Deși funcționează cu doar 61% din personalul prevăzut de normativ, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești reușește să mențină un grad de ocupare de 82%, tratează cazuri medicale cu un grad ridicat de complexitate, își realizează aproape integral contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate și înregistrează indicatori financiari și medicali care îl plasează printre spitalele performante din România. Datele oficiale pentru anul 2025 arată că succesul unității se bazează pe o utilizare eficientă a resurselor și pe o organizare care îi permite să obțină rezultate peste media multor spitale de dimensiuni similare.
Peste 16.600 de pacienți tratați într-un singur an
În 2025, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești a tratat 16.668 de pacienți, dintre care:
- 15.326 de cazuri acute;
- 1.342 de cazuri cronice.
Unitatea dispune de 440 de paturi aprobate, dintre care 361 sunt destinate spitalizării continue pentru cazuri acute, 48 pentru pacienți cronici, 5 pentru îngrijiri paliative și 26 pentru spitalizarea de zi.
Grad de ocupare de 82%
Una dintre cele mai relevante cifre este gradul de ocupare al paturilor, care a ajuns la 82%, peste pragul de 80% considerat un indicator al utilizării eficiente a infrastructurii spitalicești.
Situația este și mai evidentă pe secțiile pentru bolnavi cronici, unde gradul de ocupare a fost de 97,7%, ceea ce arată că aceste servicii funcționează aproape permanent la capacitate maximă.
Pacienți cu afecțiuni complexe
Un alt indicator urmărit de CNAS este Indicele de Complexitate a Cazurilor (ICM), care reflectă dificultatea cazurilor tratate și influențează inclusiv finanțarea acordată spitalelor.
La Moinești, ICM a crescut de la 1,71 în 2024 la 1,72 în 2025, ceea ce confirmă faptul că spitalul tratează cazuri medicale complexe, peste media unităților sanitare obișnuite.
Cu un ICM de 1,72, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești se situează peste nivelul întâlnit în majoritatea spitalelor județene și municipale din România. Indicatorul arată că unitatea tratează, în medie, cazuri medicale de o complexitate ridicată, care necesită resurse și expertiză superioare.
În același timp, durata medie de spitalizare a fost de 5 zile, foarte apropiată de durata optimă prevăzută în normele de finanțare (5,1 zile), semn că externările sunt gestionate eficient.
Validare aproape perfectă a activității
Datele CNAS arată și o rată excelentă de validare a cazurilor raportate.
Din cele 15.681 de cazuri acute raportate, 15.676 au fost confirmate, iar 15.326 au fost decontate, procentul de validare fiind practic de 100%. Aceeași situație se regăsește și în cazul spitalizărilor cronice.
Acest indicator reflectă atât calitatea documentației medicale, cât și buna administrare a activității de codificare și raportare către Casa de Asigurări.
Aproape 151 milioane de lei venituri
Veniturile totale ale spitalului au ajuns în 2025 la 150,8 milioane de lei.
Cea mai mare parte a sumelor, 138,4 milioane de lei, provine din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin contractele cu Casa de Asigurări și programele naționale.
Activitatea finanțată prin sistemul DRG a fost realizată în proporție de 100%, iar contractele pentru spitalizarea cronică și spitalizarea de zi au fost realizate în proporție de 99%, respectiv 96%.
Cheltuielile de personal rămân sub control
Spitalul a cheltuit pentru salarii 63,6 milioane de lei, reprezentând aproximativ 42% din veniturile totale.
În comparație cu multe spitale publice din România, unde salariile depășesc jumătate din bugetul disponibil, procentul înregistrat la Moinești indică un echilibru financiar bun.
Performanță obținută cu doar 61% din personalul necesar
Cea mai importantă concluzie rezultată din datele Casei de Asigurări privește însă resursa umană.
Dintr-un necesar normat de 811 posturi, spitalul avea ocupate doar 499, ceea ce înseamnă un grad de acoperire de 61%.
Situația este similară în principalele categorii profesionale:
- 74 de medici față de 131 prevăzuți în normativ;
- 196 de asistenți medicali dintr-un necesar de 336;
- doar 58% dintre posturile de infirmieri sunt ocupate;
- gradul de acoperire pentru îngrijitori este de 49%;
- în cazul brancardierilor, doar 36% din posturile prevăzute sunt ocupate.
Cu toate acestea, spitalul reușește să mențină un grad ridicat de ocupare, să trateze cazuri complexe și să își realizeze aproape integral contractele cu Casa de Asigurări.
CASETĂ COMPARATIVĂ
| Indicator | Spitalul Clinic Moinești | SJU Bacău |
|---|---|---|
| Paturi aprobate | 440 | 1.449 |
| Grad ocupare | 82% | 77% |
| Grad ocupare acuți | 80% | 76% |
| Grad ocupare cronici | 98% | 85% |
| Cazuri decontate | 16.668 | 47.621 |
| ICM 2025 | 1,72 | 1,54 |
| Durata medie spitalizare | 5,0 zile | 5,5 zile |
| Acoperire normativ personal | 61% | 75% |
| Medici | 74 / 131 (60%) | 284 / 390 (73%) |
| Asistenți | 196 / 336 (61%) | 951 / 1.329 (72%) |
| Cheltuieli personal / venituri | 42% | ≈66%* |
* Pentru SJU Bacău, ponderea cheltuielilor de personal rezultă din raportările financiare ale spitalului și este semnificativ mai ridicată decât la Moinești.
Ce arată comparația
La prima vedere, Spitalul Județean de Urgență Bacău este de peste trei ori mai mare decât Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești și tratează un număr mult mai mare de pacienți. Totuși, raportat la indicatorii de performanță, Moineștiul se remarcă printr-o utilizare mai eficientă a paturilor, un indice de complexitate a cazurilor (ICM) mai ridicat și o durată medie de spitalizare mai redusă.
În același timp, paradoxul este că aceste rezultate sunt obținute cu o acoperire a normativului de personal de numai 61%, comparativ cu aproximativ 75% la SJU Bacău. Practic, spitalul din Moinești tratează cazuri mai complexe și are un grad de ocupare mai mare, deși dispune de proporțional mai puțini medici și asistenți.
Această comparație nu stabilește un clasament între cele două unități – SJU Bacău are rol de spital județean și deservește o populație mult mai numeroasă, cu specialități și responsabilități diferite –, însă evidențiază faptul că Spitalul Clinic Moinești reușește să obțină indicatori foarte buni de eficiență și performanță, în ciuda unui deficit important de personal.
O performanță care ridică și un semn de întrebare
Indicatorii financiari și medicali plasează Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești printre unitățile performante ale sistemului sanitar românesc. Activitatea este intensă, infrastructura este utilizată eficient, iar finanțarea este valorificată aproape integral.
În același timp, datele arată că aceste rezultate sunt obținute cu un deficit de aproape 40% din personalul prevăzut de normativ. Rămâne astfel întrebarea dacă un asemenea nivel de performanță poate fi menținut pe termen lung fără investiții consistente în atragerea și păstrarea medicilor, asistenților și personalului auxiliar.
