Digitalizarea sistemului sanitar românesc este, de regulă, asociată cu dosarul electronic, programările online sau informatizarea administrativă. Proiectul pilot implementat la Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși merge însă într-o direcție diferită și mult mai ambițioasă: transformarea salonului de spital într-un spațiu inteligent, capabil să monitorizeze continuu pacientul și să ofere personalului medical informații în timp real.
Este o schimbare de paradigmă. Dacă până acum monitorizarea pacientului depindea aproape exclusiv de prezența fizică a asistentelor și medicilor, noul sistem introduce un nivel suplimentar de supraveghere bazat pe senzori, analiză automată și comunicare instantanee. Important este că această tehnologie nu își propune să înlocuiască actul medical, ci să reducă timpul în care o situație critică poate trece neobservată.
De la medicina reactivă la medicina preventivă
Cel mai interesant aspect al proiectului nu este existența unor butoane de panică sau a unor sisteme de apel pentru asistente – acestea există de ani buni în spitalele occidentale. Noutatea constă în integrarea mai multor surse de date într-o singură platformă.
Radarele cu unde milimetrice monitorizează respirația, ritmul cardiac, prezența pacientului în pat și pot detecta automat căderile, fără utilizarea camerelor video. Alegerea este importantă atât din perspectiva confidențialității, cât și a acceptării de către pacienți. Practic, spitalul obține avantajele monitorizării continue fără a transforma salonul într-un spațiu supravegheat video.
Această abordare mută accentul de pe reacția la incident pe identificarea timpurie a riscurilor. O modificare a respirației, o coborâre neobișnuită din pat sau o cădere pot genera alerte înainte ca situația să devină critică.
O soluție pentru o problemă tot mai mare: lipsa personalului
România, asemenea multor state europene, se confruntă cu un deficit cronic de personal medical. În multe spitale, o asistentă are în grijă un număr mare de pacienți, iar verificările periodice consumă timp prețios.
În acest context, tehnologia devine un multiplicator de eficiență.
Dacă sistemul filtrează automat alertele și transmite doar informațiile relevante pe terminalele mobile ale asistentelor, personalul nu mai pierde timp cu verificări inutile și își poate concentra atenția asupra pacienților care chiar au nevoie de intervenție.
Nu este vorba despre reducerea personalului, ci despre utilizarea mai inteligentă a resursei umane existente.
Datele devin un instrument de management
O altă schimbare majoră este transformarea datelor clinice într-un instrument de conducere a spitalului.
Platforma centrală nu înregistrează doar apelurile, ci și timpii de răspuns, frecvența alarmelor, distribuția solicitărilor și istoricul fiecărui eveniment.
Pentru managerii unui spital, aceste informații pot deveni extrem de valoroase.
De exemplu:
- pot identifica secțiile suprasolicitate;
- pot observa dacă anumite intervale orare necesită mai mult personal;
- pot evalua obiectiv timpii de reacție;
- pot fundamenta decizii privind reorganizarea activității.
Într-un sistem sanitar în care multe decizii sunt încă bazate pe estimări și experiență, utilizarea indicatorilor obiectivi poate reprezenta un pas important către managementul bazat pe date.
Conformarea la noile reglementări
Proiectul răspunde și unei cerințe legislative.
Noile reglementări europene și românești impun existența sistemelor de apel de urgență lângă fiecare pat de spital. Pentru multe unități sanitare, această obligație va însemna investiții consistente.
Spitalul din Buhuși a ales însă să nu instaleze doar un sistem minimal pentru respectarea legii, ci să construiască o infrastructură care poate susține și alte servicii digitale în viitor.
Terminalele mobile utilizate astăzi pentru primirea alertelor ar putea deveni, după integrarea cu sistemul informatic al spitalului, instrumente pentru administrarea tratamentelor, accesarea fișelor medicale, scanarea codurilor de bare sau verificarea identității pacientului.
Cu alte cuvinte, investiția actuală poate reprezenta baza pentru digitalizarea completă a fluxului clinic.
Există și provocări
Ca orice proiect de digitalizare, implementarea nu este lipsită de provocări.
Un sistem inteligent produce volume mari de date și generează numeroase alerte. Dacă acestea nu sunt bine calibrate, personalul poate ajunge în situația de a ignora notificările din cauza suprasolicitării informaționale, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept alarm fatigue.
La fel de importante sunt securitatea cibernetică și protecția datelor medicale. Cu cât un spital devine mai conectat, cu atât devine mai importantă protejarea infrastructurii informatice împotriva atacurilor și accesului neautorizat.
Nu în ultimul rând, succesul unui astfel de proiect depinde de gradul în care personalul medical adoptă noile tehnologii. Chiar și cele mai performante sisteme pot rămâne subutilizate dacă utilizatorii nu sunt suficient instruiți sau dacă soluțiile nu sunt adaptate fluxurilor reale de lucru.
Un posibil model pentru alte spitale
Valoarea proiectului de la Buhuși nu constă doar în tehnologia instalată, ci și în faptul că reprezintă un proiect pilot desfășurat într-un spital public din România.
Dacă rezultatele privind reducerea timpilor de răspuns, creșterea siguranței pacienților și eficientizarea activității personalului vor fi confirmate pe termen lung, modelul ar putea fi extins și în alte unități sanitare.
În contextul investițiilor europene destinate digitalizării sănătății, astfel de proiecte pot deveni exemple concrete despre modul în care fondurile pentru tehnologie produc beneficii directe pentru pacienți și pentru personalul medical.
Transformarea digitală din sănătate nu înseamnă doar calculatoare mai noi sau documente electronice. Ea presupune schimbarea modului în care informația circulă într-un spital și felul în care aceasta sprijină decizia medicală.
Experimentul de la Spitalul Buhuși arată că inteligența artificială și tehnologiile AIoT pot deveni instrumente discrete, dar extrem de utile, în activitatea de zi cu zi. Ele nu înlocuiesc experiența medicului și nici relația umană dintre pacient și personalul medical, însă pot reduce timpul până la intervenție, pot diminua riscurile și pot oferi echipelor medicale informațiile necesare exact atunci când au nevoie de ele.
Într-un sistem sanitar aflat sub presiunea lipsei de personal și a cerințelor tot mai ridicate privind siguranța pacientului, astfel de soluții nu mai reprezintă doar un exercițiu de modernizare, ci o posibilă direcție de evoluție pentru spitalele românești în următorul deceniu.
