Criza economica mondiala loveste in plin si judetul Bacau. Micile afaceri, comertul, imobiliarele, constructiile si alte domenii sunt atinse de consecintele crizei, fenomen care devine o realitate tot mai clara pe zi ce trece. Masurile pripite ale unor patroni sau sefi de institutii, inca inaintea aparitiei efectelor reale ale crizei, au fost doar preambulul perioadei anegre” care se anunta in economia judetului. In cele mai multe domenii criza este perceputa ca inevitabila si prea putini intreprinzatori gasesc si alte solutii decat concedierile ori, de ce nu, sa caute oportunitati de afaceri potrivite pentru aceasta perioada.
Mai putine manifestari culturale
Toate institutiile culturale din Bacau, fara exceptie, sunt afectate de criza. In mai mica sau mai mare masura, bugetele din acest an sunt micsorate, astfel incat expozitiile, spectacolele, simpozioanele pe teme culturale vor cu mult fi mai putine in acest an. Grav este ca investitiile, achizitiile de material si mai ales salariile vor fi in mod serios afectate. Cultura fiind un aelement de lux”, banii in conditii de recesiune se indreapta in alte directii. Unul dintre cele mai afectate de areasezarea bugetului” este Complexul Muzeal aIulian Antonescu”. Cu aproape doua miliarde de lei vechi mai putin fata de ce a primit anul trecut de la CJ Bacau e greu sa fie repartizate prioritatile. aE un buget subtiat pentru acest an. Din pacate avem destul de putini bani pentru investitii, pentru achizitii mai deloc, iar pentru reparatii am primit doar 100 milioane de lei vechi care se vor duce pe reparatia instalatiei electrice de la Muzeul de Arta”, spune Silvia Iacobescu, directorul Complexului. Grav este, in opinia conducerii, ca investitii obligatorii, cum ar fi Casa Bacovia sau repararea urgenta a fatadei cladirii institutiei, vor trebui amanate.
Gabriel Pop
Vanzarile din piete au scazut la jumatate
Dupa ce au avut tarabe goale in primele luni ale acestui an, pietele s-au umplut din nou de comercianti. Legumele, fructele si verdeata abunda, insa putini cumparatori pleaca spre casa cu sacosele pline. „Nu mai cumpara lumea ca altadata, ne-a declarat Elena Cimpoiesu, producator agricol din Prajesti. Sunt care nu au bani si abia isi permit sa ia cateva cepe si o punga de malai. Produsele din toamna, cum ar fi radacinoasele, se mai vand cat de cat. Nu stiu ce va fi cu marfa de primavara”. Elena Cimpoiesu va iesi pe piata, cam in doua saptamani, cu spanac, un produs foarte perisabil. Daca nu il va putea vinde asa cum spera, singura sa speranta vor fi ardeii si varza, care rezista mai mult pe taraba. „Trebuie sa ne scoatem macar ce am investit si sa punem ceva deoparte pentru lucrarile de toamna. Norocul nostru este ca ne-am cumparat utilaje si nu trebuie sa platim altora pentru arat si semanat”. Proprietarii de utilaje sunt insa ingrijorati de scupirea combustibililor. Familia Cimpoiesu a facut ceva rezerve de motorina, dar acestea nu tin la nesfarsit. In subventiile de la stat nu-si pun mari sperante, „fiindca munca taranului nu a fost niciodata apreciata si sprijinita”. Ce nu intelege Elena Cimpoiesu este cum poate fi posibil sa se umple tara de someri, toata lumea sa se planga de criza, iar proprietarii de pamant, cum este ea, sa nu gaseasca mana de lucru. „Dam acum 35 de lei pe zi si mancare, dar nu gasesc muncitori pentru gradina. La porumb platim cu 50 de lei ziua si tot nu vine nimeni. Unde-s somerii?”. Sotii Vizitiu, din Buhoci, au marfa una si una. Totul arata foarte proaspat si de cea mai buna calitate. Secretul sta in pregatirea solului si in seminte. De aceea, investesc foarte mult in acestea din urma. Ridichile par decupate din reviste. Cu toate acestea, parca nu au cautare, desi este sezonul lor. La fel, ceapa verde si salata. „Vanzarea a scazut la jumatate fata de anul trecut, spune Ana-Maria Vizitiu. Desi avem preturi mai mici decat primavara trecuta, tot ramanem cu marfa. Cumparatorii ar vrea sa cumpere cu 1 leu toata gramada de ceapa”. Sotii Vizitiu au langa ei un sac pentru marfa care nu mai poate fi vanduta. Incet, incet, se umple cu ceapa si spanac ingalbenit. Cand ajung acasa, toaca totul si ingrasa pamantul. Isi toaca munca de peste iarna. Sunt siguri ca nu vor pune mai nimic deoparte. Ar avea multe de facut in gospodarie, dar banii vor fi pastrati pentru folia care sa acopere serele la toamna si samanta pentru anul viitor. „Noi credem ca vom trece de criza. Mai rau este de cei care au credite, datorii”, se consoleaza cei doi tineri.
Doina Mincu
Intretinerea, in coada listei de plata
In asociatiile de proprietari, criza s-a instalat cu ani in urma pentru unii locatari si recent pentru altii. „Vorbim de cei care au si uitat unde este sediul asociatiei, ne-a declarat Silvia Gaspar, administratorul Asociatiei 42, din zona Narcisa. Din cauza lor am intrat de mult in criza, cu datorii mari la CET. In ultima vreme insa, chiar si locatarii care plateau luna de luna si integral suma care le revenea dupa calcule, au inceput sa achite partial. Unii locatari se plang ca si-au pierdut locul de munca”. Restantele de mii de lei au ajuns ceva obisnuit. Tot mai multe asociatii se adreseaza instantei. In asteptarea hotararilor judecatoresti de executare silita a datornicilor, administratorii incearca sa achite facturile de la furnizorii care iau masuri drastice si imediate cu restantierii (RAGC, E.ON Gaz, E.ON Electrica). „Ca de obicei, platim la toti furnizorii si lasam la urma CET-ul”, a explicat administratorul As. 42. Asociatiile au catre CET un debit de peste 14 milioane lei (140 miliarde lei vechi), la care se adauga penalitati de 9,8 milioane lei (98 miliarde lei vechi). In luna martie, furnizorul de agent termic a incasat de la consumatorii casnici doar 1,5 milioane lei (15 miliarde lei vechi). Si incasarile de la agentii economici sufera ca urmare a crizei economice. Acestia au acumulat o datorie de 4,9 milioane lei (49 miliarde lei vechi) catre CET.
Doina Mincu
In cateva luni, peste 4.000 de someri
Incontestabil, efectele crizei economice se rasfrang deopotriva atat asupra salariatilor, cat si a pensionarilor. Pana in martie anul acesta, in judetul Bacau au fost disponibilizati peste 4.000 de salariati. Si daca la inceput concedieri masive au fost facute de catre marii agenti economici, treptat somajul a cuprins si firmele mici si mijlocii. aIngrijorator este si faptul ca tot mai multe firme mici, cu doi pana la 10 salariati, renunta la o parte dintre ei, ne-a spus, cu catva timp in urma, Ioan Barbu, inspectorul sef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau. Adunate, disponibilizarile de la acestea reprezinta o pondere destul de mare in numarul total al somerilor”. Nu putine firme, pentru a se mentine pe linia de plutire, au recurs la inghetarea ori reducerea salariilor. Acest lucru se resimte inclusiv in sectorul bugetar. In unele institutii bugetare au fost retrase anumite avantaje salariale. Repercusiunile crizei ii ating si pe cei peste 141.000 de pensionari din sistemul public de pensii. Valoarea punctului de pensie va fi majorata de la 1 aprilie cu doar 3 la suta si va fi in cuatum de 718,4 lei fata de 697,5 lei, cat a fost pana acum. Urmatoarea majorare din acest an va fi tocmai la 1 octombrie, cand punctul de pensie va fi indexat cu numai 2 la suta, astfel ca va creste la 732,8 lei.a In judetul Bacau sunt peste 141.000 de pensionari.a In conditiile in care veniturile lor nu cresc semnificativ, in schimb preturile la produsele de baza o iau razna, tot mai multi batrani sunt nevoiti sa recurga la imprumuturi. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Moinesti, cu peste 23.000 de membri, este cea mai puternica asociatie cu acest profil din judet. Lunar, peste 700 de pensionari se imprumuta cu 200 pana la 4.000 lei. Sunt zile in care suma totala acordata depaseste 100.000 lei. aA crescut foarte mult numarul cererilor de imprumut, ne-a spus Anton Albu, presedintele CARP Moinesti. Sunt mai multe cu peste 25 la suta, de cand a inceput criza. Oamenii iau bani pentru nevoi personale, dar si pentru a-i ajuta pe copii. Se imprumuta pentru a-si face aprovizionarea cu alimente, pentru a-si lua medicamente sau pentru a-si plati taxele si impozitele”. Din pacate, unii nu reusesc sa ramburseze ratele, astfel ca ajung sa li se puna poprire pe pensie. Pentru ca multi dintre membrii acestuia sunt saraci (nu au deloc venituri sau pensiile lor sunt foarte mici) ori au un handicap, periodic, CARP le acorda ajutoare sociale.
Elena Tintaru
Agricultura e la pamant
Criza a lovit din plin agricultura romaneasca si asa lipsita de performanta pe piata europeana. Intampina dificultati atat angajatii subordonati Ministerului Agriculturii, cat si taranii de rand. aNoi, romanii am fost dintodeauna in criza. Agricultura romaneasca este scapata din maini. Fermierul pe care trebuie sa-l formam
nu-l gasim. Cel care produce trebuie ajutat si orientat pe piata”, a spus Constantin Becheanu, directorul Agentiei de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) Bacau. Angajatii Directiei Agricole dar si ai Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bacau se afla in stare de tensiune, referitor la pierderea sporurilor dar si la incertitudinea locurilor de munca. aCriza se observa din lipsa fondurilor pentru cursurile pentru fermieri. In acelasi timp, angajatii nostri sunt intr-o situatie tracasanta, deoarece nu stiu care va fi in viitor statutul lor, dar nici veniturile. Sunt nevoiti sa munceasca peste program, dar nu sunt platiti pentru asta”, a precizat Vasile Aichimoaie, directorul OJCA Bacau. Veterinarii din reteaua de stat dar si cei privati simt din plin criza economica si scaderea nivelului de trai al populatiei. aNivelul de trai al proprietarului de animale isi spune cuvantul si este direct proportional cu veniturile veterinarului. Daca oamenii nu au bani, nu vor plati nici medicul pentru serviciile medicale”, ne-a precizat Costel Busuioc, seful Colegiului Medicilor Veterinari.
Mircea Merticariu
Si Politia face economii
Un numar insuficient de lucratori, lipsa banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in special in mediul rural. Acestea sunt cele mai importante probleme ale Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Bacau. Cand vor fi ele solutionate? Numai in momentul in care se vor gasi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul. Si asta pentru ca, in prezent, Bacaul se confrunta cu o criza acuta de politisti. Din schema de personal lipsesc nu mai putin de 500 de angajati. Mai grav este faptul ca in acest an situatia nu se va imbunatati semnificativ, din cauza lipsei banilor. Chiar daca pe schema de personal sunt trecute aceste locuri, posturile au fost blocate la nivel central. „In premiera aflati ca acum am primit deblocarea a 70 de posturi pentru incadrare directa din mediul extern, spune comisarul sef Stefan Alexa, seful IPJ Bacau. Prea putini totusi. In prezent lucram cu 160 de politisti la 100.000 de locuitori, iar media nationala este de 230 de politisti la 100.000 de locuitori. La un simplu calcul, am mai avea nevoie de cel putin 500 de lucratori, atat pentru mediul rural, cat si pe urban. Avem o incarcatura foarte mare pe fiecare lucrator.” Acum s-au redus drastic si cheltuielile, motiv pentru care politistii bacauani sunt nevoiti sa stranga si mai tare cureaua. Ei trebuie sa faca economii serioase pe toate componentele de la lumina, pana la carburant. Pe fiecare masina s-au aprobat doar 50litri/luna si numai 40 km/24 ore, in conditiile in care cerintele sunt mari, mai ales cu programul „Strada 2009”, desfasurat in aceasta perioada, in care toate patrulele sunt mobilizare pe teren pentru reducerea infractionalitatii si cresterea gradului de siguranta a cetatenilor. „Si cu ce sa ne deplasam, cu bicicleta?”,
ne-a spus indignat unul dintre lucratorii IPJ, care a confirmat ca in institutie, pe langa acestea si fiecare metru cub de gaz si fiecare kilowatt trebuie dramuit. „Bugetul alocat este acelasi ca anul trecut. Trebuie avute in vedere cresterile de pret la anumite utilitati, care nu au mai fost prevazute in buget. Cu un consum rational vom face fata, nu putem spune ca vom deveni nefunctionali”, a mai spus comisarul sef Alexa.
Roxana Neagu
Criza, o oportunitate?
Bacauanii ar putea urma exemplele aplicate in alte tari, ca sa transforme criza in oportunitate. Iata cateva masuri adoptate de oamenii de afaceri britanici:
– Afacerile care si-au inchis portile din cauza lipsei de clienti se reprofileaza. Astfel, pub-urile care nu mai au clienti devin locuinte. Surprinzator, se gasesc si chiriasi. Se rezolva doua probleme: proprietarii au afacerea pazita si, cat de cat, pe linia de plutire, in timp ce chiriasii, in general cei care nu si-au mai putut plati ratele si au pierdut casele, au acum o locuinta.
– Daca nu iti mai permiti o masina personala, au aparut cele de inchiriat cu ora, pentru membrii cluburilor de acest gen. Masinile ce pot fi folosite sunt parcate pe diferite strazi, asa incat sunt la dispozitia oricui, fara mare efort. Masina porneste cu un card special, iar in caz de furt este asigurata.
– Reorientarea profesionala. Fostii bancheri care si-au pierdut locurile de munca sunt incurajati de Guvern sa devina profesori.
Daca masurile au sau nu efect pe termen lung, ramane de vazut. Cert este ca pentru moment sunt o rezolvare si pot fi aplicate in orice tara afectata de criza.
Daniela McAllister
Pe dascali, criza i-a adus in pragul grevei
„Pe noi, criza ne-a lovit in plin. Ne-a prins cu salariile foarte mici”, ne-a declarat Manole Chiriac, liderul bacauan al Sindicatului Liber din Invatamant, care recunoaste ca sistemul pe care il reprezinta este in fierbere. „Ne-am saturat sa fim ignorati. La nivel central au fost suspendate negocierile, se tot discuta despre aceasta salarizare, ni s-a promis acum o crestere de numai 10 la suta, nicidecum cea de 50 la suta legiferata de Guvern anul trecut. Se tot vorbeste si de sporuri in sistem, dar in afara de sporul de rural, nu mai exista alte sporuri. Si vor sa-l scoata si pe acesta. Profesorii o sa fuga de la sate. Repet, criza o simtim din plin.” Daca nu obtin nimic in urma negocierilor, sindicalistii din Invatamant sunt hotarati sa intre in greva. O forma de protest specifica perioadei de criza.
Roxana Neagu
