. Așa se face că, în numele libertății de exprimare, UE interzice televiziuni și site-uri. În unele țări ale UE, cum ar fi Țările Baltice, jurnaliști și bloggeri sunt la închisoare, acuzați de propagandă rusească sau spionaj. Ce e interesant este că, de fiecare dată când o țară ne-occidentală arestează vreun jurnalist care lucrează pentru media din SUA sau UE, americanii sau europenii sar imediat și acuza că e vorba de o arestare politică și cer eliberarea imediată a ziaristului. Acum se pune frumos batista pe țambal. Și nu e doar problema țărilor UE; Serbia care nu face parte din Uniunea Europeană, este somată de autoritățile brixelleze să interzică posturile TV rusești, sub amenințarea sancțiunilor.
Cum spuneam, cenzura europeană este spre binele nostru, ne apără de propaganda rusească. Acum să nu se creadă că Rusia nu face propagandă și nu este activă în războiul informațional. Problema este, însă, pe de o parte că toată lumea face propagandă, atât UE cât și Rusia iar, pe de altă parte, că nu tot ceea ce este etichetat ca „propagandă” rusească este propagandă rusească.
Și aici este cea mai mare problemă: cine și cum determină că o informație este sau nu dezinformare rusească? Pentru că am întâlnit, în ultima vreme, o mulțime de informații etichetate ca propagandă care, de fapt, erau despre nemulțumirile unor factori interni la adresa autorităților naționale sau europene. Desigur, orice autoritate este tentată să eticheteze criticile la adresa sa drept dezinformare și fake-news; o bună parte din populație va și crede asta. Doar că, procedând astfel, autoritățile respective copiază un comportament totalitar pe care îl critică oficial și-l atribuie inamicilor.
Până la urmă, o discuție referitoare la cenzură/libertatea presei ar fi doar o problemă academică dacă nu ar avea consecințe dramatice asupra vieților unor oameni. Deocamdată, asupra noastră consecințele sunt doar economice; mai dramatice sunt consecințele care cad asupra cetățenilor ucraineni. Cenzura europeană nu vă arată imaginile cu militarii ucraineni care rețin bărbații pe străzile orașelor pentru a-i înrola cu forța în Armată. Sunt imagini banale în orașele ucrainene, dar interzise în media europeană.
Cetățenii luați cu forța de pe stradă sunt trimiși, apoi, după o pregătire de numai câteva zile, în linia întâi pentru a întârzia avansul trupelor rusești, în vreme ce trupele ucrainene mai antrenate și pregătite sunt ținute în rezervă. Pierderile în rândul acestor civili militarizati peste noapte sunt imense, speranța lor de viață pe linia frontului fiind de doar 4 ore, dar Occidentul nu este deranjat de acest aspect câtă vreme ține ascuns acest gen de informații.
Dacă ai șansa de a-i gestiona fericit arșița, exilul interior îți poate fi și prieten (IV)
Zilele trecute, foiletând ,,Spații interioare” (Iași, Editura Junimea, 2015), volumul de poeme al lui Radu Florescu, am descoperit un fel de poveste despre supraviețuirea omului contemporan în exilul interior, într-un univers paralel, într-un spațiu bizar cu intrări și ieșiri blocate, cu trăiri atinse de rugina ființării, cu aventuri care traversează periculos ,,continente de frică”. Iată doar o secvență: ,,rătăcit în mijlocul casei. mii de clopote verzi se aud din pereți/ bătând a vecernie./ intuiești o oră sonoră în care secundele curg pe sub piele/ în șuvoi, traversezi rând pe rând/ continente de frică anotimpuri de ceaţă/ odăile goale. îţi întrebi inima cum era viaţa în munți./ o fereastră se deschide încet şi tot ce era sigur azi/ mâine devine periculos şi ambiguu./ înconjurat de o armată de molii deschizi uşa./ simţi acut durerea zilelor pierdute/ simţi apele rătăcind în fântâni/ vezi flacăra neagră a morţii în floarea unor vișini” (continente de frică).
De la Adam și Eva, primii izgoniți din Eden, până astăzi, esența exilului a rămas aceeași: surprinde poziția insului stingher, marginal, neangajat într-o lume pe care nu el a creat-o și de care nu se face responsabil. În acest context, exilul interior reprezintă mereu suprema formă de independenţă a spiritului, vârful aisbergului, un exil de mari proporţii. Aflu de la Dan Shafran (,,Exilul ca forță creatoare”, în Revista Limba Română, Nr. 11, Chișinău, 2004) că Bershom Scholem, în Cabala Lurianică, afirmă că Isaac Luria, evreu cabalist (secolul al XVI-lea), a avansat gândul că însuși Dumnezeu a binecuvântat exilul, fiind gata să meargă El însuşi în exil. El credea că rezultatul direct al exilului lui Dumnezeu, al retragerii Lui în interioritatea Sa, a fost Creaţia. Este, neîndoielnic, o interesantă speculație care trimite, și dintr-o altă perspectivă, către istoria tumultoasă a exilului evreiesc. Bershom Scholem ne oferă însă, în ,,Direcţiile principale ale misticismului evreiesc”, o ipoteză cel puțin la fel de interesantă, cu privire la actul uman de creație și creația ca esență a divinității. Precum Dumnezeu îşi impune exilul, pentru a ne dărui Geneza, tot aşa se retrage şi scriitorul în interioritatea sa, în procesul de creaţie. Actul creaţiei începe din momentul retragerii autorului în sine, din clipa ieşirii lui din cotidian. Exilul intern este privit ca forţă decisivă a creaţiei. Mulți scriitori au mărturisit, aidoma lui Proust, de pildă, că operele lor sunt roade ale singurătăţii, tăcerii, autoexilului.
Norman Manea, care a cunoscut cenușa fierbinte a infernului exilului, ne invită să privim către exilul interior înțeles ca ,,traumă și privilegiu”. În romanele sale, exilul este o temă recurentă, un ,,un element central al paradigmei captivității” (Amelia Ioana Todoran). Starea de captivitate şi sentimentul de înstrăinare locuiesc în universul exilului. Insul, captiv al unei lumi în care totalitarismul își face mendrele, este nevoit să aleagă calea unei sihăstrii sui-generis. Exilul îi erodează și valori fundamentale instituite, prețuite, inclusiv identitatea lingvistică. Nu doar exilul extern, ci și cel intern te obligă uneori să-și construiești un limbaj; limbajul singurătății care speră. Intervine instinctul de conservare al celui captiv/ alienat, aruncat într-o lume în care nevoia de supraviețuire este fundamentală. Sunt căutate cu febrilitate leacuri pentru oblojirea rănilor spiritului și recuperarea sinelui creator. Traumatizat, sinele are totuși privilegiul de a-și putea explora și altfel spiritul de creativitate, de a-și construi strategii de supraviețuire în prizonieratului exilului interior.
Elvețianul Roland Jaccard, prieten cu Emil Cioran, scriitor și critic literar, (neo)nihilist care a avut și preocupări de psihanaliză, a oferit traumei exilului interior – mai ales în ,,Exilul interior (Freud, psihanaliza şi modernitatea)”, Bucureşti, Editura Aropa, 2000 – un portret psihologic de excepție al omului modernității. Amar, acesta notează: ,,Acum aproape un secol, Nietzsche compara umanitatea de mâine cu o plajă de nisip: toţi oamenii, afirma el, vor fi egali, foarte rotunzi şi foarte plicticoși. Profeția nietzscheană s-a realizat. Ultima figură a istoriei, micul burghez, se extinde planetar. Supracontrolat din exterior, decorporalizat, desexualizat, hipernormalizat, omul modernităţii va fi (mai mult sau mai puţin) imaginea omului administrat, ducând o existenţă calmă în societăţile abundenței totalitare, fără a înţelege că dacă nevoile îi sunt satisfăcute, aceasta este chiar în detrimentul vieţii sale”. Nichifor Crainic ne avertizase în ,,Nostalgia paradisului” (București, Editura Cugetarea, 1940) de primejdia exilului intern în masă, cum îmi place să-i spun: ,,Nostalgia paradisului e sentimentul că suntem din această lume și totuși nu-i aparținem; că lumea din spiritul nostru nu e identică cu lumea care ne înconjoară; că suntem în mijlocul ei ca niște rămași pe dinafară dintr-o ordine de înaltă existență, ce ni se refuză; că din această pricină nu putem adera întru totul la condiția mizeriei terestre, în care ne simțim exilați”…
Se spune că mai ales spiritele de excepție sunt predispuse evadării în mrejele exilului interior. Oare?… Numai spiritele de excepție? Deja, prin discursul lui Roland Jaccard și cel al lui Nichifor Crainic, probabil că am reușit să dinamităm această prejudecată. Nu cred că există semeni care să nu fi fost curtați și cuceriți, fie și efemer, de această sirenă a marii singurătăți. Îmi aduc aminte – acum realizez acut – că am fost prizonierul acestui gen de exil vreme de vreo doi ani, atunci când m-am despărțit brusc de Copilărie. Ruptura existențială a fost dramatică. Ajuns, dintr-un sat, la un liceu băcăuan cu ștaif, am fost întâmpinat, ca și colegii mei, ca un obiect banal, ca un număr matricol, ca un mijloc, nu (și) ca un scop, cum aveam să aflu, mai târziu, de la Kant, că ar fi trebuit să fiu privit. Profesorii, pedagogii, funcționarii mi s-au părut, cei mai mulți, a fi niște ființe din care evadaseră viul, sufletul, empatia. Mi-am construit, din instinct, în exilul meu interior prelungit, nu doar veritabile redute. Am croit și proiecte de ambuscade, pentru a rezista viitoarelor atacuri. Din fericire, am reușit. Instinctul răsărit în acel exil interior m-a ajutat să supraviețuiesc apoi, savurând și multe satisfacții. Acolo, în carcera acelui exil, am învățat că semenilor, orice statut ar avea aceștia, trebuie să le spui/ argumentezi, fără echivoc, faptul că nu ești un lucru, un număr, doar un mijloc, un etcetera. Datorez mult acestui exil, chiar dacă mi-a lăsat multe vânătăi în suflet… De-atunci, am credința că exilul interior nu este doar o dramă. Dacă ai șansa de a-i gestiona fericit arșița, poate fi o forță prietenă.
Greu după greu
Astăzi, de la ora 17.00, CSM-Știința Bacău va primi vizita Lugojului, în deschiderea etapei a 18-a
Ce urmează după un meci dificil? Alt meci dificil. La trei zile după înfrângerea în trei seturi suferită pe teren propriu, în fața liderei Diviziei A1, Alba Blaj, voleibalistele CSM-Știința Bacău se pregătesc de o altă confruntare în care pornesc cu șanse minime.
Astăzi, de la ora 17.00, în Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu”, băcăuancele vor primi vizita echipei de pe locul 4, CSM Lugoj. Inițial, jocul fusese programat miercuri, laolaltă cu celelalte patru meciuri din etapa a 18-a a Diviziei A1, dar la solicitarea oaspetelor, care au dorit să unească deplasarea de la Craiova (unde au jucat sâmbătă) cu cea de la Bacău, s-a căzut de comun acord ca întâlnirea CSM-Știința- CSM Lugoj să fie devansată cu o zi. Așa cum aminteam, bănățencele antrenate de Ugljesa Segrt, au evoluat în runda precedentă pe terenul celor de la SCMU Craiova, unde, avându-le în prim-plan pe Aliona Martiniuc (21 puncte realizate) și Yelizaveta Ruban (17), s-au impus cu 3-1.
Pe lângă parcursul bun din campionat, care o plasează în spatele trio-ului Alba Balj- CSM Târgoviște- Dinamo, formația din Lugoj se poate mândri și cu un parcurs șnur în Cupa Challenge, competiție în care, la mijlocul săptămânii trecute, a trecut de belgiencele de la Asterix BVO Beveren (3-2 și 3-1) și a acces astfel în semifinale.
În penultimul act al Cupei Challenge, CSM Lugoj va întâlni echipa sârbă OK Jednistvo Stara Pazova, învingătoare în dubla din „sferturi” cu Porto. Spre deosebire de CSM Lugoj, care zburdă prin Europa așa cum o făcea odinioară Știința lui Florin Grapă, gruparea băcăuană are cu totul și cu totul alt traseu în vremurile de azi. Ținta echipei pregătite de Dan Banu este să se mențină pe locul 10, primul de peste linia care separă A1 de A2. Cu riscul de a ne repeta și de a greși (ce bine ar fi!), CSM-Știința nu poate emite mari pretenții contra Lugojului, cu atât mai mult cu cât nu este încă sigură nici recuperarea „secundei” Adina Stanciu, accidentată la inghinali și absentă la jocul cu Blajul.
Băcăuancele au însă obligația de a scoate cât mai mult din ultimele două partide ale sezonului regulat, cu vecinele de clasament SCMU Craiova și U NTT Data Cluj, astfel încât să-și faciliteze misiunea în play-out. Deschisă de meciul de azi CSM-Știința Bacău- CSM Lugoj, etapa a 18-a va continua miercuri cu întâlnirile: Rapid București- CSM Târgoviște, U NTT Data Cluj- SCMU Craiova, CSM București- Dinamo București și CSO Voluntari 2005- FC Argeș.
Clasament
1 Volei Alba Blaj 16 15 1 45-7 44p.
2 CSM Târgoviște 15 12 3 40-13 37p.
3 Dinamo București 15 12 3 38-19 34p.
4 CSM Lugoj 15 10 5 36-21 31p.
5 Rapid București 14 11 3 35-16 30p.
6 CSO Voluntari 2005 15 9 6 35-22 29p.
7 CSM București 15 7 8 24-31 20p.
8 FC Argeș Pitești 15 4 11 17-35 13p.
9 SCMU Craiova 16 3 13 18-41 10p.
10 CSM-Știința Bacău 16 1 15 8-45 4p.
11 U NTT Data Cluj 16 0 16 2-48 0p.
Derby fără surprize
Așa cum era de așteptat, derby-ul băcăuan din Seria B a Diviziei A la handbal feminin, programat sâmbătă, în etapa a 13-a, nu a fost unul cu surprize. Sâmbătă, în Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu”, CSM Bacău a avut câștig de cauză cu 38-27 (18-10) în fața concitadinei Știința, la capătul unui joc dominat de „CSMeoaicele” antrenate de Adi Brezan.
În urma acestei victorii, CSM Bacău, care a evoluat în formula Sofron, Bordeianu, Iordănescu- Daria Bârsan 8 goluri, Butnariu 7, Poiană-Țârdea 6, Motriuc 3, Todeilă 3, Hermeziu 2, Grădinaru 2, Solonțanu 2, Carp 2, Agrigoroaie 1, Dany Bârsan 1, Ungureanu continuă să ocupe locul 4.
În ceea ce o privește pe Știința, care sâmbătă a utilizat garnitura Uricaru, Vântu- Pădurariu 11 goluri, Rău 7, Brașovianu 4, Mata 3, Ghența 1, Cocu 1, Ghiunghiuș, Bracău, formația pregătită de Geanina Uricaru rămâne pe ultimul loc, fără niciun punct.
Celelalte rezultate înregistrate în runda cu numărul 13: CNE Sfântu-Gheorghe- CSM Galați 2 36-23, CSM Roman- HC Harghita 36-29, HCF Piatra Neamț- CSM Făgăraș 31-31, CSM Iași 2020- CSM Corona Brașov 24-40. Programul etapei viitoare: CSM Făgăraș- CSM Iași 2020, HC Harghita- HCF Piatra Neamț, CSM Galați 2- Știința Bacău, CSM Bacău- CSM Roman, CSM Corona Brașov- CNE Sfântu-Gheorghe.
Clasament Seria B
1 CSM Corona Brașov 13 13 0 0 559-247 39p.
2 CNE Sfântu-Gheorghe 13 11 0 2 386-321 33p.
3 CSM Iași 2020 13 9 0 4 354-333 27p.
4 CSM Bacău 13 8 0 5 351-341 24p.
5 CSM Roman 13 7 0 6 371-357 21p.
6 HCF Piatra Neamț 13 5 1 7 347-385 16p.
7 CSM Galați 2 13 5 0 8 363-368 15p.
8 CSM Făgăraș 13 3 1 9 325-407 10p.
9 HC Harghita 13 3 0 10 381-434 9p.
10 CS Știința Bacău 13 0 0 13 282-526 0p.
Timpul amicalelor
Cu mai puțin de o lună înainte de reluarea campionatului, divizionarele C băcăuane se află în focul jocurilor de pregătire. La sfârșitul săptămânii trecute, Aerostar s-a impus cu 3-0 în fața Științei Miroslava.
În forrmula Axinte- Prențu, Benchea, C. Pavel, Bacalu- Bobârnac, Chirilă, Al. Zaharia, Belciu- Coroamă, Băisan (au mai evoluat: Mocanu, Paveluc, Gavrilă, Vraciu, A. Pavel, Bucur, Huiban, Juncu și Căpușă), „aviatorii” au făcut diferența grație golului înscris de Chirilă și a „dublei” realizate de Zaharia. Mâine, de la ora 11.00, echipa antrenată de Mișu Ionescu va susține un nou test, pe terenul Ceahlăului Piatra Neamț.
Săptămâna aceasta este programată și o dublă confruntare între celelalte două echipe băcăuane, CSM și FC Dinamo. Acestea se vor întâlni miercuri și sâmbătă, cel mai probabil la baza sportivă de la Ruși Ciutea. De notat că pentru CSM Bacău, al cărui antrenor, Cristi Popovici, a împlinit ieri vârsta de 55 de ani, meciurile cu FC Dinamo Bacău sunt primele din această iarnă, „CSMeii” revenind sâmbăta trecută dintr-un stagiu de pregătire centralizată la Vatra Dornei.
