Conform IPJ Vrancea, ieri, 14 februarie, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vrancea, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Vrancea, au efectuat șapte percheziții domiciliare, în județul Bacău, la persoane bănuite de trafic de droguri de risc și mare risc. Trei bărbați au fost reținuți.

Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2022 – până în prezent, la diferite intervale de timp, cei trei bărbați, de 21, 46 respectiv 47 de ani, toți din județul Bacău, ar fi procurat, deținut și vândut, fără drept, diverse cantități de droguri de risc și mare risc.

În urma perchezițiilor domiciliare, au fost descoperite și ridicate aproximativ 35 de grame de cannabis, 2 grindere, 1 cântar electronic și 8 telefoane mobile.

17 mandate de aducere au fost puse în executare.

În urma probatoriului administrat, un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Vrancea a dispus măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de trei bărbați, urmând să fie prezentați Tribunalului Vrancea, cu propunerea de arestare preventivă.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea, polițiștilor de combatere a criminalității organizate din Bacău și al jandarmilor din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău.

Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare.

În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Mențiune: Adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană, ca și a a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

În acest episod: ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 6, Anul V, Marți, 14 august 1907.

Din sumarul acestui număr: Slănicul suferă de pe urma fluctuațiilor politice; redacția ziarului ia atitudine împotriva denigrării în presă a epitropului C. B Pennescu; sunt publicate date și informații relevante din Raportul stagiunii balneare pe anul 1906; o dramă misterioasă produce disperare între doi logodnici; o excursie pe muntele Șandru fixată în caietul de amintiri al redactorului-șef, M. Miereanu; despre proiectele de viitor ale Slănicului; Știri din stațiune; generalul Averescu în vizită la Slănic-Moldova; din notele și impresiile redactorului-șef M. Miereanu.

În vremurile atât de tulburi ale politicii românești de pe la 1900, cei doi termeni din titlul articolului publicat pe prima pagină, respectiv ,,Politica și Slănicul” formează ,,o ciudată apropiere de cuvinte și cu toate astea, inevitabilă”, mai ales atunci când ,,politica” evocă parcă ,,un vis neplăcut într-o lume uitată pentru moment”, ca cea a Slănicului. Da, într-adevăr, ,,Politica și Slănicul e cel mai straniu și mai displăcut contrast de vorbe: splendoarea cea mai fascinantă a firii (compusă din vălmășagul acela de energii risipite, acea lacomă revărsare de viață întinsă și pasionată, acel sublim nebun de după himere de-o clipă, cel mai sublim contrast al acestei vieți zbuciumate), unită cu cea mai odihnitoare liniște a unei lumi dezmierdată de  șopotul fermecător al pârâiașelor și vuietul maiestuos ce ieșea din văgăunele prăpăstioase ale munților”. Dar cu toate acestea,  trebuie spus că Slănicul suferă de pe urma fluctuațiilor politice care determină ca la cârma stațiunii să se perinde diferite administrații, în funcție de interesele politice din fiecare perioadă.  Și nu că administrațiile care s-au tot succedat nu s-ar fi implicat în dezvoltarea/modernizarea stațiunii, dar ,,o administrație continuă, care să se identifice, atât cu intimitatea vieții Slănicului cât și cu zilnicile necesități reclamate de propășirea lui, roadele sacrificiilor făcute ar fi, cu certitudine, mult mai mănoase”. Iar ,,dacă firul activităților înțelepte inaugurate de actuala administrație – formată din C. B. Pennescu, Dimitrie Botez și dr. Emil Pușcariu (toți cei trei  au fost prezentați în numerele trecute ale ziarului) ar putea fi condus cu aceeași solicitudine și în viitor, multe și mari foloase ar putea rezulta pentru viața Slănicului”.

În articolul ,,O campanie nedreaptă”, redacția face o cuvenită mențiune, potrivit căreia părăsește pentru moment ,,linia de conduită și programul său (menite să pună în relief meritele și frumusețea celei mai importante stațiuni balneare și climaterice din țară) și ,,să ridice mănușa pentru a apăra un om lovit pe nedrept”. Persoana la care se face referire este epitropul C. B. Pennescu, ,,unul dintre epitropii Casei ,,Sf. Spiridon” și, împreună cu colegii săi, unul dintre cei mai buni și mai iscusiți administratori pe care i-a avut această binefăcătoare instituție”. De fapt, despre ce este vorba? ,,Un ziar din Capitală, a cărui specialitate este de a ataca pe oameni ce se impun prin vrednicia lor și de a lupta împotriva a tot ce e bun și sănătos, un ziar pe care toată lumea îl cunoaște din campaniile sale exagerate, nedrepte, dezordonate, absurde – și-a luat de astă dată `nobila sarcină` de a lovi în dl C. B. Pennescu, fără a voi să vadă că prin aceasta atinge mai puțin pe un om care e deasupra unor asemenea atacuri, cât mai cu seamă, în instituția pe care acest om o conduce și o reprezintă”. Mai departe, redacția afirmă că nu dorește a intra pe un teren minat și nu va căuta să demosntreze lucruri și fapte, care din fericire se pot lesne cerceta și verifica. ,,Dar – se spune în continuare – socotim că e de datoria noastră să relevăm faptul acesta, prea obișnuit în moravurile presei române și să înfierăm procedeul incalificabil, care duce lupta politică dincolo de câmpul său de desfășurare până în actele de activitate străine politicii și uneori, chiar până în viața privată a adversarilor. Acest procedeu, care culminează în cazul ziarului bucureștean este nenorocirea multora dintre oamenii noștri politici. El nu înțelege lupta decât ca mijloc de exterminare (concepție pe care nici războiul modern n-o mai înfățișează) și nu știe a-și face scrupule (adică a-și pune probleme de conștiință, n. a.) nici din armele pe care le alege, nici de felul în care le mânuiește”. Susținerea lui C. B. Pennescu, ca și a oricărui om de bine reiese și din finalul articolului: ,,Încredințați că opinia publică și nepărtinitoare și-a fixat hotărârea sa în campania de care vorbim, nu putem lăsa prilejul să treacă, fără a nu aduce, o dată mai mult, atât dlui Pennescu, ca și colegilor săi, toți oameni de valoare și de ispravă, toți însuflețiți de cele mai bune intenții pentru propășirea Slănicului, laudele și mulțumirile tuturor acelora care au fost în anul acesta la Slănic”.

Pentru o mai bună informare a cititorilor ziarului, în acest număr sunt reproduse câteva părți din lucrarea ,,Raport medical asupra stagiunii balneare de la Slănic-Moldova pe anul 1906”, practic, un buletin informativ deosebit de important pentru cunoașterea activităților desfășurate în stațiune (cu precădere a celor medicale), întocmit de către prof. dr. Ludovic Russ junior. Totuși, pe coperta și la finalul documentului apare înscris eronat numele medicului Ludovic Russ senior, care a trăit între 1816 – 1888, de unde reiese faptul că acesta nu avea cum să întocmească Raportul în 1906, ci este vorba de fiul său, dr. Ludovic Russ junior (1849 – 1911), medic-inspector al stațiunii încă din 1886.

Iată câteva interesante și inedite date și informații cuprinse în raport: temperaturile înregistrate în luna august 1906 au fost plăcute și nu au depășit de regulă 25 de grade Celsius; în anul curent, Băile de la Slănic au fost vizitate de aproximativ 5. 000 de persoane, cei mai mulți fiind din București (512), Iași (280), Galați (166) și Brăila (128); consultații medicale pentru a indica o cură balneară au fost prescrise pentru 2. 336 de persoane, de către medicii Ludovic Russ junior, dr. G. Pastia, directorul Stabilimentului de Hidroterapie, în timp de dr. D. Stenner, asistent la același stabiliment a făcut ,,analizele chimico-microscopice biologice”; bolnavii care și-au căutat vindecare sau alinare sufereau de boli digestive, respiratorii, renale, circulatorii, neurologice, glandulare etc; în afară de climatul natural atât de benefic al stațiunii și de bogația și diversitatea izvoarelor minerale de aici, un alt factor terapeutic de valoare incontestabilă l-au prezentat și ,,aparatele de inhalații Thermo-variator ale dr. Bulling, din Bad Reichenhall (renumită stațiune balneară și salină din Germania, n. a.); alte mijloace curative mai sunt ,,instalațiile de aer comprimat, Stabilimentul de Hidroterapie și instalațiile de băi minerale calde din hotelul Racoviță”;  s-a construit o nouă spălătorie și s-a pus un accent sporit pe igiena și salubritatea din stațiune; a crescut gradul de confort și calitatea serviciilor în unitățile de cazare și restaurante, cu observația că cele din urmă, mare parte dintre ele, conțineau anumite feluri de mâncare nepotrivite curei de ape minerale (adică lipsa dietei, n. a.); alimentele de primă necesitate au fost în genere de bună calitate, precum carnea, laptele și pâinea; legumele s-au adus fie din Brăila sau Galați, dar și din localitate, deși uneori s-a simțit lipsa de legume proaspete, mai cu seamă spre sfârșitul sezonului, drept pentru care s-a propus înființarea unei grădini/sere în care s-ar putea cultiva spanac, mazăre, fasole boabe, conopidă, salată verde, morcovi etc, tocmai pentru a preveni aceste lipsuri; și în acest an a funcționat în timpul sezonului farmacia foarte bine aprovizionată a farmacistului I. Werner din Iași, care mai avea și calitatea de ,,exploatator al apelor de la Slănic”, acesta reușind să expedieze în ultimul an (septembrie 1905 – septembrie 1906), un număr de  38. 909 sticle de apă minerală de la Slănic (în 1907 exportul apei de Slănic aproape că s-a dublat); în 1906 s-au înregistrat o serie de venituri importante obținute din tratamentele efectuate: băi minerale calde (5.562 de proceduri) în valoare de 13. 163 lei, băi de hidroterapie (12. 155 de proceduri) în valoare de 19. 808 lei, ședințe de aer comprimat (1. 166 de proceduri) în valoare de 2. 332 lei, inhalații Bulling (874 proceduri) în valoare de 1. 748 lei. Totodată, sa-u acordat băi gratuite, scutire de taxe și locuințe, pentru 728 de persoane, din care 40 au primit și o indemnizație de hrană de 1 leu pe zi până la completarea sumei de 1. 000 lei. Referitor la veniturile obținute din cazare și agrement acestea au fost: 47. 732 lei pentru spațiile de cazare închiriate, 13. 917 lei pentru taxa de cură și muzică, 11. 441, 25 lei pentru jocul de căișori, 12. 358 lei pentru jocul de cărți 5. 745, 75 lei din serviciul la camere, 177, 25 lei fotoplasticul etc. Ultimul capitol al raportului are în vedere mai multe deziderate considerate necesare pentru prosperitatea Slănicului, din punct de vedere medical: o nouă analiză a izvoarelor minerale și captarea Izvorului Nr. 6; existența unui personal format din băieți sau fete în costume naționale care să îi servească pe vizitatori și să mențină curate aceste locuri; modernizarea Stabilimentului de Hidroterapie; grajdul de la frontieră să fie mărit și populat cu vaci sănătoase, bine hrănite și controlate din punct de vedere sanitar-veterinar; modernizarea și dotarea cu aparate noi a instalațiilor pentru inhalații, cum ar fi de exemplu aparatele Guttafer  (inventate tot de dr. Bulling), prin care ,,se pot pulveriza lichidele de inhalat așa de fin, încât să pătrundă până în cele mai fine ramificații bronhiale din plămâni, aparatele fiind o combinație de aer comprimat cu un aparat special de pulverizat; ca aparate de control pentru cură este necesară procurarea unui spirometru (dispozitiv medical care măsoară capacitatea de respirație a plămânilor și poate diagnostica și monitoriza anumite afecțiuni respiratorii), precum și achiziționarea de scaune cu rotile pentru persoanele cu probleme de motricitate sau alte grave afecțiuni. Raportul a apărut sub formă de broșură, editată de Casa Spitalelor și Ospiciilor ,,Sf. Spiridon” din Iași, Tipografia ,,H. Goldner”, Iași, 1907.

În ,,Reportajul Slănicului” este publicată ,,o dramă plină de peripeții misterioase care ar putea constitui subiectul unui roman senzațional” și care se referă la povestea de dragoste a unui băiat din Poiana Sărată, un alt sat vecin de peste munte al Slănicului. Ajuns la Iași, acesta se îndrăgosti de fata unui pensionar bine cunoscut în oraș, iar după mai multe peripeții, în chiar ziua logodnei celor doi tineri (Mihai și Maria), în momentul în care mama băiatului își făcu apariția, tatăl logodnicei ,,dădu un țipăt de uimire și îngălbenindu-se, căzu trăsnit”. De ce? Pentru că o recunoscuse pe cea pe care o părăsise cu mulți ani în urmă și cu care avea un băiat, nimeni altul, decât cel de față, viitorul logodnic și ginere, de fapt, fratele vitreg al fiicei sale! ,,Oricine își poate închipui dezolarea celor doi logodnici și jalea ce a urmat în casa bătrânului pensionar. Nenorocitul Mihai e cu mintea aproape rătăcită, iar sărmana Maria abia mai poate suferi chinurile pricinuite de această dramă”, se arată în finalul acestui nou și inedit reportaj.

Impulsionați probabil de crearea în 1903 a Societății Turiștilor Români, care a înființat secțiuni în mai multe localități din țară, inclusiv la Iași și la Bacău, redactorul-șef al Curierului a constituit grupuri de excursioniști formate din iubitorii de drumeții și a început să organizeze excusrii prin împrejurimile Slănicului. Motivația acestuia a avut în vedere atât scopul asociației, respectiv cel „de a dezvolta sportul excursiilor, de a înlesni cunoașterea frumuseților țării și de a întări astfel iubirea de patrie și de neam”, cât și  ,,membrii acesteia, printre care s-au numărat  personalități de seamă ale vieții culturale și politice din acea vreme: prințul moștenitor Ferdinand, Simion Mehedinți, Alexandru Vlahuță, Ion I. C. Brătianu, Ion Cantacuzino, Tache Ionescu, Spiru Haret, Grigore Antipa, Ion Pillat, Alexandru Davilla și alții. Așadar, după vreo două excursii organizate peste munte, la Hârja și Poiana Sărată, iată că, luni, 30 iulie 1907, cei ,,treizeci și mai bine de excursioniști” și-au propus și au și realizat, o ascensiune pe Muntele Șandru, în ciuda condițiilor meteo, nu tocmai favorabile: ,,Ce mare lucru e însă puterea hotărârii și ce bun lucru e speranța! Am plecat fiindcă trebuia să plecăm, fiindcă eram hotărâți să plecăm. Nu ne-au putut opri nici indicațiile barometrului, nici trista coamă a munților, fiincă barometrul entuziasmului nostru indica cel mai statornic `beau fixe` (adică totul arăta bine, n.a.). După ce au fost încântați de superbitatea peisajelor ce li se desfășurau în fața ochilor, drumeții au ajuns în jurul orei 13.00, pe Vârful Șandru, la peste 1. 600 m deasupra mării, în plini nori. ,,Da, în plini nori! Și tocmai aceasta a fost partea măreață și tristă a excursiei. Dacă e măreț ca prin mijloace simple de locomoție să te vezi plutind în mijlocul norilor cenușii, noi am avut totuși, o vagă senzație de tristețe în fața orizontului închis, care nu putea mulțumi ochii noștri lacomi de frumos”. Într-adevăr, după cum relata redactorul-șef, dintre toate frumusețile care trebuiau să se întrezărească la orizont, respectiv alte importante culmi muntoase din țară, sau zona Brețcu – Brașov, nimic nu se putea desluși din cauza norilor. Însă, povestirea unuia dintre excursioniși, i-a deschis aripile fanteziei naratorului nostru, care l-au făcut să vadă undeva departe, dincolo de nori, ,,nu numai Brașovul, ci Alpii înșiși, cu toată bogata lor splendoare”. Și spre seară, ,,când cavalcada iubitorilor de munte a intrat cu zgomot în Valea Slănicului, am simțit deodată toată oboseala uitată în mijlocul plăcutelor senzații. Și cu mâna amorțită am scris pe carnetul de însemnări: `Luni, 30 iulie 1907, Șandru`, pentru a fixa data aceasta, de frumoase și bogate amintiri”, scria la încheierea drumeției, redactorul-șef, M. Miereanu (articolul ,,O ascensiune pe Șandru”).

În mod cert, așa este, căci unul dintre cele mai frumoase și mai căutate trasee din Munții Nemira, care oferă și senzații unice are ca punct de plecare fostul camping al stațiunii Slănic-Moldova (RAI 11), după care urcă pe Culmea Căprioarei până aproape de Vârful Șandru Mare (1. 640 m), străbate culmea principală a Munților Nemira și se termină la coada Lacului de acumulare Poiana Uzului. Traseul Slănic-Moldova-Valea Uzului este marcat cu bandă albastră, are circa 30 km (cam 9 – 10 ore de mers) și necesită, în funcție de anotimp, echipament corespunzător și o condiție fizică bună. ,,Frumusețea muntelui, peisajele care încântă privirea, sălbăticia locurilor fac să merite tot efortul depus pentru parcurgerea traseului. Dar mai ales, faptul că aici întâlnim un fenomen unic în toată zona Moldovei și destul de rar în România, care poate fi observat doar de pe vârful Șandru Mare. Este locul de unde, în condiții meteorologice optime, adică în perioadele mai reci ale anului, cu cer senin, se pot admira crestele Munților Bucegi, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa (aflați la aprox. 150 km depărtare), sau Depresiunea Târgu-Secuiesc – Brașov. Iar ceva mai jos, de pe Vârful Farcu Mare (1. 498 m) ni se dezvăluie imaginea impresionantă a Barajului și Lacului de acumulare Poiana Uzului, barajul fiind construit din contraforţi de 80 m înălţime şi cu un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul 1972. Toate aceste imagini, parcă realizate cu efecte speciale sunt posibile datorită reflexiei luminii, în anumite condiții atmosferice, când aerul este curat și rece (din articolul intitulat ,,Fenomen rar în zona Moldovei, vizibil în stațiunea Slănic-Moldova”, semnat de subsemnatul, care poate fi citit integral în Deșteptarea, la https://www.desteptarea.ro/fenomen-rar-in-zona-moldovei-vizibil-in-statiunea-slanic-moldova/.

Epitropia Casei ,,Sf. Spiridon” din Iași și-a propus o serie de reforme privitoare la stațiune, câteva dintre ele fiind publicate în acest număr: ,,desființarea actualei clădiri a hidroterapiei care este total improprie și construirea unei instalații sitematice, pe locul dintre Cazinou și intrarea în Slănic; canalizarea Slănicului și alimentarea lui cu apă potabilă; dărâmarea tuturor clădirilor existente în parc și reclădirea lor pe terenul cuprins între pârâul Slănicului și poalele muntelui, de sub vila dlui Gheorghiu, schimbare necesară pentru ca central Slănicului, cuprins de jur împrejur de munți, să fie rezervat exclusive parcului și florăriei, iar clădirile să formeze un cerc care să împrejmuiască parcul; construirea unui nou hotel vis-à-vis de Casa Administrației, cu 20 de camere și restaurant propriu; continuarea refacerii cheiului pârâului Slănic și a parapeților de pe malurile lui; să se construiască pe malul drept al pârâului Slănic, două restaurante, farmacia, băcănia și magazii etc”.

Ziarul anunță că în data de 6 august 1907, Slănicul ,,a avut cinstea de a primi, pe neașteptate, vizita domnului General Averescu”, numit nu cu multă vreme în urmă, ministru de război în guvernul Sturdza (la 12 martie 1907): ,,Dl General a sosit cu automobilul, direct din București, însoțit fiind de prințul George Valentin Bibescu și soția acestuia, prințesa Martha Bibescu (romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză). Distinsul oaspete a fost salutat la intrarea în Slănic de către dl C. B. Pennescu, deputat de Iași și epitropul Casei `Sf. Spiridon`, cu care s-a întreținut vreme îndelungată. După aceea, domnul General a vizitat cu de amănuntul localitatea noastră, admirând frumusețea naturală și instalațiile moderne de pe proprietatea Epitropiei. În dimineața zilei de marți, dl ministru a părăsit Slănicul, nu înainte de a mulțumi cu multă căldură dlui Pennescu, pentru frumoasa primire ce i s-a făcut aici”. (Alexandru Averescu (1859 – 1938), general de armată, apoi mareşal, om politic, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1923, a condus armata română spre marile victorii de la Mărăşti şi Oituz în Războiul pentru Întregirea Neamului).

Mai aflăm din acest număr al ziarului că ASR Principesa Maria a renunțat de a mai veni anul acesta la Slănic, așa cum se anunțase în prealabil. În schimb însă, A lteța Sa a hotărât ca anul viitor (în 1908) să petreacă 25 de zile la Băile Slănic.

Și tot M. Miereanu mai publică și o frumoasă descriere a Cascadei în timpul nopții, scriere pe care i-o dedică lui Eugen Herovanu, prozator, jurist (doctor în drept) și om politic român (1874 – 1956), care a îndeplinit și funcția de primar al orașului Iași (în 1922). Toate însemnările pe care le-a publicat în acest ziar M. Miereanu au fost incluse în lucrarea ,,O vară la Slănicul Moldovei”, un volum de note şi impresii, apărut în anul 1906, datorită lui M. Miereanui. Și o notă a acestuia: ,,Prea puţine volume au mai rămas disponibile. Preţul este de 60 bani exemplarul. A se adresa redacţiei ziarului nostru”.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Mulțumiri pe această cale și slăniceanului Valeriu Meșterca, pentru sprijinul acordat continuării serialului și întregirii colecției ziarului.

Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj.

În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.

(Va urma)

La data de 14 februarie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, pe raza comunei Oituz.

La domiciliul unui bărbat de 68 de ani, polițiștii au depistat două arme neletale supuse autorizării, deținute ilegal și 103 cartușe.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că, armele ar fi fost introduse ilegal în România.

Polițiștii au deschis dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi contrabandă calificată.

Armele şi muniţia identificate au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, cu sprijinul celor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului European (EPPO) – Biroul Teritorial Iași, au acționat pentru destructurarea unui grup infracțional organizat, bănuit de comiterea unei fraude în valoare de 1,6 milioane de euro, din fonduri comunitare și naționale destinate promovării și stimulării angajărilor.

Astăzi, 15 februarie, au fost efectuate 13 percheziții domiciliare, pentru administrarea probatoriului și tragerea la răspundere a bănuiților, atât la domiciliile unor funcționari publici, cât și la sediile unor societăți comerciale private, fiind descoperite și ridicate mijloace materiale de probă.

Conform investigațiilor începute în luna decembrie 2021 de către autoritățile din România și preluate, ulterior, de către procurorii din cadrul EPPO Iași, membrii unui grup infracțional organizat ar fi înființat, începând cu anul 2019, 7 societăți comerciale fictive, pentru a obține în mod fraudulos fonduri comunitare, dar și naționale, destinate a fi folosite pentru a ajuta la pregătirea și calificarea persoanele fără locuri de muncă.

Din probatoriul administrat, a rezultat faptul că 12 persoane, din județul Bacău, ar fi constituit un grup infracțional organizat, a cărui activitate infracțională s-ar fi desfășurat în perioada 2019 – 2022, cu scopul de a obține, în mod fraudulos, fonduri nerambursabile, fonduri cofinanțate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capitalului Uman 2014 – 2020.

Bănuiții, având calitatea de aministratori în drept sau în fapt ai unor societăți comerciale, ar fi aplicat și obținut fonduri nerabursabile din partea Uniunii Europene, dar și de la statul român, pentru angajarea mai multor persoane fără locuri de muncă și pregătirea acestora (training).

Pentru a-și atinge scopul, se presupune că aceștia ar fi întocmit și prezentat documente inexacte sau false la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), cu scopul de a obține subvenții pentru organizarea acestor programe de pregătire.

În mod concret, aceștia ar fi certificat faptul că beneficiarii fondurilor erau persoane fără loc de muncă, conform condițiilor de acordare a fondurilor.

În realitate, în unele cazuri, persoanele erau deja angajate ale acestor societăți comerciale și au întrerupt contractele de muncă în mod formal, pentru a putea fi reangajate.

În alte cazuri, persoanele beneficiare ale subvențiilor nu întruneau condițiile stabilite pentru acordare.

Mai mult decât atât, bănuiții ar fi depus și documente false, prin care ar fi atestat faptul că ar fi oferit activități de training și pregătire care, potrivit investigațiilor, în fapt nu ar fi avut loc.

În acest mod, ar fi angajat 197 de persoane, fraudând astfel bugetul Uniunii Europene, dar și cel național cu suma totală de 1,6 milioane de euro (85% fiind fonduri comunitare și 15% de la bugetul de stat).

12 persoane urmează a fi conduse la sediul Parchetului European (EPPO), pentru audieri, urmând ca procurorul de caz să dispună măsurile legale care se impun.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliției Române.

Activităţile au fost desfăşurate cu sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.

Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Firmele constructorului băcăuan Dorinel Umbrărescu și-au adjudecat 10 loturi din 13, care vor face legătura între Ploiești și Pașcani.

Autostrada Moldova (A7) are asigurată finanțarea, din fonduri europene, prin Programul Național de Reziliență și Redresare.

Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, a fost desemnat #câștigător pe toate cele trei loturi ale tronsonului Bacău – Pașcani (77,39 km) în decembrie 2022.

După respingerea contestației formulată de constructorului din Neamț, Danlin XXL, #oferta depusă de cel mai serios constructor român a rămas câștigătoare.

Practic, constructorul care a #realizat primii kilometri de autostradă din Moldova, care sunt incluși în Centura Bacăului, va realiza Autostrada Moldova, între Buzău și Pașcani.

Distribuirea cardurilor de energie a început la 1 februarie 2023, dar banii vor intra pe ele începând cu data de 20 februarie, iar decontarea facturilor către beneficiari va putea fi făcută după 1 martie. Prima tranșă a ajutorului, cea din februarie, în sumă de 700 lei se va utiliza pentru perioada 1 ianuarie 2023-30 iunie 2023. A doua tranșă de bani (tot de 700 lei) se va acorda în septembrie și va fi folosită pentru intervalul 1 iulie 2023-27 decembrie 2023, și nu 31 decembrie 2023, cum a fost stabilit inițial.

Va fi un singur card, pentru ambele perioade, astfel că beneficiarii trebuie să aibă mare grijă să nu-l piardă. Dacă, totuși, se va întâmpla acest lucru, atunci cei în cauză vor trebui să suporte costul emiterii unui card nou.

Din suma totală de pe acesta se vor putea achita facturi curente sau restante din 2023 de electricitate, energie termică centralizată (încălzirea la bloc) și gaze naturale. Tot cu cardul de energie se vor deconta, pe baza facturilor, și cheltuielile cu achiziționarea buteliei de aragaz, a lemnelor de foc, păcurii, peleților și a altor materiale de încălzire. Plata ori decontarea facturilor achitate deja de către beneficiar se va face la oficiul poștal sau chiar poștaș, prin mandat.

Ulterior, Poșta va opera plățile respective către furnizorii de energie sau gaze. Poștașii vor fi dotați cu cititoare optice, pentru a putea scana facturile, astfel ca beneficiarul să nu mai fie nevoit să meargă la oficiul poștal. Cititoarele le vor fi distribuite poștașilor într-un anumit termen, încât plățile facturilor vor fi posibile doar de la 1 martie. Dar beneficiarii vor avea la îndemână și o a treia variantă și anume plata online, prin transmiterea electronică a documentelor (cartea de identitate, cardul de energie și factura), aplicația fiind pusă la dispoziție de Poșta Română. Logarea în aplicație se va face pe baza seriei cardului de energie și a unei adrese de e-mail.

Deci cardul poate fi utilizat doar în rețeaua Poștei Române, nu pe site-ul sau prin aplicația furnizorilor ori a băncilor. După transmiterea electronică, beneficiarul va primi un mesaj automat că documentele au fost recepționate. Apoi acestea vor fi verificate în termen de maximum 5 zile. Dacă operațiunea este aprobată și documentele sunt în regulă, beneficiarul va primi, tot prin e-mail, dovada serviciilor de mandat poștal.

Pentru cei care au cumpărat lemne de foc, peleți etc. actele justificative de care este nevoie pentru decontare sunt factura sau alte documente de plată. Acestea vor intra în sistemul de decontare, iar apoi beneficiarii vor ridica banii cheltuiți pe lemnele de foc, de la poștaș sau oficiul poștal, în limita sumei prevăzută de cardul de energie. Deci beneficiarul va achita din banii lui lemnele de foc, peleții sau alt material de încălzire, iar apoi statul îi va deconta, prin Poșta Română, suma cheltuită.

De reținut că în cazul lemnelor de foc vor fi decontate facturile emise începând cu luna august 2022. Dacă nu mai există factura sau documentul de plată, duplicatul acestora se va obține de la furnizor. Soldul va fi aflat, evident, prin însumarea facturilor plătite sau decontate prin oficiul poștal sau poștaș, dar și prin accesarea site-ului Companiei Naționale ”Poșta Română”. Reamintim că la acest sprijin financiar pentru energie au dreptul pensionarii care au de la 60 ani în sus, precum și persoanele cu handicap (grav, accentuat sau mediu), al căror venit net pe fiecare membru component (coabitant) nu depășește suma de 2.000 lei, dar și beneficiarii de alocație de susținere familială și ajutor social. Potențialii beneficiari trebuie să știe că vor fi înștiințați dacă s-au descoperit situații care îi fac neeligibili.

În acest caz, ei pot suna la 0319966, numărul de call-center, creat de Poștă, unde vor primi informații suplimentare. Mai trebuie precizat că pentru fiecare punct de consum se va verifica numărul de locuitori și media veniturilor lor, pentru a vedea dacă se depășește pragul de 2.000 lei. La 1 ianuarie 2024 toate cardurile își vor înceta valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. De pe card nu poate fi retras numerar. Este interzisă vânzarea cardului, această faptă atrăgând sancționarea cu amendă între 42.000 și 60.000 lei, iar utilizarea pentru plata altor produse sau servicii se amendează cu 4.500-6.000 lei.

 (,,Raiul și iadul: locuri de manifestare a dragostei lui Dumnezeu sau a lipsei acesteia”)

• Interviu cu Elena Raluca ADĂSCĂLIȚE, medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală, Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași – Compartiment UPU-SMURD

  – Ce valoare are pentru dumneavoastră cuvântul  pe care-l investiți în discursul profesional și civic, în cercetarea științifică?

– Inițial am fost tentată să spun că, personal, în domeniul meu – radiologie și imagistică medicală – nu am niciun cuvânt de spus; poate doar cel scris, redactat într-un raport medical. Dar, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa cum am crezut inițial. Cuvântul pentru mine este sinonim cu competența. Competența nu trebuie să se limiteze doar un nivel mai ridicat de cunoştinţe, ci trebuie să cuprindă și atitudinea pe care o avem față de cei din jur:  pacienți sau colegi. Cuvântul trebuie să fie sinonim și cu respectarea principiilor de etică. Noi suntem în slujba pacientului și trebuie să ne desfășurăm activitatea dând dovadă de omenie și multă înțelegere. Însă trebuie avut în vedere un aspect destul de important. Știuta zicală – „Clientul are întotdeauna dreptate” – nu se poate aplica și în domeniul medical. Internetul a ajuns să fie din ce în ce mai prezent în viețile noastre. Însă îl putem asemăna unui cuțit: poți prepara rețete delicioase folosindu-te de el sau poți face și mult rău cu el. Totul ține de tine, cum vrei să te raportezi la el, cum vrei să-l folosești. Și pot spune că la fel e și cu internetul. De multe ori poți afla informații noi din nenumărate domenii, lucruri la care altfel nu ai fi avut acces niciodată, dar îți poți face și mult rău, urmând diferite tratamente și leacuri găsite prin diferite comentarii la diferite postări. Totul ține de educația fiecăruia și de capacitatea de a te încrede în cuvântul unui specialist. Mofturile și părerile personale nu-și au locul în actul medical. Mergi la spital ca să te faci bine, nu să-ți înrăutățești situația. Revin deci asupra importanței cuvântului în actul medical, poate mai mult decât în alte domenii ale vieții de zi cu zi, întrucât  acesta ar trebui să fie receptat ca literă de lege de către pacient, dacă cel care îl rostește știe despre ce vorbește, prin prisma studiilor absolvite și a experienței acumulate de-a lungul anilor. Nu ar trebui să ne încredem în cuvântul oricui, ci doar în cuvântul dezinteresat al celui care ne dorește binele și care are o anumită experiență în domeniu.

 – Cine vă este lipit de suflet: Fiul Risipitor sau Fratele său?

– Este greu de ales între fiul risipitor și fratele său. Fiecare dintre noi oscilăm între cele două personaje. Ambele trăiesc, oarecum, în noi. Sunt momente când greșim din neștiință, căutându-ne pe noi și pe Dumnezeu când ajungem la capătul puterilor, asemănându-ne astfel fiului risipitor, dar  sunt și momente în care  credem că ni se cuvin anumite lucruri în viață, pentru că am depus un efort pentru a le dobândi, întocmai ca fiul cel rămas în ascultarea părintelui său. Ori suntem prea însetați de viață, de noutate (care, parcă, e cea mai prezentă în zilele noastre) și rătăcim pe cale ori ne este frică de a risca, de a da, de a pierde și astfel devenim „mici”. Important este să ne dăm seama că, orice cale am alege, Tatăl nu ne va părăsi și va avea răbdare și dragoste să aștepte de la noi să facem un pas către El.

– Stați uneori la taclale, la o șuetă cu  Dumnezeu?

– Dacă la prima reacție ar fi să spun că acest lucru pare dificil, de fapt, în momentul în care noi rostim „Tatăl nostru”  realizăm exact acest lucru, stăm de vorbă cu El. Și ce lucru mare este să stăm de vorbă cu Dumnezeu! Nici măcar nu trebuie să rostim multe cuvinte, El ne este aproape mereu: la distanță de o rugăciune. Și cea mai simplă rugăciune este chiar invocarea numelui Lui: ,,Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”. În iureșul zilei, când suntem copleșiți de griji și probleme, simpla invocare a numelui Său poate face minuni!

– Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?

– Raiul și iadul sunt realități, fără niciun dubiu, locuri de manifestare a dragostei lui Dumnezeu sau a lipsei acesteia. Căci, de fapt, asta este definiția iadului: locul unde nu există iubirea lui Dumnezeu, locul de la care Dumnezeu și-a întors privirea. Cele două realități pot fi definite și prin antiteze: fericire și nefericire, lumină și întuneric, recompensele și pedepsele proporționale cu faptele din această viață, roade ale voinței noastre conștiente și libere. Atât raiul cât și iadul pot fi în inima noastră și de noi depinde pe cine facem stăpân al vieții noastre. Ele sunt în libertatea noastră de alegere, atât ca stări de fapt, cât și ca trăiri. Putem experimenta fie raiul, fie iadul încă din viața aceasta, în funcție de alegerile pe care le facem în fiecare zi. Binele este greu de înfăptuit, răul este ușor de făcut; ține de fiecare în ce realitate vrem să ne aflăm!

– Când ați trădat, uneori, ce-ați simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?

– Nu cred să existe vreun om care să nu fi fost împins, măcar odată, până la limită, până la capătul puterilor, și să nu fi regretat ceva la un moment dat. Important este să ne asumăm acel moment, să îl conștientizăm, să vedem ce am făcut bine și ce am făcut rău și să mergem mai departe. Ne trădăm principiile în fiecare zi, ne trădăm promisiunile făcute celor dragi, trădăm încrederea pe care alții și-au pus-o în noi. Și mai devreme sau mai târziu conștientizăm greșeala pe care am făcut-o și regretăm. Acesta este un moment decisiv în viața noastră: conștientizarea și regretul. Dar urmează ceva care ne diferențiază de necuvântătoare: posibilitatea de a ne cere iertare. Să luăm exemplul cel mai faimos de trădare din istoria omenirii: Iuda. Înainte de a-L trăda pe Iisus, Iuda era unul din cei doisprezece ucenici aleși pentru a vorbi lumii despre noua învățătură pe care a adus-o Domnul Iisus în lume. Dar într-un moment de slăbiciune, la fel ca Sf. Petru, îl trădează pe Domnul, vânzându-L pe 30 de arginți. Conștientizează greșeala, îi pare rău pentru trădare, dar nu se întoarce să-și ceară iertare, ci merge și se spânzură. Am zis mai înainte că și Sf. Petru, primul dintre ucenici, îl trădează pe Domnul, aproape la fel de grav ca și Iuda, nerecunoscând, pe când se afla în curtea lui Ana arhiereul, că este ucenic al Domnului, și lepădându-se prin jurământ că nu Îl cunoaște pe Iisus. Însă, ca și Iuda, conștientizează că a greșit, îi pare rău, și, mai mult decât a făcut Iuda, merge la Domnul și își cere iertare pentru greșeala sa. Și Domnul îl iartă și ca răsplată îi dă cheile Raiului. De aici vedem importanța celor trei etape pe care cu toții trebuie să le urmăm când greșim/ trădăm: conștientizare, regret și pocăință sau întoarcere.

– Dac-ați putea cârpi esențial ceva din zămislirea Facerii,  ce ar viza acest  petic?

– În mod sigur nu vom putea crea vreodată ceva mai perfect decât a fost deja creat de Dumnezeu la Creație. „Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte”, zice Cartea Facerii. Zbuciumul omului de azi de a crea o inteligență artificială denotă neputința lui de a se ridica la perfecțiunea creației lui Dumnezeu. Indiferent cât de tare se va chinui omul să dezvolte o conștiință de sine artificială, niciodată nu se va compara cu originalul, cu ceea ce a facut Dumnezeu. Și poate este bine ca undeva să fie o limită pe care să nu o depășim. S-ar putea să creăm un lanț de evenimente cu efect de avalanșă, pe care nu îl vom putea opri. Cred însă că dacă ar fi de schimbat totuși ceva, fiecare dintre noi ne putem schimba fie comportamentul, fie alegerile pe care le facem zi de zi. Cel mai mare dar pe care l-am primit la Creație este liberul arbitru, vocea lui Dumnezeu înlăuntrul nostru. Și dacă vom asculta aceasta șoaptă din interiorul nostru, vom putea fi în fiecare zi puțin mai buni.

   – Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?…

• ,,Frumusețea va salva lumea”. Dostoievski.