În fiecare an, la 3 mai, este sărbătorită Ziua Mondială a Libertății Presei, un prilej de reflecție, recunoștință și luptă. Instituită în 1993 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la inițiativa UNESCO, această zi omagiază principiile fundamentale ale libertății presei, evaluează starea presei în lume și apără independența jurnaliștilor de atacuri asupra profesiei lor. Totodată, este un moment în care ne aducem aminte de jurnaliștii care au fost uciși, hărțuiți sau închiși pentru simplul fapt că au făcut ceea ce trebuie: au spus adevărul.
Originea unei zile cu greutate
Ziua de 3 mai comemorează Declarația de la Windhoek, semnată în 1991 în Namibia, un document istoric în care jurnaliști africani cereau o presă liberă, independentă și pluralistă. Declarația a devenit rapid un simbol global al luptei pentru libertatea de exprimare, iar ONU, prin UNESCO, a consacrat această zi ca un moment de conștientizare și angajament internațional.
De ce este importantă libertatea presei?
Libertatea presei nu este un lux, ci o piatră de temelie a democrației. Fără o presă liberă, cetățenii nu pot lua decizii informate, nu pot trage la răspundere guvernele și nu pot participa cu adevărat la viața publică. O presă liberă înseamnă transparență, responsabilitate și luptă împotriva corupției. În lipsa ei, apar propaganda, manipularea și tăcerea forțată.
Jurnaliștii sunt, de multe ori, primii care trag semnale de alarmă în fața nedreptății. De la dezvăluiri despre corupție în marile corporații sau instituții publice, până la relatări din zone de conflict sau anchete despre abuzuri sistemice, munca lor este esențială pentru sănătatea oricărei societăți.
O realitate tot mai complicată
Deși libertatea presei este recunoscută ca un drept fundamental, în practică, aceasta este tot mai amenințată. Potrivit organizației Reporters sans frontières (RSF), aproape jumătate din populația lumii trăiește în țări în care libertatea presei este grav restricționată sau inexistentă. Jurnaliștii sunt arestați, amenințați, urmăriți, uneori chiar asasinați. În unele state, controlul politic asupra presei devine norma. În altele, concentrarea media în mâinile câtorva patroni apropiați de putere duce la autocenzură.
Pe lângă pericolele clasice, noile tehnologii au creat noi forme de cenzură. Algoritmii platformelor pot marginaliza conținutul jurnalistic autentic în favoarea dezinformării. Inteligența artificială, deși un instrument util, poate fi folosită pentru a fabrica știri false sau pentru a crea presiune asupra vocilor independente.
Tema din 2025: „Preserving Press Freedom in the Age of AI”
Tema stabilită de UNESCO pentru Ziua Libertății Presei din 2025 este „Preserving Press Freedom in the Age of AI”, adică păstrarea libertății presei în era inteligenței artificiale. Este o temă actuală și necesară. Într-o epocă în care AI poate genera știri false la scară industrială, când deepfake-urile pot submina încrederea în informația video, și când algoritmii decid ce vedem sau nu, rolul jurnalistului uman, etic și bine pregătit devine vital.
UNESCO atrage atenția asupra nevoii urgente de reglementare a utilizării AI în media, de protejare a surselor, dar și de alfabetizare media pentru public. Fără aceste măsuri, riscăm ca vocile reale să fie îngropate sub un tsunami de zgomot artificial.
3 Mai nu este doar o zi de celebrare, ci și una de luptă și angajament. Libertatea presei este libertatea noastră. Iar atunci când un jurnalist este redus la tăcere, suntem toți mai puțin liberi.
Într-o lume marcată de războaie informaționale, fake news și tehnologii care pot înlocui realitatea cu iluzia, avem nevoie mai mult ca oricând de jurnaliști integri, de public informat și de o societate care înțelege că adevărul este o formă de curaj.
