Pandemia de COVID-19 a schimbat, pentru câțiva ani, clasamentul cauzelor de deces. Spitalele au fost copleșite de pacienți cu insuficiență respiratorie, iar mortalitatea a atins niveluri nemaivăzute în ultimele decenii. Trei ani mai târziu, statistica arată însă că județul Bacău a revenit la vechile sale probleme: bolile cardiovasculare și cancerul.
Anuarul Statistic al județului Bacău pentru 2026, care centralizează datele aferente anului 2024, arată că în județ au fost înregistrate 8.200 de decese, față de peste 10.800 în 2021, anul de vârf al pandemiei.
Aparent este o veste bună. Dar, dincolo de scăderea numărului total de decese, tabloul cauzelor de mortalitate spune o poveste mai complicată.
Inima rămâne marele inamic
Aproape jumătate dintre băcăuanii care au murit în 2024 au fost răpuși de boli ale aparatului circulator.
Statisticile consemnează 4.067 de decese provocate de afecțiuni cardiovasculare, adică 49,6% din totalul deceselor.
Este un număr impresionant. Practic, unul din doi oameni care și-au pierdut viața în județ a murit din cauza unei boli de inimă sau a vaselor de sânge.
Vestea bună este că tendința este, totuși, descendentă.
În 2021, în plină pandemie, aceste boli provocaseră 5.430 de decese. În numai trei ani, numărul lor a scăzut cu peste 1.300 de cazuri.
Scăderea poate fi explicată atât prin revenirea sistemului medical la activitatea normală după pandemia de COVID-19, cât și prin reducerea mortalității excesive din acea perioadă.
Accidentele vasculare ucid mai puțin
Și în interiorul bolilor cardiovasculare apar schimbări interesante.
Decesele provocate de bolile cerebrovasculare, în principal accidente vasculare cerebrale, au scăzut constant:
- 1.623 în 2020;
- 1.638 în 2021;
- 1.451 în 2022;
- 1.246 în 2023;
- 1.056 în 2024.
Este una dintre cele mai clare tendințe pozitive din întregul tabel și poate reflecta un control mai bun al hipertensiunii arteriale, acces mai rapid la tratament sau efectele programelor de prevenție.
În schimb, boala ischemică a inimii rămâne aproape constantă, cu 1.295 de decese, ceea ce arată că infarctul și bolile coronariene continuă să fie o problemă majoră.
Cancerul nu crește, dar nici nu scade
Una dintre surprizele statisticii este stabilitatea mortalității prin cancer.
În ultimii șase ani, numărul deceselor provocate de tumori a rămas aproape neschimbat:
- 1.534 în 2019;
- 1.586 în 2020;
- 1.526 în 2021;
- 1.548 în 2022;
- 1.509 în 2023;
- 1.491 în 2024.
Cu alte cuvinte, chiar dacă pandemia a influențat puternic alte cauze de deces, cancerul și-a păstrat aproape același nivel de mortalitate.
Acest lucru sugerează că impactul bolilor oncologice este unul structural și depinde mai puțin de evenimente punctuale.
COVID-ul aproape că a dispărut din statistici
Poate cea mai spectaculoasă evoluție este cea a bolilor respiratorii.
Înainte de pandemie, acestea provocau aproximativ 500 de decese anual.
În 2021 au ajuns la 1.781, de aproape patru ori mai multe.
În 2024 au revenit la 549 de decese, foarte aproape de nivelul din 2019.
Graficul arată practic urma lăsată de pandemie în statisticile mortalității.
Diabetul este surpriza neplăcută
Există însă un indicator care merge în direcția opusă.
Numărul deceselor asociate diabetului zaharat aproape s-a dublat în cinci ani.
De la 41 de decese în 2019, s-a ajuns la 77 în 2024.
Nu este cea mai importantă cauză de mortalitate, dar ritmul de creștere este unul dintre cele mai ridicate din întregul tablou statistic.
Specialiștii pun această evoluție pe seama îmbătrânirii populației, a creșterii obezității și a numărului tot mai mare de persoane diagnosticate cu diabet.
Bolile digestive rămân o problemă
Bolile aparatului digestiv au provocat 681 de decese în 2024.
Și aici se observă o ușoară scădere față de 2019, când erau înregistrate 846 de decese.
În schimb, bolile infecțioase și parazitare au revenit la 280 de decese, peste nivelul dinaintea pandemiei, semn că aceste afecțiuni continuă să reprezinte o provocare pentru sistemul sanitar.
Ce spun, de fapt, cifrele?
Privite în ansamblu, statisticile transmit un mesaj clar.
Pandemia a fost un șoc temporar, care a modificat radical mortalitatea prin boli respiratorii și a crescut numărul total al deceselor. Odată depășită criza sanitară, județul Bacău a revenit la tiparul caracteristic societăților europene: bolile cronice sunt cele care decid speranța de viață.
Aproape două treimi dintre decese sunt provocate de doar două categorii: bolile cardiovasculare și cancerul.
În același timp, creșterea mortalității asociate diabetului și persistența unui număr ridicat de decese prin boli de inimă arată că provocările sistemului sanitar nu mai țin de epidemii, ci de prevenție, de stilul de viață și de depistarea precoce a bolilor cronice.
Cu alte cuvinte, dacă pandemia a fost o urgență de câțiva ani, bolile cardiovasculare și cancerul rămân adversarii permanenți ai sănătății băcăuanilor.
