Infrastructura Bacaului, intre promisiuni electorale si finantari europene
Douazeci de ani au trecut de la caderea comunismului si intrarea in ravnitul, prosperul capitalism, cinci mandate s-au incheiat, tot atatea echipe de politicieni au gestionat tara si judetul si ne-au vorbit despre importanta infrastructurii rutiere, despre felul in care drumurile bune scad costurile, economisesc timpul, atrag investitorii si asigura confortul cetateanului. Totusi, nu avem infrastructura moderna, iar in Bacau, nici macar un capat de sosea de centura. Drept explicatii, am auzit, mereu, acelasi refren: „Nu sunt bani!”
Drumurile si podurile au fost intotdeauna prezente in programul celor care au candidat pentru o functie publica. Din patru in patru ani, aspirantii la presedintia CJ au promis ca vor moderniza drumurile judetene, potentialii primari, ca le vor asfalta toate ulitele, iar politicienii care au candidat la Parlament in colegiul respective ca vor ajuta autoritatile locale sa faca toate astea. Unii au vrut sa-si onoreze promisiunile dar nu au avut bani, altii nici nu au incercat. Nu au lipsit doar proiectele, ci si programele de finantare. Si chestiunea asta a depins tot de clasa politica, mai exact de felul in care a negociat cu UE. Pentru drumurile comunale a existat o posibilitate de finantare prin Sapard, insa pentru reabilitarea DJ nu se puteau accesa decat sume foarte modeste prin programul Phare. Astfel, CJ a obtinut 500.000 de euro pentru DJ 241 Podu Turcului – Colonesti si pentru doua poduri din Darmanesti. Majoritatea covarsitoare a lucrarilor de reabilitare au fost suportate din bugetul judetului. Lucrurile s-au schimbat incepand cu 2007, cand a aparut sansa de a depune proiecte la ADR N-E, in cadrul Programului Operational Regional. CJ Bacau a venit imediat cu trei proiecte. Autoritatile se plang, insa, ca dureaza foarte mult implementarea. De vina sunt birocratia si constestarea rezultatelor licitatiilor, care a devenit o moda.
Drumurile judetene sunt juma’ – juma’
Consiliul Judetean (CJ) Bacau administreaza aproape o mie de kilometri de drumuri, din care jumatate sunt bune, iar jumatate trebuie modernizate urgent. Valentin Palea sustine ca vreo 500 km se afla in stare foarte buna, alti 100 km de drum, in stare buna, iar 300 km se afla in stare proasta. Avem si drumuri ingrozitoare, pe care aproape nu se mai poate circula: cam 100 km. Intre drumurile importante pentru locuitori, asadar si pentru autoritati, se numara 207 G Letea Veche – Rusi Ciutea, si 119 B Bacau – Hemeius, care au fost reabilitate in urma cu 5 ani. “Cele doua poduri de pe 207 G trebuie facute neaparat, dar si drumurile trebuie aduse la starea ideala pentru traficul actual”, sustine directorul Palea. DJ 207 G Letea – Rusi Ciutea nici nu avea cum sa reziste din 2005 avand in vedere traficul greu la care e supus din cauza ca lipseste soseaua de centura a Bacaului. Foarte circulat este DJ 118 Ardeoani – Sanduleni, care leaga doua drumuri nationale, motiv pentru care a fost reabilitat si pe care, acum, se circula foarte bine.
Ministerul Dezvoltarii va evalua si va decide
Anul acesta, vor fi finalizate doua drumuri, Caiuti – Pralea, 14 km, si Pargaresti – Oituz, 10 km, in valoarea de 9 milioane de euro, iar o alta investitie foarte importanta, DJ 252, va lua startul. CJ are in plan sa realizeze 21 de obiective de infrastructura rutiera, insa nu e suficient sa obtina finantare guvernamentala sau europeana nerambursabila. Trebuie sa fie sigur ca are bani ca sa sustina lucrarile atunci cand depune proiecte la ADR N-E deoarece UE aloca fonduri dupa executarea lor, pe baza de facturi. Finantatorul acopera cheltuielile efectuate de CJ in trei luni de la depunerea cererii. O alta sursa de finantare ar putea fi “Programul pentru reabilitarea si modernizarea a 10.000 km de drumuri”, aprobat in luna iunie, dar autoritaile se tem ca efectele crizei se vor adanci si nu vor vedea niciun leu. CJ Bacau a cerut Ministerului Dezvoltari sa prinda in acest program tronsonul Onesti – Gura Vaii – Parava – Racaciuni, iar luna asta, va depune solicitare si pentru DJ 117, sectorul Zemes – Bolatau, care e plin gropi si a carui reabilitare ar costa 10 milioane de euro. Ramane ca ministerul sa evalueze dosarele si sa decida.
Bani cheltuiti fara noima
Consiliul Judetean (CJ) Bacau are in administrare si drumuri “fara noima”, mai exact ulite pietruite pe care nu circula nimeni sau, poate, arareori, taranii care se intorc de la prasit sau vreo caruta incarcata cu lucerna. Valentin Palea, directorul SPJD Bacau, arata ca prioritatea, atunci cand se stabileste care portiune se reabiliteaza si care nu, se stabileste tinandu-se cont de numarul celor care il folosesc. “Politica CJ Bacau este de a moderniza, in prima etapa, acele drumuri care indeplinesc anumiti parametri din punct de vedere al viabilitatii si al traficului. Exista si drumuri care au un trafic extrem de scazut.” Totusi, acestea inghit bani frumosi din cauza ca trebuie intretinute de CJ chiar daca nu folosesc nimanui. In situatia se afla DJ 252F Viforeni – Bartasesti – Brad – Balaia – Izvoru Berheciului, care “exista mai mult pe harta, deoarece pe acolo nu trec mai mult de o masina si doua carute pe luna.” Alte doua drumuri care nici nu ar trebui sa se numeasca “judetene”fac parte din DJ 241C: tronsonul Valea Caselor – Malosu, din Lipova, si Valea Hogei – Satu Nou – Lipova. Sunt cai rutiere balastate, unele parand a fi drumuri de pamant, dar practicabile la un nivel multumitor, iar altele, in stare foarte proasta.
Petrom strica, CJ trebuie sa repare!
Ingrozitor, s-ar putea spune, e DJ 117 Zemes – Bolatau, pe care circula de zeci de ani masinile de mare tonaj al Petrom SA. Acesta a fost candva asfaltat, dar acum abia zaresti usoare urme de bitum. DJ 119B Luizi Calugara – Sarata are un trafic foarte scazut, dar “asa l-am mostenit, o parte in clasificarea lor datand dinainte de ‘89”, arata seful SPJD. Alte drumuri foarte putin circulate dar intretinute de autoritatile judetului sunt DJ 123 Darmanesti – granita cu Harghita, DJ 252A Horgesti – Racatau – Pancesti si DJ 252B Gioseni – Pancesti – Racataul de Jos, care trece prin camp. Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, isi doreste sa asfalteze tot, dar ne indoim ca va reusi, mai ales ca Programul Operational Sectorial (POS), in cadrul caruia pot fi obtinute fonduri europene, se incheie in 2013. Pentru ca toate drumurile considerate judetene sa fie asfaltate e nevoie de inca un deceniu, iar noi nu stim nici cat va mai tine criza, nici cine va conduce judetul sau regiunea in mandatul 2012-2016.
Declasificarea e aproape imposibila
Bugetul repartizat infrastructurii rutiere este folosit in cea mai mare parte pentru investitii, mai exact 70 la suta, restul de 30 la suta fiind cheltuit pentru intretinere. Din cele 30 de procente, 5 sunt consumate de aceste drumuri putin circulate care, adunate, au circa 100 km. Valentin Palea arata ca pentru declasificarea lor e nevoie sa vrea si Guvernul, si consilile locale din comunele tranzitate, deoarece acestea le-ar prelua in administrare. Or, nu au niciun interes. “Noi am vrut, in 2008, sa declasificam DJ 116A Slanic Moldova – Oituz si am facut toate demersurile necesare. Am inaintat solicitarea Prefecturii, care a facut un proiect de hotarare de guvern, iar la acesta am anexat hotararile CJ si ale consiliilor locale care aprobau preluarea, dar nu am primit niciun raspuns. L-am retrimis in 2009, dar tot nu ne-au raspuns.” Lucrarile care se fac pe aceste drumuri pietruite sunt de reprofilare cu autogrederul, refacere a pantei cu balast si tasarea cu cilindrul compresor, curatarea sau refacerea santurilor, intretinerea acostamentului, acel “pietonal” al drumurilor rurale, precum si repararea podurilor si podetelor.
Sanse „zero” pentru soseaua de centura
Soseaua de centura e o investitie foarte importanta si pentru municipiul Bacau, si pentru judet, fiind un proiect zonal. La ora asta, obiectivul trebuia sa fie terminat sau, in cel mai sceptic scenariu, in curs de realizare. Lucrarile de constructie, insa, nu au inceput si nici nu sunt semne ca asta se va intampla curand. Poate vor fi demarate in primavara 2012, cand toate partidele isi vor prezenta programul pentru alegerile locale. Soseaua ocolitoare ar fi relaxat traficul prin Letea Veche si periferia orasului. Masinile grele, dar si autoturismele care vin dinspre Bucuresti si se indreapta spre judetele din nordul Moldovei strabat strada principala a comunei, apoi intra pe str.Tecuciului si Calea Romanului din Bacau. “Centura” face parte din proiectul 4754-RO si trebuia integrata in autostrada care leaga sudul Europei de nordul continentului. Durata de realizarea a investitiei era de 36 luni, iulie 2006 – iulie 2009, iar costurile erau estimate la 84,14 mililoane de euro. Prin urmare, ar fi trebuit sa avem sosea ocolitoare inca din vara trecuta. Terminata. Premierul Tariceanu a inaugurat Podul Serbanesti si a promis ferm ca proiectul va fi realizat. Nu s-a intamplat asa. Si Ludovic Orban, ministru al Transporturilor, a declarat, inainte de alegerile parlamentare din toamna 2008, ca bacauanii vor avea centura. Anul trecut, in timpul guvernarii PSD-PD-L, alte promisiuni, alte amanari. Nu numai ca se analiza prelungirea acordului cu Banca Mondiala, dar exista si lista cu firmele inscrise la licitatie pentru executia soselei. Vicepresedintele Silviu Bondor sustine ca CJ Bacau a incercat sa reactiveze investitia dar a avut la dispozitie doar o luna. “Proiectul a fost pierdut in timpul Guvernului Tariceanu, cand doi ani, 2007 si 2008, nu s-a facut nimic, afirma el. Noi ne-am implicat pentru a obtine, la nivel guvernamental, o noua finantare, dar intre timp a expirat acordul cu Banca Mondiala.” Silviu Bondor sustine ca posibilitati de a realiza acest proiect nu prea sunt, poate dupa ce se va “inmuia” criza. Ca sa fim mai practici, sansele, pentru demararea centurii, sunt zero.
DJ 252: Cea mai mare investitie a ultimelor doua decenii
Traseul Buhoci – Bibiresti – Parincea este un cosmar pentru conducatorii auto. Gropi, petice, damburi, eroziuni, toate fac sa nu-ti doresti sa mai circuli vreodata pe acest tronson. Soferii, profesionisti sau amatori, injura autoritatile si incearca sa faca slalom printre gropi, dar nu reusesc. Daca pot evita acest drum o fac, alegand varianta Racaciuni – Dienet. Ii supara nu doar disconfortul, ci si faptul ca isi strica masinile. Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri, afirma ca cetatenii trebuie sa aiba rabdare deoarece CJ Bacau a castigat o finantare europeana pentru reabilitarea infrastructurii si, in curand, vor fi demarate lucrarile. “Acest sector de drum este cel mai pacatos din judet, ca sa ma exprim plastic, recunoaste Valentin Palea. Face parte din DJ 252, care are 55 km si a carui reabilitare costa foarte mult. Nu am fi avut banii necesari daca nu am fi obtinut o finantare europeana. E vorba de 20 de milioane de euro, cea mai mare suma pe care a accesat-o o autoritate locala din judet in ultimii 20 de ani.” Modernizarea DJ 252 Bacau – Gaiceana – Parincea – Vultureni e ultimul si cel mai important proiect al CJ Bacau finantat prin ADR N-E. Contractul a fost semnat, dar urmeaza licitatia, asa incat nu se stie cu precizie cand vor fi incepute lucrarile. De obicei, firmele de constructii care pierd licitatia nu accepta rezultatul, iar solutionarea contestatiilor poate dura si 12 luni. Se estimeaza, totusi, ca in vara viitoare, pe vremea asta, se va putea circula in conditii civilizate pe acest traseu. Pentru a reabilita pe cont propriu DJ 252 Bacau – Gaiceana – Parincea – Vultureni, SPJD ar fi trebuit sa consume bugetul pe patru ani, or, nu si-ar fi permis asa ceva. In judet, mai sunt de reabilitat 500 de kilometri de drumuri, iar de intretinut, aproape o mie de kilometri.
Doua sute de miliarde inghitite de viituri
Niciun guvern dintre cele care au condus tara din ’89 incoace nu a stiut sau nu a fost interesat sa previna inundatiile si sa se protejeze, astfel, de surpriza neplacuta ca trebuie sa cheltuie banii prevazuti pentru alte capitole la repararea drumurilor si podurilor distruse de viituri. Cam o data la doi-trei ani, paraiase de obicei aproape secate se umfla si fac prapad. Padurile au fost masacrate de proprietari si de straini, iar cand ploua mai tare, de pe versantii golasi vin torenti purtand cioate si bolovani, care zdrobesc tot ce intalnesc in cale. Drumuri si poduri abia reparate sunt rupte din nou, astfel incat banii destinati investitiilor noi sunt inghititi de repetarea lucrarilor. Dar nu ne-am invatat minte. Nu suntem obisnuiti sa facem lucrurile asezat, ca sa ne foloseasca pe termen lung. Exact asa s-a intamplat sI in vara aceasta. Inundatiile de la sfarsitul lunii iunie si inceputul lui iulie au facut ravagii in judet, in privinta infrastructurii. Cea mai costisitoare lucrare va fi refacerea apararilor de mal pentru podurile din Zemes, situate pe DJ 117, lucrare pentru care sunt necesari 4.530.000 lei. Tot in Zemes, vor fi reconstruite apararile de mal pentru protectia drumului judetean, care vor costa inca 816.000 lei. Dintr-un foc, se vor cheltui 5,3 milioane de lei pentru o singura comuna. O alta paguba de proportii s-a produs in Parava, unde DJ 206 B a fost avariat pe o distanta de 12,5 km, cheltuielile ajungand la 3.016.000.
Toata lumea asteapta „Solidaritatea”
Si in Gura Vaii, revarsarea apelor a produs pagube importante, pentru consolidarea DJ 119, distrus pe o distanta de 2,2 km, fiind nevoie de 1.640.200 lei. Drumul a fost afectat si in alte puncte din comuna Gura Vaii, costurile cu reabilitarea presupunand cheltuirea altor 211.000 lei. La Parincea, pe DJ 252, au fost afectati 15 km de drum, valoarea pagubei fiind de 840.000 lei, iar la Pancesti, tot pe DJ 252 si DJ 252B, distrus pe tronsoane care insumeaza 7 km, pagubele ajung la 600.000 lei. In Caiuti, indepartarea efectelor inundatiilor din vara asta va costa 700.000 de lei. In total, sunt necesare 60 de lucrari. CJ Bacau nu are de unde sa-i plateasca pe constructori si asteapta bani de la Guvern. Ca sa fim corecti, nu a stat cu mainile in san, a demarat lucrari acolo unde trebuia deblocat traficul, dar tot in speranta ca Guvernul va acoperi cheltuielile. “In sase puncte, am inceput lucrarile pentru ca era absolut necesar, afirma Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Sunt lucrari care vor costa 15-20 de miliarde de lei vechi. Nu-i avem, dar eu cred ca ii vom primi.” Pagubele produse de viituri ajung la 19.867.770 lei, ceea ce inseamna aproape 200 de miliarde de lei vechi. Numai in judetul Bacau. Refacerea drumurilor judetene si a podurilor, consolidarea versantilor, decolmatarea santurilor si a rigolelor nu poate fi sustinuta de la bugetul consolidat al statului, mai ales ca suntem in plina criza. Singura sansa a Guvernului e sa obtina banii necesari din Fondul European de Solidaritate, destinat calamitatilor. Prefectura Bacau a preluat datele, le-a centralizat si le-a trimis MAI. Acum, toata lumea asteapta. Nu se stie daca banii vor veni mai devreme decat frigul.
