Febra imprumuturilor in administratia bacauana
Consiliul Judetean (CJ) Bacau intentioneaza sa realizeze un credit bancar in suma de 60 de milioane lei. Discutiile pe marginea oportunitatii contractarii imprumutului vor avea loc in sedinta CJ de astazi, când alesii judetului vor dezbate un proiect de hotarâre in acest sens. Potrivit documentului, CJ Bacau mai are de achitat 54,7 milioane lei dintr-un credit bancar realizat in 2005, a carui maturitate este de 20 de ani (pâna in 2025). Noua linie de creditare pe care conducerea judetului intentioneaza sa o contracteze va avea o perioada de maturitate de 41 de luni (intervalul 2012-2015), cu rambursarea integrala a sumei la finalizarea proiectelor ce urmeaza a fi finantate din imprumut.
Creditul cerut de CJ, survine unui imprumut masiv pe care Primaria Bacau intentioneaza sa-l contracteze. Edilii municipiului de resedinta vor sa faca un credit de 150 de milioane de lei. Cele doua mari institutii din administratia bacauana – CJ si Primaria Bacau – vor sa contracteze, in 2012, credite totale in suma de peste 200 milioane lei, cele mai mari din istoria administrativa a judetului.
Dupa ce municipalitatea bacauana a dezvaluit intentia de a contracta cel mai mare imprumut din istoria administrativa a Bacaului – in suma de 150 de milioane lei – a sosit rândul CJ sa recurga la aceasta solutie de finantare. Potrivit unui proiect de hotarâre ce urmeaza a fi discutat in sedinta CJ de astazi, conducerea institutiei intentioneaza sa contracteze un credit bancar in suma de 60 de milioane de lei pentru finantarea unor proiecte administrative, intre care se numara reabilitarea DJ 252, realizarea sistemului integrat de management al deseurilor din judetul Bacau, respectiv construirea unei pârtii de schi la Slanic Moldova.
In urma cu mai multe saptamâni, presedintele CJ Bacau – Dragos Benea – anunta in cadrul unei editii a emisiunii "Desteptarea de Seara", difuzata de TV Bacau, ca institutia pe care o conduce e constrânsa sa recurga la imprumuturi pentru a putea sustine toate serviciile din subordine. Benea aprecia – la momentul respectiv – ca o serie de proiecte derulate cu fonduri europene sunt in pericol din cauza ca judetul nu dispune de bani pentru acoperirea cofinantarii.
"Suntem in imposibilitatea de a cofinanta anumite proiecte daca nu recurgem la un credit bancar. Fie sistam alte investitii. Este extrem de subdimensionat bugetul CJ in raport cu necesitatile acestui judet", afirma Benea.
Imprumut doar cu acordul consilierilor
Conform expunerii de motive, CJ Bacau are de rambursat peste 54 de milioane lei dintr-un credit mai vechi, contractat in urma cu 7 ani, in vederea finantarii modernizarii drumurilor judetene. Economistii institutiei sustin ca noul imprumut nu va afecta in mod semnificativ bugetul judetului, in conditiile in care CJ are nevoie de lichiditati pentru a face plati in cadrul proiectelor finantate cu fonduri europene.
"Intr-adevar, Consiliul Judetean are un credit mai vechi de rambursat. E un imprumut care face parte din planificarea multianuala a bugetelor CJ. Noul imprumut vizeaza asigurarea cash-flow-ului pentru proiectele derulate cu fonduri europene. CJ are posibilitati pentru asigurarea cheltuielilor strict legate de cofinantare", a precizat Olga Haineala, directorul economic al CJ. Ea a adaugat ca institutia va acoperi cu banii din imprumut platile destinate societatilor care lucreaza in proiectele finantate cu fonduri UE, urmând ca ulterior – in baza unor cereri de rambursare adresate forurilor UE – CJ sa se "descarce" de cheltuielile efectuate. Banii europeni vor acoperi creditul angajat, CJ decontând din bugetul propriu doar cheltuielile legate de dobânzi si comisioane.
"Nu dam drumul la procedura decât dupa ce proiectul va fi aprobat de CJ. Asa este corect, sa se mearga in CJ, sa se obtina aprobarea, dupa care demaram procedura. Vom face licitatie pentru cea mai mica dobânda si cel mai mic comision. CJ nu poate folosi creditul decât in scopul in care va fi aprobat de consilieri", a mai spus directorul economic al CJ Bacau.
Primaria Bacau vrea 150 de milioane
Creditul pe care CJ intentioneaza sa-l contraceze nu e singular in peisajul administratiei bacauane. O cu totul alta viziune au avut edilii municipiului Bacau, care au demarat procedura de realizare a unui imprumut inainte de acordul de principiu al Consiliului Local (CL). Pe 20 ianuarie 2012, municipalitatea a publicat un anunt de intentie, vizând contractarea unui credit bancar de pâna la 150 de milioane lei, proiectul urmând a fi discutat abia in sedinta de astazi a CL, programata – pentru ora 16.00 – la Centrul de Afaceri si Expozitional. Potrivit expunerii de motive postata pe situl internet al Primariei Bacau, perioada de rambursare a noului imprumut se doreste a fi de minim 16 ani, cu o maturitate de pâna la 20 de ani. Banii vor fi folositi la refinantarea unui credit mai vechi, contractat in 2009 de Primaria Bacau, precum si la finantarea – in continuare – a lucrarilor de constructie a Spitalului Municipal (n.r. – vezi articolul: "Stavarache pune streangul la gâtul contribuabilului bacauan: Primaria Bacau se imprumuta electoral cu 150 milioane de lei").
Contractarea imprumutului de 150 de milioane lei este o initiativa a primarului Romeo Stavarache. Conform proiectului de hotarâre ce va fi supus dezbaterii alesilor bacauani, creditul va fi garantat cu veniturile din bugetul local al municipalitatii.
Constantin Scripat, prefect: „E an electoral. Investitiile sa fie prioritizate”
Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca implicatiile electorale ale anului in curs justifica fervoarea cu care autoritatile administratiei publice locale fac demersuri pentru contractarea de credite. Scripat a afirmat ca investitiile trebuie prioritizate, iar autoritatile sa nu mai finanteze investitii cu caracter vadit electoral.
"Nu ma pot pronunta daca demersurile Primariei si CJ sunt legale. Nu am vazut inca documentatia. Ar trebui ca ordonatorii de credite din administratie sa inteleaga, dincolo de anul electoral, ca imprumuturile ingreuneaza comunitatile intr-o perioada de criza economica acuta. Nu vad o prioritizare a investitiilor. Mi se pare ca se incearca promovarea unor proiecte electorale", a declarat Scripat.
Pe parcursul lui 2011, Prefectura a contestat in instanta legalitatea unor hotarâri prin care municipalitatile Moinesti si Onesti intentionau sa contracteze credite bancare.
Astfel, la inceputul lui august 2011, Prefectura a contestat hotarârea prin care Consiliul Local Moinesti intentiona sa realizeze un imprumut de 3 milioane de euro (n.r. – vezi articolul: "Prefectura interzice Moinestiului sa se imprumute").
La mijlocul aceleiasi luni, reprezentantii Guvernului in teritoriu au contestat in instanta hotarârea prin care Consiliul Local Onesti aproba contractarea unui credit de 15 milioane lei, in vederea modernizarii unor tronsoane de drumuri nationale (n.r. – vezi articolul: "Primaria Onesti face imprumuturi nelegale"). Litigiile se afla inca pe rolul instantei de judecata.
Datoria publica a municipiului Bacau, purceaua suita in plop
Autoritatile statului par insa a trece cu vederea nivelul la care a ajuns datoria publica a municipiului Bacau, aflata la cea mai inalta cota din istorie. In ultimii 6 ani, edilii Bacaului au contractat mai multe credite in cuantum de zeci de milioane de euro, la care se adauga dobânzi si comisioane pe masura. Situatia reala a datoriei pe care o are municipalitatea catre banci nu a fost clarificata niciodata de sefii acesteia, care au preferat sa prezinte CL Bacau situatii financiare cosmetizate. Proiecte administrative faraonice – asa cum sunt Spitalul Municipal sau noua Sala Polivalenta – au inglodat bugetul Bacaului in datorii record.
De altfel, primarul Romeo Stavarache a anuntat ca o parte din noul credit va fi folosita la finantarea lucrarilor de la Spitalul Municipal. Santierul a fost inaugurat in toamna lui 2007. Dupa mai bine de 4 ani, obiectivul medical nu este inca finalizat. Edilul a anuntat la sfârsitul anului trecut ca pentru a termina spitalul municipalitatea mai are nevoie de cel putin 75 de milioane de lei.
Lucian Bogdanel
