Europarlamentarul băcauan Dragoș Benea analizează modul în care coaliția de guvernământ trateaza Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR) și considera ca Executivul ar trebui să-l prezinte Parlamentului.
“Oricâtă bunăvoință ar manifesta Bruxelles-ul față de București și oricâte descinderi ar face guvernanții români în capitala UE, regulamentul de instituire a mecanismului european de redresare și reziliență este același pentru toate stalele membre. Unul singur valabil pentru toată lumea, fără loc de concesii politicianiste, așa cum poate și-ar dori tripleta Cîțu-Ghinea-Drulă care tocmai se pregătește să ducă în gard oiștea Planului Național de Redresare și Reziliență/PNRR și să rateze absorbția fondurilor alocate României prin această facilitate”, spune Dragoș Benea.
“Până în prezent, 18 state au depus deja planurile care vor fi, în următoarele două luni, în evaluarea Comisiei: simptomatic, România nu se numără printre aceste state, PNRR-ul nostru fiind – încet, dar sigur – pisica moartă pe care PNL și USR/PLUS se chinuie de zor s-o paseze dintr-o curte în alta, fugind de responsabilitatea unui eșec politic previzibil”, a mai afirmat europarlamentarul.
Acesta spune că, în acest context, nu poate trece cu vederea ipocrizia celor de la USR/PLUS, afiliați grupului Renew Europe, care – în plenul PE – au cerut energic reprezentanților Comisiei date referitoare la planurile depuse până acum, în vreme ce în Parlamentul de la București colegii lor refuză, cu obstinație, să pună în dezbatere PNRR-ul, ocultând un document de o importanță covârșitoare pentru ieșirea României din criză.
“Dle. Cioloș, la București de ce nu manifestați același zel în privința necesității unei dezbateri parlamentare asupra PNRR? Ce au de ascuns miniștrii USR/PLUS cu responsabilități în privința elaborării planului?”, întreaba retoric Dragoș Benea
Acesta considera că atât timp cât în Parlamentul European dezbatem o Rezoluție ce statuează explicit dreptul PE de a fi informat de Comisie referitor la evaluarea planurilor de redresare, ar fi util și sănătos să aplicăm și acasă, în Parlamentul de la București, acest model european.
“În februarie 2021, când am aprobat în PE regulamentul de instituire a mecanismului de redresare și reziliență, am atras atenția că guvernul de la București, măcinat de conflicte și rivalități intestine, nu are capacitatea administrativă necesară elaborării unui PNRR fezabil și că planul, grosolan politizat de Executiv, va deveni un instrument de adâncire a inegalităților și disparităților dintre regiunile țării”, spune Dragoș Benea.
Astăzi, observăm că analiza Comisiei dă „jos” din PNRR fondurile pentru sistemele de irigații, diminuează alocările pentru „România educată”, iar asupra proiectelor de infrastructură de transport planează serioase îndoieli, mai ales în privința „capetelor” și secțiunilor de autostradă propuse la finanțare de ministrul Drulă.
Punctul 8 din Rezoluția dezbătută în PE reamintește că planurile depuse de statele membre trebuie să conțină un sumar al consultării publice desfășurate de guverne – adică exact ce nu a făcut guvernul de la București, care a mimat transparența și consultarea „stakeholderilor” relevanți, evitând – cu bună știință – să implice în elaborarea PNRR autorități locale și regionale (ex. consiliile județene), și nu numai.
“Din păcate, mi-e tot mai clar că în România vom avea parte de o redresare cu frâna de mână trasă și că absența dialogului din Parlament pe tema PNRR are drept substrat ocultarea și politizarea planului care, cel puțin în viziunea actualei guvernări de dreapta, va servi de minune redresării și rezilienței clientelei politice a PNL și USR/PLUS. Nicidecum a țării”,a încheiat europarlamentarul băcăuan.
