Astăzi ne despărțim de Nelu Bîșcă, fotoreporter al ziarului Deșteptarea timp de mai multe decenii. Pentru generații întregi de cititori, multe dintre imaginile care au spus povestea orașului și a oamenilor lui au fost surprinse prin obiectivul aparatului său.
Acum doi ani, când Deșteptarea împlinea 35 de ani, Ioan Bîșcă a scris un text despre ceea ce înseamnă să fii fotoreporter. Despre răbdare, despre responsabilitate, despre clipa aceea în care fotografia prinde viață. Astăzi, recitindu-i rândurile, ele par și mai pline de sens.
„Timpul se oprește când ziarul iese de sub tipar. Răsfoiești paginile, dimineața, la o cafea, aflând știri din viața atâtor oameni. Mirosul tiparului are farmecul lui. Este magia unei clipe, totuși efemeră.”
Pentru el, fotografia de presă nu era doar o imagine, ci o formă de mărturie.
„Preferatul fotografiei de presă rămâne instantaneul. Un fotoreporter este atent la detalii, la lumină, la unghi, la expresia oamenilor. Ca la șah, nu apasă pe declanșator fără o anticipare bine calculată.”
În zeci de ani de presă, a surprins mii de momente din viața comunității: bucurii, evenimente, întâmplări neașteptate, dar și situații care au cerut responsabilitate și discernământ.
„Fotografia de presă generează impact. Poate bucura, dar poate și îndurera. De aceea, uneori, o calitate importantă a fotoreporterului este și aceea de a ști când să nu apese pe declanșator.”
A fost martor tăcut la nenumărate povești, unele luminoase, altele complicate, dar toate parte din viața orașului.
Astăzi, când ne luăm rămas-bun de la el, rămân fotografiile. Și rămân cuvintele lui despre această profesie care încearcă, clipă de clipă, să prindă timpul într-o imagine.
Iar uneori, pentru o secundă, chiar reușește să-l amăgească.













