În 1992, județul Bacău era unul dintre marile centre demografice ale României. Avea peste 737.000 de locuitori și beneficia încă de efectul exploziei demografice din ultimele decenii ale regimului comunist. Astăzi, deși rămâne între cele mai populate județe ale țării, direcția este clară: populația scade constant, iar ritmul declinului nu dă semne de încetinire.

Un județ care pierde aproape 1.000 de oameni în fiecare două luni

Seria din Anuarul Statistic este elocventă.

În numai patru ani, județul a pierdut 24.111 locuitori.

Asta înseamnă:

• aproape 6.000 persoane pe an;
• aproximativ 500 persoane în fiecare lună;
• circa 16 persoane în fiecare zi.

Raportat la dimensiunea județului, este un declin lent, dar continuu, fără niciun an de revenire.

Bacăul rămâne un „greu” al României

Paradoxal, chiar și după acest declin, Bacăul continuă să fie unul dintre cele mai populate județe din România.

Cu peste 713.000 locuitori după domiciliu, județul se situează în continuare în prima parte a clasamentului național, alături de Iași, Prahova, Cluj, Constanța, Timiș, Suceava și Dolj.

Acest lucru arată că județul pleacă de la o bază demografică foarte mare.

Din 1992 până astăzi s-a pierdut populația unui municipiu

La recensământul din 1992, județul avea 737.512 locuitori rezidenți, iar recensământul din 2021 a consemnat 601.387 locuitori rezidenți. Diferența este de peste 136.000 de persoane, echivalentul unui municipiu de dimensiunea Bacăului sau a două orașe precum Onești.

Este una dintre cele mai mari transformări demografice prin care a trecut județul după 1990.

Bacăul nu este un caz izolat

Fenomenul apare în întreaga Regiune Nord-Est.

La 1 iulie:

Regiunea a pierdut aproape 60.000 de locuitori în numai patru ani.

La nivel național, populația după domiciliu a scăzut de la aproximativ 22,19 milioane la 21,80 milioane, o diminuare de aproape 390.000 de persoane.

Județul rămâne predominant rural

O caracteristică importantă este structura populației.

În 2024:

• 377.950 persoane locuiau în mediul rural;
• 335.885 persoane în mediul urban.

Rezultă că 53% dintre băcăuani trăiesc la sate, o pondere mai ridicată decât media națională și apropiată de profilul întregii regiuni de Nord-Est.

Această structură are implicații asupra pieței muncii, serviciilor medicale, transportului și educației, deoarece populația rurală este, în general, mai îmbătrânită și mai dispersată.

De ce scade populația?

Anuarul Statistic prezintă cifrele, nu și cauzele. Totuși, analiza demografică pentru România indică trei factori principali:

• spor natural negativ (mai multe decese decât nașteri);
• migrația externă;
• îmbătrânirea populației, care reduce numărul femeilor aflate la vârsta fertilă.

În județul Bacău, acești factori se suprapun. Plecarea tinerilor spre centre economice mai dezvoltate sau în străinătate accentuează efectele natalității scăzute.

Cea mai interesantă concluzie

Poate cea mai surprinzătoare concluzie nu este că județul pierde locuitori, ci că își păstrează încă poziția în topul județelor României.

Asta înseamnă că declinul demografic nu este un fenomen exclusiv băcăuan, ci unul care afectează aproape întreaga țară. Diferențele apar însă în ritm: unele județe reușesc să compenseze pierderile prin migrație internă și dezvoltare economică, în timp ce altele continuă să se depopuleze.