Copii care adora sa-si faca temele, copii care isi iubesc dascalii, copii veseli care stiu sa se joace… Dascali fericiti, relaxati, care ii protejeaza… I-am intâlnit la Centrul de Zi „Dominic Savio” din cadrul Fundatiei „Sf. Ioan Bosco”, printre primele din Bacau care au inceput sa desfasoare activitati educative de tip „scoala dupa scoala” si de dezvoltare a abilitatilor artistice, manuale si sportive. Se intâmpla in 2007. De atunci, copiii au crescut si au ajuns voluntari, iar unii voluntari, profesori la „Don Bosco”.
„Avem copii de toate vârstele, de la clasa zero la clasa a VI-a, din toate categoriile sociale, de toate religiile”, arata pr. Iosif Ilies, coordonatorul centrului. Sunt mai ales copii defavorizati, copii care nu au cu cine sta dupa ore, cu parinti divortati sau plecati in strainatate. Centrul se deschide la ora 12, pentru cei care vor sa ia masa de prânz aici, si la 13,30 pentru ceilalti. Intâi se joaca, se destind si abia de la ora 14 intra in sala de teme. Dupa fiecare ora, au o pauza de 15 minute.
Inteleg ca totul e structurat in asa fel incât pustii sa nu oboseasca, sa nu se plicteasca, sa nu se simta timorati. La 16,15, dupa pauza, urmeaza „Gândul Zilei”, alte 15 minute in care se asculta o povestioara sau se discuta. De la 16,30 la 17,30, copiii participa la un atelier ales de ei: teatru, pictura pe ghips, traforaj, arte textile, limba engleza sau art fantasy.
Copiii au nevoie sa se joace!
In pauza, i-am privit pe copii alergând, apoi sarind coarda cu voluntarii, jucând biliard sau fotbal, râzând si vorbind tare. Observându-mi mirarea, pr. Iosif Ilies mi-a explicat ca cei mici trebuie sa se joace. „Marea problema a parintilor e dupa-amiaza, când copilul e singur, nesupravegheat. Unii stau mult pe facebook sau prefera jocurile pe calculator, altii stau in strada si ajung sa fie considerati un pericol public. Aici, avem solutii educative, iar copilul poate sa socializeze cu adevarat”, arata parintele. De fapt, multi chiar pentru asta vin. Trebuie, insa, foarte multa rabdare.
„Ceea ce incercam sa facem este sa dezvoltam spiritul de familie. Educatorii Centrului «Dominic Savio» se joaca cu copiii si in pauza. Trebuie sa prevenim si sa dezvoltam ce este bun in ei”, afirma pr. Ilies. Se lucreaza cu blândete, cu bunatate, incurajându-i pe copii, nu pedepsindu-i: „Aceasta este si filosofia fundatiei. De aceea, avem spatii mari de joaca. Ei au nevoie sa alerge, sa se joace.”
„Pentru ca nu ma cearta nimeni!”
Cazurile in care copii cu probleme de comportament s-au schimbat nu sunt putine. Radu, un baietel foarte interiorizat, cu sprijinul profesorilor si al voluntarilor, „si-a dat drumul”, râde, alearga, vorbeste cu colegii, participa la jocurile lor. Petrica, care era foarte agitat, e linistit aici, iar când ajunge acasa nu vrea decât sa manânce si sa se culce. Efectele apar in timp, dar sunt o surpriza pentru parinti, cei care le observa primii.
Pr. Iosif Ilies afirma ca, la „Don Bosco”, cei mici au experiente de care alti copii nu au parte si astfel devin mai fericiti. „Aici, se zbenguie, alearga! La scoala nu au voie, iar acasa nu au unde! Mai mult, in centru, isi descopera talentele si dobândesc incredere in ei.” Pentru ca inca e pauza, incerc sa aflu si de la copii ce anume le place, de ce vin la „Don Bosco”. Raspunsul e simplu: „Pentru ca facem diverse activitati” (Andrei, 10 ani), „ne distram, ne jucam si ne facem temele”, (Briana, 7 ani), „pentru ca ma joc mult si nu ma cearta nimeni” (Robert, 8 ani).
Esential e „spiritul de familie”
Voluntarii reprezinta cealalta categorie asupra careia se apleaca Fundatia „Sf. Ioan Bosco”. Elevi de la toate liceele din Bacau vin aici sa se joace cu copiii, pentru ca ii iubesc pe copii. Fiecare voluntar isi alege o zi pe saptamâna in care ii ajuta sa-si faca temele, sa picteze, sa invete engleza, sa recite. Am cunoscut-o, la „Don Bosco”, pe Regina Demsa, eleva in clasa a XI-a, in prima sa zi de voluntariat, dar si pe Claudia Sabau, 27 de ani, care era voluntar in urma cu 12 ani, iar acum este profesor.
Un voluntar incepator si un veteran in relatia cu copiii. La mijlocul distantei se afla Adriana Tamas, care era licean si voluntar in urma cu 7 ani, iar acum a terminat facultatea. „Nu le cerem prea mult: sa fie punctuali si sa fie in mijlocul copiilor si in clasa, si in pauza, explica Pr. Iosif Ilies. Avem si ore de formare in care le explicam principiile noastre. A te juca este foarte important. Tu, ca voluntar, esti un frate mai mare, nu un supraveghetor, un gardian. Esti lânga el, sa lucrezi cu el. Nu esti acolo ca sa pedepsesti, ci ca sa previi. Pare o joaca, dar nu este!” Iar voluntarii au inteles asta de vreme ce mi-au marturisit ca aici e „un loc luminos”, o altfel de scoala, „o scoala a bucuriei!”
Centrul de Zi „Dominic Savio” din Bacau, str. Tazlaului, nr. 9 (Cartierul Nord), este frecventat de 60 de copii si 90 de voluntari, la care se adauga un asistent social, un psiholog si patru educatori. Trebuie precizat ca centrul mai are posibilitatea de a primi noi copii. Din pacate, putini parinti stiu ca exista si ca aici ar putea primi ajutor. Centrul „Dominic Savio” e „un loc luminos” si face parte din Bacaul nevazut, discret, in care se intâmpla multe lucruri bune, datatoare de speranta, care ne stimuleaza sa mergem inainte, sa fim mai putin acuzatori, mai ingaduitori si mai vrednici.
Pentru inscrieri in cadrul Centrului puteti suna la numerele de telefon: 0234. 582.330, 0757.140.764, 0737.502.549 sau 0726.683.381.
