A depus, luni, jurământul alături de alți 6 stagiari care au promovat examenul de admitere în Baroul Bacău. Este absolventă de „Ferdinand”, dar acum, după ani de studiu, și-a văzut visul împlinit: a devenit avocat. Eliana Crețu. O tânără băcăuancă, ambițioasă, muncitoare, pe care o lăsăm să se prezinte.
• De ce ai ales această carieră?
– Alegerea unei profesii constituie un moment crucial în viața fiecărei persoane. Când am hotărât direcția spre care mă îndrept, am avut în vedere o serie de factori. Deși absolvirea unei facultăți de Drept deschide poarta către foarte multe opțiuni de carieră, consider că fiecare absolvent trebuie să țină cont de valorile și motivațiile sale, de înclinații, dorințe, abilități, în esență, de propriul tip de personalitate. Fiind o profesie liberală și independentă, avocatura se potrivește cel mai bine trăsăturilor și năzuințelor mele.
O condiție intrinsecă fără de care avocatura nu poate exista este libertatea de exprimare. Avocatul are o libertate de exprimare mult mai vastă decât cea de care dispune un magistrat, spre exemplu. Își poate alege cauzele conform crezului său profesional, iar actul creării pledoariilor constituie momentul prielnic pentru apărarea drepturilor semenilor reprezentați nu doar prin recurgerea la niște argumente de ordin juridic. Cu o bogată creativitate și imaginație, prin puterea cuvântului și ascuțimea gândirii, un înzestrat profesionist cunoaște nu doar legea, ci și nevoile oamenilor în mijlocul cărora trăiește, interpretând fiecare speță plurifactorial.
Un alt motiv determinant în alegerea profesiei a fost cel referitor la timp. Exercitarea profesiei de avocat nu presupune un program fix ori monoton, ci implică libertate de mișcare, presupune neîntrerupta fugă de la o instanță la alta, ori de la instanță la cabinet. Mă încântă, de asemenea, că avocații dețin un oarecare control asupra modului de lucru și a felului în care aleg să își gestioneze activitățile.
Activitățile extrem de variate, unicitatea fiecărui caz în parte, multitudinea de oameni cu care intri în contact, necesitatea de a fi mereu la curent cu noutățile legislative și de a-ți antrena în permanență mintea, exclud din start posibilitatea ca plictiseala să se instaleze într-o astfel de profesie, ceea ce e extraordinar. Dar, peste toate acestea a fost și modelul familiei, ambii mei părinți având studii juridice.
• Cum au fost anii studenției și cum te-ai regăsit prin studiu în acest domeniu?
– Am efectuat studiile de licență la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și studiile de masterat în cadrul Universității București, programul de master „Dreptul muncii, relații de muncă și industriale”.
Nu degeaba se spune că anii studenției sunt cei mai frumoși ani. Așa au și fost. Mediul academic a fost extrem de prielnic pentru mine. Exigența cadrelor didactice a fost egalată de implicarea, devotamentul și buna pregătire a acestora. Câțiva dintre profesori chiar m-au inspirat prin prisma realizărilor lor și a felului lor de-a fi, oferindu-mi astfel o forță mobilizatoare aparte. Înțelegerea și însușirea mecanismelor juridice s-a produs treptat și organic. Anumiți profesori m-au ajutat să privesc dreptul ca pe o filosofie socială aplicată, conectată la toate fenomenele reale, intelectuale și spirituale care impregnează spiritul epocii și m-au îndemnat ca atunci când voi fi practician să privesc lucrurile mari cu suflet mare, să nu le privesc doar prin prisma dispozițiilor legale, ci în spiritul jusnaturalist al echității sublimat în filosofia stoică.
În timpul facultății am avut anumite ramuri pe care le-am îndrăgit în mod special. Pot afirma că prima dragoste a fost aceea pentru dreptul penal material. Am descoperit apoi fascinația pentru dreptul proprietății intelectuale, dreptul internațional privat, dreptul comerțului internațional, dreptul muncii. În cele din urmă am ajuns, însă, să aprofundez pentru lucrarea de licență problematica prejudiciului, drept condiție fundamentală a răspunderii civile delictuale, subiect ce ține de sfera dreptului civil. În cadrul lucrării de disertație am abordat problematica detașării transnaționale a lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii, subiect ce ține de sfera dreptului comunitar al muncii.
Anii studenției au implicat pe lângă studiul cu sârg a legislației, doctrinei și uneori a jurisprudenței și participarea la conferințe, workshop-uri, prezența frecventă în instanță pentru a vedea într-un mod real, concret care este maniera în care se desfășoară un proces, cum se îmbină informațiile învățate din cărți cu practica judiciară.
Prin studiul întregit de practică m-am regăsit cel mai bine în rolul avocatului, căci dintre actorii de pe scena justiţiei, el este cel care apară interese şi depune toate diligenţele pentru ca semenilor să le fie respectate drepturile şi libertăţile individuale.
• Ce înseamnă acum pentru tine să fii avocat în Baroul Bacău?
– Consider că a fi avocat în Baroul Bacău este un motiv de bucurie, o demnitate şi o credinţă, o activitate ce presupune numeroase drepturi şi îndatoriri. Presupune mai ales o mare responsabilitate faţă de propria conştiinţă, faţă de clienţi şi ceilalţi confraţi. Avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei din cadrul Baroului Bacău sunt mult mai puţini faţă de cei din Barourile constituite în oraşele mai mari din ţară.
Comunitatea relativ restrânsă a membrilor cred că aduce cu sine o serie de avantaje. Am în vedere şi avantajele de ordin financiar, desigur, dar mă refer în special la atmosfera de colegialitate, întrajutorare, respect, bunăvoinţă şi chiar prietenie ce dăinuieşte între confraţi. Atmosfera şi mediul de lucru sunt cu adevărat aspecte care contează în orice profesie.
• Ce va urma în cariera ta?
– În primii doi din momentul înscrierii pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei voi deţine titlul profesional de avocat stagiar. În această perioadă voi avea dreptul de a depune concluzii numai la judecătorii. Pe parcusul stagiului obligatoriu şi efectiv îmi voi desfăşura activitatea călăuzită de un avocat îndrumător. Voi urma în paralel cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, iar după obţinerea titlului de avocat definitv, voi putea depune concluzii inclusiv la tribunale ori curți de apel. În rest, ce pot să spun? Nădăjduiesc că în cariera mea va urma o perioadă frumoasă, înfloritoare, că îmi voi exercita profesia cu cinste și demnitate și voi putea ajuta cât mai mulți oameni.
