29 martie 2024
CulturăAmbasadori ai limbii române (II)

Ambasadori ai limbii române (II)

O initiativa istorica

AGIRo (Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România) – filiala din Republica Moldova a purces la drum prin campania de difuzare a normelor de scriere şi vorbire corectă în general şi de cunoaştere a intimităţilor grafiei cu â şi sunt în special. Mai întâi a fost un proiect de cercetare aplicativă: Strategii pedagogice ale formării vorbitorului cult de limba română, din perspectiva educaţiei europene pentru limbi, al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei din Republica Moldova. Coborând de la formulările generale, AGIRo-Md a imaginat o titulatură insolită, dar de vizibil efect: ambasador al limbii române în şcoală.

Diplomaţie specială



Desigur, titlul este simbolic, dar misiunea este precisă: „ridicarea prestigiului limbii române în toate comunităţile şcolare”, prin „cultivarea spiritului de solidaritate”, în sensul că absolut toţi dascălii, indiferent de treapta de învăţământ asumată şi de disciplina predată, sunt formatori de limba română. Se au în vedere însă şi alţi actanţi ai procesului educaţional, între care familia este pe primul loc.

Eveniment

Duminică, 4 decembrie a.c., la Institutul Muncii din Chişinău, AGIRo-Md a convocat Conferinţa Naţională „Ambasadorii limbii române în şcoală”. Au răspuns peste 250 de învăţători, din toate raioanele, la care s-au adăugat invitaţii speciali, unii din România. Am avut bucuria să o cunosc astfel pe Eugenia Marin, mama regretatei Doina Aldea-Teodorovici, care conduce Asociaţia Obştească „Două inimi gemene” şi care organizează un festival pentru românii din toată lumea (mai puţin Australia, deocamdată). Pledoaria ei s-a numit „Ion şi Doina, veşnicii ambasadori ai limbii române în şcoală”. Celor doi li s-a acordat, pe fundalul unuia dintre cântecele lor nemuritoare, diploma de „Ambasadori post-mortem ai limbii române”.

Ştiaţi, neîndoielnic

Imnul de stat al Republicii Moldova este poezia basarabeanului Alexie Mateevici (1888-1917), ‚Limba noastră”, alcătuită – frumoasă coincidenţă! – la deschiderea cursurilor pentru învăţători, din iunie 1917. (Peste două luni – la 13 august –, poetul trecea în eternitate.) L-am ascultat în interpretarea coralei „Vocile primăverii” de la Liceul Teoretic Român-Englez „Ion Creangă” din Chişinău. A fost apoi un frumos pandant cu două cântece dedicate limbii române, pe versuri de Grigore Vieru şi interpretate la sfârşitul Conferinţei de artistul poporului Mihai Munteanu.

Acta, non verba

Oameni ai faptei, învăţătorii şi cercetătorii de la I.Ş.E. au făcut cunoscut că pe faţada unităţilor de învăţământ scrie: „În această şcoală se vorbeşte şi se scrie corect limba română”, pe uşa fiecărei clase, că acolo se vorbeşte şi se scrie corect limba română, iar în caietul de teme, elevul şi-a notat: „Eu învăţ să vorbesc şi să scriu corect limba română”. Pentru aceasta, conducătorii instituţiilor de învăţământ, dar şi alte cadre didactice au primit insigna şi atestatul de ambasador al limbii române în şcoală. Întrucât „graiul nostru e un patrimoniu ameninţat de sărăcire” (prof. Olga Ostaş, Liceul „Mihai Eminescu” Căuşeni), se adoptă principiul formulat de un înţelept: „Linia frontului trece prin şcoală”.

La pupitrul de comandă

Coordonarea generală a aparţinut Marianei Marin, preşedinta AGIRo-Md, sprijinită de ministerul de resort, dar şi de conducerea organizaţiei din România (prezent, Ionel-Cătălin Diaconu, vicepreşedinte). Durata proiectului este nelimitată, ceea ce face previzibilă eticheta „În această ţară se vorbeşte şi se scrie corect limba română”.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri