„Care din voi va trece Oceanul?”
Ii asculti, ii aprobi sI – ei bine, da! – ii admiri. Au idei, vocabular si umor. Au scoala. Si succes, succesul campionilor. Iti spui ca oameni tineri precum cei din fata ta, care stiu ce si cum sa spuna, aici, la masa asta lunga cat un fileu de tenis, ar putea schimba Romania. Cu ei, ar mai exista sanse. Romania, in schimb, nu le ofera niciuna. Prin urmare, si-au luat viitorul in maini ducandu-l departe, cat mai departe de aici. Pentru mai multa siguranta, au pus si un Ocean la mijloc. Ca sa fie! "Oare care din voi va trece Oceanul, ca sa ma cheme si pe mine, intr-o buna zi, in vizita, in America?" ii tachina antrenorul SCM Bacau, Mihai Ciuntea pe vremea cand ei, tinerii de acum, erau la varsta primei rachete sau poate doar a primului ghiozdan. Raspunsul vine azi, la 10-12 ani distanta: "Noi toti, dom’ profesor". "Noi", adica generatia de succes a tenisului bacauan. "Noi", adica ei. Raluca Mata, Raluca Pavel, Georgiana Patrasc, Sebastian Erimicioiu, Cosmin Bardan. Toti au ales sa plece la studii universitare in Statele Unite ale Americii, cu burse, calcandu-i pe urme lui Dragos Ignat, care este de un an student la Universitatea Columbia si care stie una si buna: "Sa munciti, baieti. Munciti, munciti, munciti". Ii va urma, vara viitoare, Vlad Murad. Singurul care a intors spatele Americii a fost Serban Rotariu. Dar nici pe el nu-l veti gasi prin preajma: merge in Danemarca sa se faca finantist. Sau poate manager de hotel.
La noi, la ei, aici si acolo
Interesant este ca fiecare din "Cei 7 magnifici" (l-am exclus pe Murad, care inca nu s-a hotarat unde va studia in State) au optat pentru Universitati si profesii diferite. Toti pleaca insa din acelasi motiv. "In Romania n-avem nicio sansa. Sistemul e corupt. Tara e corupta". E acelasi gand spus pe mai multe voci si ulterior dezvoltat. Nuantele nu schimba ideea de baza, ci ii dau forta. "Aici nu ai cum sa faci, concomitent, facultate si sport de performanta. Nu ai cum sa le faci bine pe amandoua, vreau sa spun. La noi, se face o ora de sport pe saptamana indiferent ca e vorba de clasele primare sau de liceu si 30 de ore de scoala. In America, in schimb, se fac doar 12 ore de scoala, iar fiecare Universitate are echipe la cel putin zece sporturi", se incrunta Cosmin Bardan. Ca toti colegii sai, Cosmin e o fire vesela. Cutele dintre sprancene au insa rolul lor. Traseaza linii clare: la noi, la ei; aici, acolo. "Acolo ai mult mai multe optiuni in ceea ce priveste cariera profesionala. Iar daca vorbim si de tenis, care este un sport costisitor, ai cu totul alte oportunitati", puncteaza Raluca Pavel, care a ales sa plece in ianuarie, la Clayton State University, in Georgia.
"Mama plange, tata-mi face bagajul"
Raluca Mata va studia in Virginia, "la o universitate buna atat la scoala, cat si la tenis". Nu-i va fi usor departe de casa, departe de familie, dar… "Dar cu siguranta ca, pe termen lung, imi va fi mult mai bine decat aici. De altfel, viata de sportiv ne-a pregatit sa fim seriosi si ambitiosi si sa avem grija de noi atunci cand plecam in concursuri", precizeaza Raluca. Mai toti simt un gol in suflet cand se gandesc la despartirea de familie. Georgiana Patrasc numara cu strangere de inima zilele ramase pana la plecarea la Mississippi State University: "Daca as putea, as opri timpul in loc, mai ales ca voi fi plecata un an de zile. Nici n-am plecat si deja imi e dor de ai mei". Nu vezi lacrimile, dar le simti. Si le auzi! Chiar asa, le auzi: in glasul usor tremurat al Georgianei, care vorbeste de visul american infiripat prin clasa a zecea, in cel al Ralucai, in cel al…Noroc cu cu Sebi Erimicioiu, viitorul student la matematica-statistica al Universitatii Arlington. Si el vorbeste de lacrimi, dar cand o face, intreaga masa se prapadeste de ras: "Imi va fi greu departe de colegi, de familie. Acasa, mama plange de rupe, iar tata imi face bagajele fiindca vrea sa ma vada plecat cat mai repede. Nu stiu de ce, ca doar n-am fost un copil obraznic".
Ca Andy Roddick. Sau nu
Sebi are glume in program, deci. Dar si ideile clare. "Daca voi progresa din punct de vedere tenisistic si voi face fata in ATP, voi proceda precum Andy Roddick, care a facut doi ani de facultate, dupa care s-a dus exclusiv spre tenis. Daca nu, voi juca oricum la un nivel inalt pentru a-mi mentine bursa si voi invata foarte bine la scoala". Spre deosebire de Sebi Erimicioiu, dar si de ceilalti "americani" ai Bacaului, Serban Rotariu a ales Danemarca. Si un viitor departe de tenis. Un rebel. Sau nu. "Mamei i-a parut foarte rau cand i-am spus ca nu cred ca voi mai continua cu tenisul, dar, intr-un final, am lamurit-o ca pentru mine e mai bine asa. Ma dedic studiilor si incerc sa-mi gasesc si un job part-time. Sunt la finante, dar nu este exclus sa o cotesc spre management hotelier", spune Serban, care explica si de ce a spus "da" Danemarcei: "Am primit oferte si din America, si din Scotia, dar cea mai buna oferta s-a dovedit cea din Danemarca, de la Universitatea din Aalborg. Diploma de acolo este recunoscuta atat in Europa, cat si in America, iar bursa de studiu este integrala". Serban Rotariu e convins ca nu va invata niciodata daneza: "E o limba imposibila; ma va salva insa engleza". Si mai e sigur de un lucru: ca se va intoarce in tara doar pentru a-si vizita parintii. "Asta daca nu ii voi lua mai tarziu cu mine, acolo".
Finalul perfect. Tot in America
"E un moment emotionant, aparte. Ne despartim de cea mai buna generatie, una care a avut rezultate foarte bune si la juniori, dar si la seniori". Uite ca tremura si glasul lui dom’ profesor! Mihai Ciuntea isi strange buzele. Se vede ca-si cauta cuvintele; macar pe acestea sa le gaseasca acum, cand e pe cale sa-si piarda o parte din familie. "Vom tine legatura si sper sa aud doar lucruri bune. Am incredere mare in ei", spune Mihai Ciuntea, iar vocea pare sa se auda de la mii de kilometri distanta. Sebi Erimicioiu gaseste finalul perfect. Unul care uneste ani, kilometri si sperante: "Un vis ar fi ca peste cinci ani sa ne intalnim toti si sa deschidem impreuna o afacere in America. Fiecare, cu specializarea sa- economist, statistician, manager, laureat in stiinte politice sau nutritionist- si toti laolalta cu ideea unei afaceri de succes". Il asculti, il aprobi si il admiri, chiar daca ideile, vocabularul si umorul isi vor lua in curand zborul peste Ocean, iar tu vei ramane aici, cu regretul ca Romania a pierdut alti oameni de succes, dar si o noua sansa.
Dan Sion
