Ziar Politic, Sociologic, Comercial, Industrial, Financiar, Scientific, Amusant – și nu în ultimul rând – Literar. Așa apare sub frontispiciu, scris cu litere de-o șchioapă, pe prima pagină. Ziarul a ajuns în posesia redacției, prin amabilitatea doamnei Olga Ivanov, care a lucrat de la angajare și până la pensie, în același loc, la Tipografia Bacău, în meseria de puitor.

Din „adnotările” și comentariile publicate de ziaristul Mihai Buznea, aflu că „Alarma” a apărut la început de secol XX, pe lângă o avalanșă de alte publicații, precum: „Vocea” (la Tg. Ocna), „Curierul Slănicului”, „Crainicul” (în Bacău), „Dreptul țăranilor” (gazeta pentru sate), „Valea Trotușului”, „Nu doarme”, „Geamătul codrului”, ziar de critică și discuțiuni pe tema jafurilor și abuzurilor din pădurile județului. Nimic nou sub soare.

A fost de fapt un „Număr special”, supliment la volumul „M-am născut reporter!” de Marius Mircu, publicat la Editura „Cartea Românească”, București 1981. Prozator și reporter, Marius Mircu se naște la 9 iunie 1909, la Bacău. Fiu al lui Alter Gherasim Marcus și al Similei, născută Herscovici. Îi are ca frați pe prozatorul Marcel Marcian și pe matematicianul Solomon Marcus. Școala generală și liceul le urmează la Bacău. Continuă studiile în Franța, dar devine și absolvent al Facultății de Drept a Universității București. Acest supliment, „o făcătură” literară, creează de fapt o paralelă între două realități.

O combinație fericită aș spune, punte peste ani între generații bântuite de două conflagrații mondiale, regimuri și mentalități diferite. O glumă bună, dar foarte bine documentată. Dincolo de abordarea inedită, aflăm din „Alarma Bacăului” că telegraful funcționa și ziarele străine ajungeau și la noi, cu oarece întârziere, aduse de junii plecați la studii. Nu eram rupți de lume.

„Anul 1909 a debutat în mare jale, urmare a cutremurelor catastrofale care, la 28 decembrie 1908, au zguduit sudul Italiei (Messina și Reggio Calabria, distruse aproape cu desăvârșire), ucigând o sută de mii de locuitori și lăsând în viață și mai mulți nenorociți. Activitatea economică este slabă, efect al crizei mondiale care a început în iarna lui 1907, în America, după care a trecut Oceanul și a invadat Europa. Au avut loc revoluții în Turcia (a fost detronat sângerosul sultan Abdul Hamid al doilea și repusă în drepturi Constituția proclamată în 1876) precum și în Persia. Iarăși masacrarea armenilor. Spaniolii au pornit războiul împotriva marocanilor. Situație tulbure în Peninsula balcanică. Se pregătește cu grijă războiul ce pare că va izbucni.”

Între politic, economic și cancan
Situația nu stătea prea bine nici în România începutului de secol XX, cu 9 ani înainte de Marea Unire.

„La începutul acestui an, țara număra 6.771.722 locuitori, din care 17 la sută orășeni. Mozaici: 297. 681 (4,4 la sută). Sporul anual al populației (se nasc pe an 260.000 copii vii) este de 15 la mie, mai mare decât în Germania (14 la mie), Anglia (12 la mie), Austro-Ungaria (11), Italia și Belgia (10), Franța (2 la mie). Mor pe an 20.oo0 prunci de o lună, iar copii până la un an, 25.000. Luna iunie a adus la Iași febra tifoidă, cu o mortalitate apreciată ca foarte mare. S-au semnalat multe cazuri de pojar, scarlatină, difterie și tuse convulsivă. Ogoarele sunt pârjolite de secetă. Recolta se anunță slabă (submijlocie). Din lipsă de capital s-au înmulțit falimentele (de milioane, la Brăila și la Iași). La Constanța au fost inaugurate noul port și silozurile.” Urmărind datele statistice, mai afli că, în anul precedent: „au activat la orașe 2.860 de prostituate cu condicuță (înregistrate la poliție) din care, în Capitală 423 și anume: 195 în case de toleranță și 228 «singuratice». Clandestin, mai activează cca. 3.000, cu previziuni de creștere.”

Din știrile, venite pe fir de pe mapamond și preluate de publicație, băcăuanul afla că, în 1909 a fost cucerit Polul Nord – de către Robert E. Peary, iar Louis Bleriot a traversat primul, cu un aparat de zbor, Canalul Mânecii. Albert Einstein a făcut cunoscută dualitatea luminii, iar H.Gėiger a inventat un aparat de măsurat emanațiile radioactive (principiul contorului Gėiger – Müller, ce va fi constuit abia în 1930). Inginerul italian Moretti brevetează primul telefon (radiotelefon) fără fir, strămoșul celularelor de astăzi.

Orașul Bacău avea, conform recensământului din 1909,

„17.062 locuitori, cu circa 4.000 capi de familie, locuind în 2.500 case. Știu a ceti și scrie cam jumătate din numărul locuitorilor. După religie sunt circa 8.500 ortodocși, 6.500 mozaici, 1.200 catolici, 230 armeni-gregorieni, 1 mahomedan. După ocupații: 325 agricultori, 620 meseriași, 620 comercianți, 500 muncitori, 8 fabricanți, 725 profesiuni libere, 1.000 servitori. Sunt înregistrați 115 orbi și 140 surdomuți.”

Ca în orice publicație care se respectă, exista și o rubrică mondenă: „PRINȚU Albert Ghica, din Bacău, pretendent la tronul Albaniei, s-a înapoiat din acea țară unde a pregătit acțiunea de luptă a albanezilor în vederea autonomiei de sub jugul otoman. A început judecarea procesului privind pe V. Gorănescu și Stoianovici, pentru pungășlicuri săvârșite la Banca Comerțului. AFIȘIERUL Șmil Rubi a mers să scoată apă din făntâna hotelului Drăgoianu. A căzut în fântână și s-a înecat.” Metoda chinezească cu „valiza” s-a implementat mai târziu.

Puțintică istorie nu… strică
Pentru că unele date calendaristice nu sunt coroborate, trebuie menționat că, prin lege, 1 aprilie 1919, devine 14 aprilie 1919. De asta moldovenii noștri de peste Prut țin sărbătorile… pe vechi. Mai aflăm din acest ziar-enciclopedie, că prima tipografie înființată în Bacău, la 1866, este cea a fraților Toader și Iancu Tăutu. Prima publicație, „Rusaliile” (umoristică), apare în 1867. „Diorile” este primul periodic din Bacău, 21 septembrie 1867, publicație săptămânală. Ziar condus de un comitet compus din Iancu Negură, D.Holban, Mihai Climescu, Ștefan Costandachi, tipărit la Tipografia Frăția Bacău. Prețul abonamentului era de 28 lei pe an, sau 2 icosari. Apare până la 16 aprilie 1868. Prima gazetă, în 1870, „Gazeta de Bacău”. Primele cantități de hârtie au fost produse la Fabrica Letea în ziua de 7 septembrie 1884.
Reale și sugestive, din toată această compilație, rămân reclamele, preluate după original. Parcă nici n-a trecut de atunci, mai mult de un secol!

Alte articole