luni, 22 decembrie 2025

Teapa uninominalului / Scrutinul redistribuirii

Teoretic, legea votului uninominal promite niste alegeri mult mai transparente, in care accentul sa se deplaseze de la formatiunea politica la calitatea umana a candidatilor. Din punct de vedere practic, situatia se prezinta insa putintel altfel, parlamentarii preferand sa-si asigure in continuare spatele.

O chestiune putin mediatizata este cea a redistribuirii mandatelor, la care se gandesc, cu jind, cei ce dormiteaza de ani buni pe banii nostri in confortabilele fotolii din Palatul Parlamentului. De fapt, votul uninominal este doar un fas. Pentru ca, in urma redistribuirii, tot partidele vor fi cele ce vor avea ultimul cuvant. Conform noii legi, alegerile pentru Parlamentul Romaniei se vor derula intr-un singur tur de scrutin, candidatul care va obtine 50% plus 1 din voturi urmand sa se cocoate din nou pe tronul din forul legislativ. Din partea unei formatiuni politice, intr-un colegiu poate fi desemnat un singur candidat. Astfel, purtatorul de stampila trebuie sa decida intre cateva personaje, unul dintre acestea urmand sa fie cel ce-i va reprezenta, vorba vine, interesele in Parlament.

Pariul redistribuirii



Daca intr-un colegiu niciun candidat nu a obtinut scorul de 50% plus 1, incepe bataia pestelui, cum s-ar spune. Pentru ca se procedeaza la redistribuirea voturilor in functie de scorul obtinut de formatiunile politice la nivel national. In cazul in care formatiunea de care tine un candidat nu a depasit pragul electoral, acesta iese din cursa redistribuirii. Insa in situatia in care partidul a trecut de pragul electoral, se poate ajunge la situatii dintre cele mai ciudate. Ca exemplu, un candidat care a iesit pe locul 4 in colegiul unde a candidat poate intra in Parlament daca partidul de care tine a obtinut un scor rezonabil la nivel national. Asta in timp ce candidatul aflat pe primul loc, chiar daca are 50% din voturi, poate sa plece acasa daca formatiunea sa nu a izbutit sa faca mare branza per total.

Batalie pe viata si pe moarte

Judetul Bacau are parte, conform legii, de 10 colegii pentru Camera Deputatilor si de 4 pentru Senat. Cu exceptia municipiului Bacau, unde situatia este mai ciudata, asa cum s-a vazut la alegerile locale, in rest liberalii au motive solide sa-si faca griji, deoarece PSD conduce aproape peste tot. Cu toate acestea, aproape nicaieri nu se poate spune cu siguranta ca o anume formatiune va izbuti sa adune pragul critic de 50% plus 1 dintre voturi, care asigura propulsarea directa in Parlament. Oricum, tinand cont de performantele destul de stravezii ale Guvernului Tariceanu, este posibil ca liberalii sa aiba parte de un adevarat lant de surprize neplacute in momentul redistribuirii. Daca municipiul Bacau a fost transformat intr-un fief galben, aceasta nu inseamna ca, la momentul cand se va trage linie la nivel national, situatia se va prezenta in culori la fel de interesante pentru membrii acestei pseudo-formatiuni politice (cel putin asa se prezinta in Bacau, unde membrii PNL trebuie sa ceara dezlegare de la Inalta Poarta chiar si pentru o simpla declaratie in presa). PSD in schimb are majoritatea in multe dintre colegii, si poate sa prinda si mai mult, pe fundalul luptelor interne din PD-L, unde adeptii lui Vasile Nistor s-au coalizat impotriva interimarului Neculai Olaru, lasand deoparte interesele partidului in favoarea intereselor personale. Bacaul va oferi destule surprize la parlamentare. Mai ales tinand cont de „anvergura” unora dintre potentialii candidati.Scris de Emilian Berceanu



spot_img