Locul unui artist şi a creaţiilor lui sunt în sala de expoziţie, aşa cum locul actorului este pe scenă sau a scriitorului în librării, la întâlnirile cu publicul şi criticii profesionişti. Dar locul operelor de artă este şi în muzeu, cum arta dramatică poate fi arhivată în fonoteci, iar literatura în biblioteci.
„În muzeu am un fel de emoţie nebună care nu este snobism pentru că, în timp, s-ar fi atenuat. Am o emoţie profundă în faţa ideii de muzeu. Îmi place că sunt lucruri multe adunate la un loc. Mă emoţionează mai ales cele vechi”, scria Horia Bernea.
Reprezentând un factor de răspândire a vistieriei mondiale de cunoştinţe de la o epocă la alta, pentru progresul umanităţii, înţeleasă corect, instituţia muzeală reprezintă, dincolo de clădire, una dintre valoroasele surse de educaţie din toate timpurile. Iată, deci, câteva motive pentru a ne spori interesul vizitării muzeelor, hrănindu-ne sufleteşte din ele ca din autentice izvoare de cultură. Îmi place şi mai adânca definire ca „entitate vie” pusă în slujba comunităţii.
Cum vie? Unul dintre răspunsuri vine de la Dionis Puşcuţă, şef al Muzeului de Artă Bacău, şi de la Marcela Gavrilă, muzeograf la aceeaşi instituţie de cultură, care, împreună, au dat viaţă unui proiect din dorinţa de a promova patrimoniul muzeal băcăuan, care însumează, astăzi, peste 5000 de lucrări, tezaurizate în cei peste 60 de ani de la înfiinţare, prin achiziţii costisitoare şi donaţii. Cum spaţiul de expunere este peste tot limitat, cea mai mare parte a acestei fabuloase averi este depozitată în spaţii mai mult sau mai puţin adecvate. Un al doilea argument al proiectului „Artişti plastici băcăuani în colecţiile Muzeului de Artă” are ca suport valorificarea patrimoniului, cu cele două componente, expoziţională şi cea de text, care, împreună, au dat viaţă unui album, aflat acum la numărul patru.
Artişti băcăuani, adoptaţi sau înfiaţi
În fiecare ediţie, pe simeze şi în album au fost „valorificaţi” câte 12 artişti, astfel că numărul lucrărilor redate publicului depăşeste cifra de 400, lucrări scoase din depozite şi expuse, în toată frumuseţea lor, în sălile de expoziţii de la Muzeu sau la Galeriile Alfa. Criteriul a fost unul simplu, artiştii sunt născuţi în Bacău, unii s-au stabilit ulterior, iar o parte doar au poposit o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în oraşul nostru. Cu recentul volum, lansat pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, s-a ajuns, cronologic, la artiştii care au atins maturitatea creatoare la mijlocul secolului XX. Bucuria expunerii în Galerie a lucrărilor şi a lansării albumului a fost dublată de prezenţa la eveniment a unor artişti cuprinşi în album şi în expoziţie, unii veniţi special la acest eveniment, din alte colţuri ale ţării, unde s-au stabilit între timp. Am revăzut-o cu emoţie şi plăcere pe Diana Brăescu, pictoriţă care a dominat saloanele şi expoziţiile din anii ’80, acum profesor la Liceul de Artă „Dimitrie Paciurea” din Bucureşti. A fost prezent şi sculptorul Eugen Ionescu, şi Cristina Ciobanu, şi Mihai Chiuaru, nume grele, de referinţă, în plastica băcăuană, naţională şi internaţională. A fost un eveniment care va rămâne în memoria personală şi colectivă.
Gazdă a fost Mariana Popa, la rândul ei artist plastic, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, prin grija căreia arta şi artiştii s-au reîntâlnit cu publicul care i-a admirat la debuturi şi i-a consacrat ca artişti. Am reţinut din discursul emoţionant şi frumos al managerului precizarea de final: „Muzeul de Artă este şi rămâne MUZEU, chiar dacă administrativ este definit ca secţie a complexului. Acolo nu este «secţie de şururburi cum au unii impresia», este, aşa cum l-au denumit întemeietorii, Muzeu de Artă!”.
Finanţat de Consiliul Judeţean, Albumul „Artişti plastici băcăuani în colecţiile Muzeului de Artă” este girat artistic de Dionis Puşcuţă, iar partea literară aparţine Marcelei Gavrilă, machetare şi concept grafic Grafit Invest Bacău.
Catalog cu 12 premianţi
Primul artist, care deschide albumul este sculptorul Nicolae Enea, nepotul pictorului Nicu Enea, student al profesorilor Cornel Medrea şi Nicolae Dărăscu, Muzeul de Artă deţine în patrimoniu patru lucrări de sculptură ale artistului, o lucrare monumentală se alflă în Oneşti, iar un bust al artistului Nicu Enea este în curtea Casei Memoriale „Nicu Enea”. Dimitrie Grigoraş, născut la Cârligi, comuna Filipeşti, debutează în Bucureşti, fiind apoi cunoscut ca autor al unor lucrări monumentale realizate la Palatul Culturii şi Muzeul Unirii din Iaşi, Cercul Militar Bucureşti etc., participând şi la una dintre ediţiile „Saloanelor Moldovei”, organizate de Muzeul de Artă Bacău, fiind premiat în mai multe rânduri.
Bacăul deţine două lucări semnate de Dimitrie Grigoraş. Vasile Jurje vine din Maramureş, studiază scenografia, fiind, pe rând angajat la diferite teatre din ţară, printre care (1973-1975) la Teatrul „Bacovia” din Bacău, perioadă în care expune la toate „anualele UAP Bacău. În patrimoniu avem cinci lucrări semnate Vasile Jurje. O scurtă perioadă de timp a poposit în Bacău şi Alina Enache, crează, expune, realizează lucrarea „Vis”, care poate fi văzută la Casa Memorială „George Bacovia”, iar în colecţiile Muzeului de Artă sunt trei lucrări. O prezenţă inedită îm catalog şi în expoziţie este cea a caricaturistului Costică Cucoş, vâncean, repartizat în Bacău ca profesor de desen, apoi de filozofie la Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”.
Debutează în caricatură în 1976, nelipsit apoi de la saloanele umorului din ţară şi din revistele de umor, dar şi în ziare. Un artist discret, adeptul caricaturii „fără cuvinte”, fiind iubit şi apreciat de public şi critică, făcând parte din Clubul „celor 3 C”, Constantin Ciosu, Crăiţă Mândră şi…Cucoş. Ne oprim şi la Eugen Ionescu, născut în Bacău, sculptor în metal, face scenografie şi construcţie păpuşi la Teatrul de Animaţie Bacău, expune din 1976 la toate ediţiile UAP Bacău, la Saloanele Moldovei, în patrimoniul Muzeului de Artă Bacău sunt două lucrări.
Ieşean, născut la Bălţaţi, Mihai Nechita, absolvent de Arte Plastice, dar şi al Facultăţii de Muzeologie, devine profesor de desen şi istoria artelor la Tg. Ocna. Expune în Bacău, P. Neamţ, Cluj, Oneşti, Tg. Mureş, Olanda, Franţa, Germania. Este autorul unor proiecte urbanistico-peisagistice, restaurează monumente, lăsând în Tg. Ocna „Monumentul Deţinuţilor Politici”, cât şi interiorul Liceului din localitate. Trei lucrări are în patrimoniu Muzeul de Artă din Bacău.
Dumitru Gărea vine din Buzău, după studiile la „Nicolae Grigorescu” este reaprtizat în Bacău, proiectant şi designer de mobilier casnic, după care se specializează pe restaurare mobilier bisericesc. Sculptorul Gârea devine membru al UAP Bacău, cu particpări la „anualele” UAP şi Saloanel Moldovei. Una dintre lucrările sale, bustul lui Ion Creangă, este amplasat la Colegiul „Ştefan cel Mare” Bacău, iar în patrimoniu sunt patru lucrări, printre care două busturi unul a lui Vasile Pârvan şi altul a lui George Bacovia.
La pagina 34 a albumului ne întâlnim cu Mihai Chiuaru, nemţean, profesor apoi muzeograf la P. Neamţ, iar după trei ani devine liber profesionist, stabilindu-se definitiv, în 1983, în Bacău. În 40 de ani de activitate creatoare, Mihai Chiuaru participă la numeroase expoziţii de grup şi personale, în ţară şi străinătate.
Este unul dintre cei mai apreciaţi pictori de biserici din Moldova, pictând zeci de biserici în Bacău, Neamţ, Vrancea, Bistriţa, Alba, dar şi în Africa de Sud. Multiplu premiant, Mihai Chiuaru este unul dintre cei mai titraţi artişti băcăuani, fost preşedinte al Filialei UAP Bacău, Muzeul de Artă din Bacău are în patrimoniu 14 lucrări semnate de Mihai Chiuaru.
Costel Butoi devine băcăuan în 1990 ca liber profesionist, după un satgiu ca profesor la Satu Mare, trece prin Suceava, iar în ultima perioadă a vieţii se retrage la Piteşti. Participă la viaţa artistică băcăuană, expune, călătoreşte mult în lume, donează trei lucrări Muzeului de Artă din Bacău. Băcăuancă get beget, Cristina Ciobanu devine membru al UAP în 1990, profesor la Şcoala Populară de Artă Bacău, scenograf la „Animaţie”, iar din 1984 devine liber profesionist ca designer vestimentar. După şase ani, intră la catedră, la Liceul de Arte Bacău, iar din 1996 până în 2017 este scenograf la „Bacovia”. Debutează în Bacău, în 1980, este prezentă la mai multe ediţii ale Saloanelor Moldovei, la anualele UAP Bacău, expune în marile galerii ale ţării, dar şi în străinătate, mai ales în Finlanda şi India, dar şi la Paris, Olanda, Elveţia. Deschide 20 de expoziţii personale în România, Finlanda, India şi Elveţia. A donat 20 de lucrări Muzeului de Artă.
Surpriză şi pentru artişti
Închide spectaculosul album, cu cei 12 artişti, Diana Brăescu (Voineşti – Vaslui), care primeşte repartiţie în Bacău, ca muzeograf la Complexul Muzeal Judeţean, însă după cinci ani, se stabileşte în Bucureşti. Expoziţii de grup în Bacău şi în ţară, expune la mai multe ediţii ale Saloanelor Moldovei, la „anualele” UAP Bacău, membră a UAP din 1990. Are în palmares 12 expoziţii personale, inclusiv în Bacău şi Moineşti, în patrimoniul Muzeului de Artă sunt13 lucrări.
Pe scurt, aceste sunt informaţiile despre cei 12 artişti, pe larg le puteţi citi în Albumul „Artişti plastici băcăuani în colecţiile Muzeului de Artă”, sub semnătura muzeografului Marcela Gavrilă.
Şi, în final, am vrut să aflu şi opinia unui artist prezent în catalog şi în expoziţie: „Este un gest de recuperare important, în sensul că o clădire a muzeului adăposteşte mii de lucrări de artă şi prin această iniţiativă multe mai ies la lumină. Acesta cred că este şi rostul catalogului şi al expoziţiei în sine. Şi pentru mine este o surpriză, că îmi revăd lucrări din anii ’80 şi mă bucur pentru acest lucru. Este bine că muzeul face asemenea acţiuni de valoficare a patrimoniului pe care îl ai. Este bine ca din când în când să-l redai publicului, tipăritura rămâne ca document peste ani”, a spus Mihai Chiuaru.
Expoziţia este deschisă până la jumătatea lunii februarie şi, ca o părere personală, mergeţi la Galeriile ALFA, aveţi ce vedea, mai ales că multe lucrări nu vor mai fi expuse mulţi ani de acum încolo.
Costul unui bilet este 1 leu pentru elevi şi studenţi şi 4 lei pentru adulţi.
