La începutul săptămânii a fost mare sărbătoare, anunțată și pregătită din timp cu fast, presă, declarații de la cel mai înalt nivel, prezidențial, guvernamental, vocea străzii, bucurie, lacrimi, aplauze, fotografii, reportaje tv. Tot tacâmul și protocolul de la un asemenea eveniment.

Mă gândeam că urmează să se inaugureze Canalul Siret-Dunăre, Canalul București-Argeș-Dunăre, Autostrada Constanța – Curtici, Fabrica de Tractoare Electrice etc. Nu, a fost vorba de „inaugurarea” redeschiderii teraselor, a celor din jurul crâșmelor, barurilor, restaurantelor și hotelurilor.

S-a dat liber la consumul de băuturi alcoolice în văzul lumii, acțiune extrem de importantă, care a vizat și recuperarea primului loc în Europa la consumul de țuici, palinci, coniace și vinuri contrafăcute, mărci înregistrate în beciuri, magazii și depozite clandestine. Mi-am zis că e bine că nu am uitat să ne bucurăm, după lunile posomorâte, îndoliate chiar de atacul brutal-letal al covidului. Și am mai observat ceva la fel de productiv.

Milioane de oameni se interesau, apelau la tot felul de canale de informare pentru a afla unde își pot petrece concediul, e voie pe Litoral, în Poiană, în Deltă, se poate în Grecia, în Bulgaria, pe Coasta de Azur sau Dalmată? Să fim înțelegători, m-am repliat, lumea a obosit, după două luni bune de carantină, izolare, șomaj tehnic, cumulat cu paleativul muncii la domiciliu.

Mă gândeam, chiar îmi doream, aș fi vrut să consemnez (cum facem la diferite sărbători: primul născut, prima căsătorie, ultimul divorț), cu nume și prenume, prima persoană care întreabă, se interesează, aleargă ca disperatul pentru a afla unde găsește un loc de muncă, unde s-a deschis un șantier, o fabrică, pe unde se sapă un șanț, se ridică un bloc, se asfaltează un drum, se culeg roșiile prin solarii, unde se caută muncitori, ingineri, șomeri, tineri cu proaspete diplome. N-am reușit să dau lovitura, mai aștept până pe 15 iunie. Sigur reușesc.


PUBLICITATE