Ping-pong cu sinistrati
Conducerea Primariei Bacau afirma ca nu are nicio vina pentru dezastrul de proportii cauzat de inundatii in comuna Margineni. In replica, reprezentantii Directiei Apelor Siret spun ca daca lucrarile de supratraversare cu conducte a albiei Negelului ar fi fost continuate, pagubele cauzate de inundatii ar fi fost sensibil mai mici.
Primaria Bacau si Directia Apelor Siret isi paseaza vina pentru dezastrul cauzat de inundatii in comuna Margineni. Edilii au declarat la ultima sedinta a Consiliului Local ca nu se simt vinovati, mai ales ca situatiile de forta majora nu pot fi prevazute. “Exista si un capitol in drept prin care esti absolvit in caz de forta majora. Municipalitatea Bacau nu ar putea fi considerata vinovata pentru ca nu a reusit sa prevada forta majora”, a declarat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului. Reprezentantii Primariei au fost acuzati de catre Gabriel Axinte, consilier local PD-L, ca au impiedicat in mod intentionat continuarea lucrarilor de supratraversare cu conducte a paraului Negel, fapt ce a dus in final la cresterea pagubelor rezultate in urma inundatiilor.
„Conductele sunt ale Companiei de Apa. Compania este a municipalitatii”
In replica, reprezentantii Directiei Apelor Siret afirma ca sefii din Primarie duc o “activitate intensa de pasare a vinei”. Constantin Draganuta, directorul institutiei ce administreaza apele, a apreciat ca edilii dau dovada de lipsa de responsabilitate pentru a doua oara, dupa ce in urma cu un an au decis sistarea lucrarilor la albia Negelului, lucru pe care nu si-l mai asuma acum. “Ei vor sa arunce pisica in curtea altuia, numai in a lor nu. Nimeni nu spune ca nu a plouat foarte mult, nu neaga nimeni acest lucru. Dar, pe partea tehnica, se stie ca neinceperea ridicarii podetului de la fabrica de bere si a supratraversarii conductelor care tin de regia de apa sunt factorii care au dus la dezastrul pe care-l stim. Degeaba incearca Primaria Bacau sa duca discutia intr-o zona in care lumea sa nu-si mai dea seama cine e adevaratul vinovat. Conductele sunt ale Companiei de Apa, iar Compania e a municipalitatii”, a declarat Draganuta.
Se confrunta PUG-urile
Avocatul Petru Haratau, reprezentantul sinistratilor din Margineni, sustine ca situatia a devenit confuza pentru ca nu se stie care sunt limitele teritoriale ale municipiului Bacau. Haratau a dezvaluit ca cele doua parti confrunta planurile urbanistice generale ale comunei Margineni si municipiului Bacau. “Dincolo de vinovati, exista o mica problema in legatura cu limitele de proprietate dintre Margineni si Bacau. Am fost cu primarul de la Margineni la secretarul Popovici si am confruntat PUG-urile. Un cetatean care apartine de Bacau nu permitea dezafectarea podetului de beton. Se pare ca Primaria i-a dat acestuia un alt teren in alta parte. Trebuie clarificate limitele de proprietate si s-ar parea, la o prima evaluare, ca problema e la Apele Romane”, a declarat Haratau.
Au sistat lucrarile in mod deliberat
In urma cu trei ani, la sedinta din 30 aprilie 2007 a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului de supratraversare cu conducte a paraului Negel. Potrivit HCL 114 din 30 aprilie 2007, supratraversarea ar fi cuprins atat paraul Trebes, cat si Negelul. Conform Anexei nr.4 atasata HCL 114/2007, bugetul total al supratraversarii cu conducte a paraului Negel s-a ridicat la suma de 709.597 lei (peste 7 miliarde lei vechi), din care 599.552 lei (aproape 6 miliarde lei vechi) constituiau lucrari de constructie si montaj. Durata de realizare a investitiei a fost fixata la 12 luni. Cu alte cuvinte, in aprilie 2008 supratraversarea trebuia finalizata. In decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (RAGC) a incheiat un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL, castigatorul licitatiei, in vederea realizarii supratraversarii paraului Negel. Societatea Rom-Gan Construct a inceput lucrarile de supratraversare a conductelor, prima factura emisa (nr. 127 din 10 martie 2009) avand valoarea de 1,84 miliarde lei vechi.
Reprezentantii societatii constructoare sustin ca dupa emiterea primelor facturi, RAGC – devenita intre timp Compania de Apa – a refuzat plata acestora, desi avea bani suficienti pentru decontarea lucrarilor, constructorul fiind constrans sa actioneze in instanta impotriva companiei de utilitati.
