Doar Spitalul Moinesti functioneaza pe un fond de salarii decent
Desi angajatii afirma ca sistemul medical este subfinantat cronic, mai multe spitale din judetul Bacau se “lauda” cu fonduri de salarii incredibile pentru perioada nefasta pe care o traverseaza economia româneasca. Potrivit unei statistici intocmite de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), Spitalul de Pediatrie Bacau a cheltuit 87 la suta din banii primiti de la Casa pe salarii. Un procent asemanator se inregistreaza si la Spitalul TBC, unde s-au dat pe salarii 82,25 la suta din banii primiti de la CJAS. Ambele institutii medicale s-au plâns, in decursul anilor, ca nu au suficient personal de specialitate angajat si ca asistentii medicali iau drumul strainatatii in cautarea unei vieti mai bune.
In tot judetul, doar Spitalul Moinesti functioneaza pe un fond de salarizare decent. Din banii virati de CJAS in 2009, conducerea spitalului a cheltuit pe salarii doar 51,72 la suta.
Cheltuielile de personal din spitalele bacauane nu tin cont de criza economica. Procente mari din sumele virate anual de CJAS catre unitatile medicale sunt folosite pentru cheltuieli de personal, spitalelor ramânându-le sume infime pentru achizitia de medicamente sau instrumentar de specialitate.
Executia bugetara pe 2009, releva faptul ca in cazul Spitalului de Pediatrie din Bacau, 12,6 milioane de lei din cele 14,5 milioane primite de la CJAS, adica 87 la suta din bani, au mers in cheltuieli de personal, asta in conditiile in care conducerea unitatii medicale s-a plâns, ani la rând, ca are posturi neacoperite.
Intr-o situatie similara se gaseste si Spitalul TBC. Aflat in subordinea municipalitatii, spitalul a cheltuit pe salarii, in 2009, 6,42 milioane lei din cele 7,81 de milioane virate de CJAS. In procente, 82,25 la suta.
“Sunt procente mari”
Marilena Cirjan, directorul economic al Directiei de Sanatate Publica (DSP), a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca sumele prevazute ca fonduri de salarii sunt semnificative si ca acestea fac imposibila cumpararea de medicamente sau finantarea altor investitii. “Sunt procente mari, dar trebuie vazut specificul fiecarui spital. Serviciile medicale pentru copii, de exemplu, sunt gratuite. Chiar si asa, 87 la suta e un procent mare. In mod normal, o parte importanta din bani ar trebui sa mearga pe achizitia de medicamente sau pe investitii”, a afirmat Cirjan. Potrivit medicului Marin Bustuc, directorul adjunct al DSP, intr-un spital cheltuielile cu salariile nu trebuie sa depaseasca 60 la suta din buget. “Conform legislatiei, un spital trebuie sa aiba o cheltuiala de personal de 50-60 la suta. Ce este peste 60 la suta trebuie suportat din alte surse”, a explicat Bustuc.
Bani nechibzuiti
Fond decent, doar la Moinesti
In 2009, CJAS a virat catre spitalele principale din judet (SJU, TBC, Pediatrie, Onesti, Buhusi, Moinesti, Comanesti) aproape 183 de milioane de lei pentru serviciile medicale oferite de acestea. Exprimata in euro, suma sare binisor de 40 de milioane. Pe lâna Pediatrie si TBC, fonduri de salarii consistente s-au mai inregistrat si la Spitalul Buhusi. Anul trecut, din cele 7,79 de milioane lei primiti de la CJAS, conducerea spitalului a “dirijat” aproape 6 milioane de lei in salarii. Procente relativ ridicate se inregistreaza si la Spitalul Judetean de Urgenta (68 la suta), respectiv Spitalul Comanesti (68,3 la suta).
Spitalul Moinesti este singura unitate medicala din judet care functioneaza pe un fond de salarii ce respecta cadrul legal. In 2009, institutia a platit salarii in cuantum de 13,72 de milioane lei, primind de la CJAS 26,53 de milioane de lei. Exprimat procentual, fondul de salarii constituit in baza sumei virate de CJAS nu a depasit 52 la suta.
“Saptamâna trecuta am avut o vizita a unei comisii de specialitate din minister. Ei au strâns aceste date referitoare la activitatea spitalelor. Vor analiza si vor lua decizii la nivel de minister. Nu au venit sa ia gâtul cuiva. Au venit sa evalueze starea sistemului sanitar. Exista diferente foarte mari intre unitatile medicale. Unele au fonduri de salarii de 50-52 la suta, iar altele sunt la peste 80 la suta. Diferentele mi se par foarte mari”. – Claudiu Balan, prefect















