Dacă deschideţi „Enciclopedia României”, de Lucian Predescu – poate cea mai cunoscută sursă de informare din 1940 până azi (când beneficiem de „Enciclopedia judeţului Bacău”, coordonată de Emilian Drehuţă) -, nu veţi găsi, la litera M, localitatea Mănăstirea-Caşin. Trebuie să te întorci la litera C, pentru a afla date despre mănăstirea zidită de Gheorghe Ştefan în veacul al XVII-lea. Din cerdacul Primăriei, pe 15 ianuarie, într-o splendidă zi de iarnă, am văzut şi noi că biserica a rămas „frumoasă, înaltă şi mare”. Localitatea, ignorată de monografi, este astăzi o mândră comună, cunoscută – ca şi vecina ei, Caşin – pentru suita de bătălii purtate pe dealuri şi văi în Primul Război Mondial.
Aşadar, de Ziua Culturii Naţionale, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, unitate în subordinea Consiliului Judeţean Bacău, a deschis seria 2019 a Conexiunilor cu o acţiune memorabilă în primul rând pentru elevii Şcolii Gimnaziale „Regina Maria”.
Îndrumaţi de profesoarele Ionela Muşat şi Diana Apreotesei, ei au învăţat pe de rost poezii şi ziceri importante despre Mihai Eminescu, au cântat pe versurile acestuia şi au promis că vor răspunde invitaţiei lui Florin Zăncescu, directorul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, de a fi prezenţi la festivalurile de folclor din judeţ. Ansamblul „Muguraşii mănăstireni” (instructor, Cristian Blănaru), deşi foarte tânăr (din aprilie 2018), a repurtat deja succese notabile.
Întâlnirea a fost una productivă: ştiind că în iulie 2018 ansamblul a participat la o tabără de folclor la Edineţ (Republica Moldova), am donat comunei nr. 589 al Revistei „Ateneu”, în care Doina Cmeciu a scris despre Centenarul „Leon D. Leviţchi”, cariatidă a anglisticii băcăuane (n. 27 aug. 1918, la Edineţ); am reamintit ortografierea toponimului, cu cratimă (Mănăstirea-Caşin sau M.-Caşin, pentru a-l deosebi de numele unităţii monahale: Mănăstirea Caşin); au fost prezentate cartea Feodosiei Rotaru, cu 11 reţete de bucate adunate de la localnice mănăstirene, şi cea a dascălilor Petrică Bilibok şi Valerica Bilibok, despre nunta românească din Tărhăuş, comuna Ghimeş-Făget; ne-a încântat auzul Rareş Drăghici cu un cântec închinat lui Eminescu; am propus ca Biblioteca Comunală să se numească „Prof. Gheorghe I. Simion”, autorul monografiei localităţii şi bibliofil.
Primarul Gabriel Apreotesei, pasionat cercetător al istoriei locurilor, ne-a promis tot sprijinul.
