Ce ar face pe oricine sa se simta un cetatean respectat si demn in tara sa? Putina atentie si bunavointa din partea celor care ii ofera diferite servicii. Ei bine, asta am simtit ca pot primi pe meleagurile insulei britanice. Din capul locului te frapeaza vesnicul zambet intalnit pe fetele tuturor functionarilor, de la soferul de autobuz, dar si la oamenii de pe strada, care isi cer scuze zambind daca iti taie calea din greseala, ca sa nu mai spun de vanzatori care mai intai iti spun buna ziua si apoi iti calculeaza factura. Ahh, am uitat sa va spun ca niciodata nu am primit rest o cutie de chibrituri sau o lama de guma de mestecat si niciodata farmacista nu m-a intrebat daca vreau aspirina sau paracetamol in loc de rest pentru ca nu are marunt. Dar astea sunt amanunte pe langa ce am sa va povestesc mai departe.
Incoronarea suprema a acestui mod placut de a fi tratat ca simplu cetatean a venit din partea serviciilor de la calea ferata. Am plecat intr-o excursie de o zi in orasul medieval Winchester, impreuna cu fiica si tatal meu. Ca sa nu mai pierdem timp cu biletele, prevazatori ca orice romani (desi nu sunt mai mult de trei patru oameni la rand niciodata), ne-am luat tichete dus-intors. Furati de grandoarea Catedralei Winchester si de Masa rotunda unde se adunau cavalerii la sfat (in paranteza fie spus, daca ajungeti la acest obiectiv nu cautati faimoasa masa prin cine stie ce camera, ci uitati-va pe peretele din incaperea principala), dar si de magazinele de antichitati, am ajuns in statie in ultimul moment. Am intrebat daca am pierdut trenul si ni s-a spus ca din pacate a fost anulat. Si ce e de facut? Obisnuiti de catre CFR-ul nostru cu intarzieri si alte evenimente neprevazute, ne asteptam la ce e mai rau. Cu teama, ne-am interesat de urmatorul tren. Seful de statie ne-a invitat in fata garii. Ne-am gandit ca am facut ceva gresit si ne expulzeaza din tara. Aici surpriza! Cu aceeasi politete, ni s-a pus la dispozitie un taxi (gratuity, desigur), care sa ne duca in statia unde ar fi trebuit sa ajungem daca trenul nostru nu ar fi fost anulat. Sa nu credeti ca au facut acest lucru pentru ca eram noi turisti straini si voiau sa ne impresioneze. De acelasi tratament au beneficiat alti patru calatori, care aveau aceeasi destinatie. Placut impresionati si asezati comfortabil in taxi am ajuns cu bine in gara de unde plecasem dis-de-dimineata. Si, ca orice romani neaosi, ne-am spus in sinea noastra adaca am fi stiut ca trenul va fi anulat si ca nu ne va intreaba nimeni daca avem bilete de intoarcere, am fi luat numai pentru dus” (sic).
Lasand la o parte balcanismele si gluma, un lucru va pot spune cu siguranta. Nimic nu este mai placut decat sa te simti un cetatean respectat si care are si drepturi, nu numai datorii. N-ar fi frumos sa stii ca ai dreptul, si il poti exersa, de a fi respectat si de a primi serviciile pe care le astepti? N-ar fi frumos sa simti ca esti om, chiar fiind simplu muncitor sau un ditamai avocat? N-ar fi frumos sa te bucuri de vacanta ta, fara sa iti fie teama ca ai putea fi tras pe sfoara sau furat? Eu cred ca da!Scris de Daniela McAllister – Anglia
Anglia vazuta pe dinauntru
