Schimbări fiscale din 2026: principalele noutăți aduse de OUG nr. 8/2026

 Măsuri fiscale care își propun să relanseze mediul economic, ocazie cu care sunt adoptate mai multe modificări fiscale.

Data intrarii in vigoare: 1 martie 2026

Impozit pe profit

1. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA)

Pentru contribuabilii ce plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), atunci când se face comparația între cea mai mare valoare dintre IMCA și impozitul pe profit, din impozitul pe profit nu se mai scade creditul fiscal extern, profitul scutit la plată prin procedura profitului reinvestit și impozitul pe profit scutit la plată pentru cooperativele agricole ce se află în perioada de scutire a impozitului pe profit.

2. Cheltuieli cercetare-dezvoltare

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce realizează cheltuieli de cercetare-dezvoltare pot opta între două facilități fiscale:

-Utilizează actuala procedură de deducere suplimentară cu procentul de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;

-Pot opta pentru aplicarea unui mecanism de credit fiscal, nou reglementat, în procent de 10% din valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Acest credit fiscal reduce la calcul impozitul pe profit, iar, după caz, poate să compenseze cu alte obligații fiscale sau chiar se poate rambursa;

Procedura creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare se aplică și când contribuabilul datorează impozitul minim pe cifra de afaceri – IMCA;

În situația în care creditul fiscal generat de realizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare este mai mare decât impozitul pe profit datorat sau mai mare decât suma IMCA de plată, diferența de credit fiscal neutilizată în anul curent poate fi folosită de contribuabil în următorii 4 ani fiscali. Legiuitorul a precizat în mod expres că termenul de prescripție este de 4 ani cu începere din prima zi din anul fiscal următor;

Pentru activele ce fac obiectul facilității scutirii la plată nu se poate utiliza amortizarea accelerată ca metodă de amortizare, excepție pentru activele regăsite în grupa 2.1 „Echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte şi instalaţii de lucru” precum şi pentru computerele şi echipamentele periferice ale contribuabililor ce fac obiectul scutirii la plată a profitului reinvestit, pentru acestea se poate aplica, prin opțiune, metoda de amortizare accelerată.

3. Deduceri suplimentare – procedură de admitere, menținere la tranzacționare pe o piață reglementată

Operatorii economici plătitori de impozit pe profit ale căror acțiuni sunt în procedură de admitere, menținere la tranzacționare pe o piață reglementată beneficiază de o deducere suplimentară în procent de 50% din cheltuielile cu admiterea/menținerea acțiunilor pe piața reglementată. De exemplu, dacă cheltuiala efectivă este de 1.000 lei, la calculul impozitului pe profit se va deduce 1.500 lei. Prin ordin de ministru al finanțelor publice vor fi detaliate aceste categorii de cheltuieli.

4. Valoarea de intrare de la care este recunoscut un mijloc fix amortizabil fiscal crește la suma de 5.000 lei.

5. Amortizare – metodă nouă

Pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se poate aplica o metodă de amortizare superaccelerată. Aceasta se aplică pentru activele noi achiziționate sau puse în funcțiune din subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte şi instalaţii de lucru” şi subgrupa 2.4 „Animale şi plantaţii”. Această metodă presupune dreptul contribuabilului să amortizeze în primul an de la punerea în funcțiune a unui procent de până la 65% din valoarea de intrare, iar restul de amortizare se va realiza pe durata rămasă;

Prevederile Legii nr. 15/1994 privind capitalul imobilizat nu se iau în considerare la calculul impozitului pe profit cu excepția respectării duratei de amortizare și a clasificării activelor stabilite prin hotărâre de guvern.

6. Rezerve fiscale – reguli utilizare

Ca și regulă generală, rezervele fiscale nu pot fi utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru majorarea capitalului social.

Noul act normativ aduce o nouă procedură în sensul existenței a trei posibilități:

 Dacă rezervele fiscale sunt distribuite sau utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile sau majorarea capitalului social în primii 5 ani începând cu următorul după constituirea rezervei legale, atunci în anul utilizării sunt asimilate elementelor impozabile și majorează baza de calcul a impozitului pe profit din acel an;

 Dacă aceste rezerve fiscale sunt utilizate pentru acoperirea pierderii contabile sau majorarea capitalului social după ce a trecut o durată de 5 ani începând cu următorul celui în care au fost constituite, atunci aceste rezerve fiscale nu mai sunt asimilate sumelor impozabile la calculul impozitului pe profit;

 Dacă rezervele fiscale sunt distribuite (către participanții la societate sau printr-o altă procedură legală) după ce au trecut 5 ani începând cu următorul după data constituirii, sumele distribuite sunt asimilate veniturilor impozabile în procentul de 50%;

Foarte important: legiuitorul a precizat că această procedură se aplică și pentru rezervele fiscale existente în sold la data de 31 decembrie 2025.

7. Venituri neimpozabile – introducere categorii noi

Se introduc două noi categorii de venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit:

 Creditul fiscal ce se restituie contribuabilului generat de nouă procedură aplicabilă pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

 Veniturile reprezentând bonificația acordată de organul fiscal;

8. Termen declarare și plată

Începând cu impozitul pe profit corespunzător anului 2026 sau corespunzător exercițiului modificat ce începe în anul 2026 pentru plătitorii de impozit pe profit ce au un exercițiu fiscal modificat, termenul maxim pentru depunerea declarației anuale a impozitului pe profit și plata impozitului pe profit este 25 iunie din anul următor, respectiv data de 25 din a șasea lună de la încheierea exercițiului fiscal modificat;

Notă: și pentru anul 2025 definitivarea impozitului pe profit se va face până în data de 25 iunie 2026 în baza OUG nr. 153/2020 privind unele măsuri fiscale.

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

1. Se păstrează plafonul venitului microîntreprinderii la nivelul de 100.000 euro, plafon anual. Legiuitorul modifică structura veniturilor impozabile ce vor fi luate în considerare în sensul că doar veniturile ce compun cifra de afaceri contabilă se cuprind în acest plafon – grupa 70 din planul de conturi. Practic, se elimină din acest plafon veniturile obținute din vânzarea a unei singure imobilizări. Dacă pe parcursul exercițiului există cel puțin două vânzări de imobilizări, acestea se cuprind în plafonul amintit;

2. Când se determină plafonul de 100.000 euro se ține cont și de veniturile societăților legate când aceeași persoană fizică deține mai mult de 20% din capitalul social a două sau mai multe societăți sau veniturile obținute din activități independente realizate de persoana fizică ce este participant la microîntreprindere;

3. Se păstrează obligația fiscală de depunere a situațiilor financiare la autorități pentru ca o societate să aibă calitatea fiscală de microîntreprindere. Pentru acele societăți care doresc să fie microîntreprinderi în 2026, ordonanța prevede în mod expres depunerea situațiilor financiare anuale până în data de 31 martie 2026 (nu este o derogare de la termenul prevăzut în Legea contabilității, ci o condiție fiscală;

4. Actualele societăți plătitoare de impozit pe profit ce îndeplinesc condiția de microîntreprindere la data de 31 decembrie 2025 (încadrează un salariat cu normă întreagă, cifra de afaceri mai mică de 100.000 euro, etc.) pot opta să plătească impozitul pe venitul microîntreprinderii chiar dacă în perioada anilor anteriori au mai avut calitatea de microîntreprindere. Legiuitorul a eliminat condiția ca respectiva societate să nu mai fi avut calitatea de microîntreprindere;

5. O societate nou-înființată poate avea calitatea de microîntreprindere dacă încadrează în muncă cu normă întreagă o persoană în termen de 90 de zile de la înmatricularea la Registrul Comerțului. Dacă nu se efectuează încadrarea în muncă în acest termen, societatea plătește impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a expirat perioada de 90 de zile;

6. Dacă o microîntreprindere înregistrează un singur salariat, aceasta își păstrează calitatea de microîntreprindere dacă contractul de muncă este suspendat o singură dată pe o durată mai mică de 30 de zile. În caz contrar, când durata suspendării este mai mare de 30 de zile sau există două suspendări ale contractelor de muncă, atunci microîntreprindere devine plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care au apărut aceste evenimente. Avem o singură excepție, când suspendarea contractului de muncă este generată de incapacitate temporară de muncă, pot să existe mai multe concedii medicale cu condiția ca suma cumulată într-un an să nu depășească 30 de zile. În cazul în care suma cumulată a concediilor medicale depășește 30 de zile pe durata unui an calendaristic, microîntreprinderea devine plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a fost depășită durata de 30 de zile;

7. Dacă o microîntreprindere depășește plafonul anual al veniturilor de 100.000 euro, plătește impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit acest plafon (NU din trimestrul următor);

8. Dacă o microîntreprindere înregistrează un singur salariat, iar contractul de muncă încetează, aceasta își păstrează calitatea de microîntreprindere dacă angajează un alt salariat într-un termen de maxim 30 de zile de la încetarea contractului de muncă anterior. Durata noii angajări este fie perioadă nedeterminată, fie perioadă determinată de minim 12 luni, Dacă nu se realizează angajarea în acest termen de maxim 30 de zile microîntreprinderea devine plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care s-a încheiat perioada de 30 de zile;

9. Veniturile obținute de o microîntreprindere reprezentând bonificații acordate de organul fiscal sunt considerate venituri neimpozabile la calculul impozitului pe venitul microîntreprinderii.

TVA la încasare

Valoarea plafonului pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare este de:

a) 5.000.000 lei începând cu 1 martie 2026 și până la 31 decembrie 2026;

b) 5.500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027.

Legiuitorul a reglementat procedurile fiscale privind intrarea și ieșirea în ceea ce privește sistemul de TVA la încasare.

– Persoanele impozabile care intenționează să aplice sistemul de TVA la încasare și îndeplinesc plafoanele anterior amintite depun la organul fiscal o notificare pentru TVA la încasare până pe data de 20 a lunii curente urmând să aplice sistemul de TVA la încasare începând cu prima zi a lunii următoare.

– Dacă persoana impozabilă ce aplică sistemul de TVA la încasare se încadrează în aceste plafoane la finele exercițiului, se consideră că a optat în mod tacit la aplicarea sistemului de TVA la încasare.

– Dacă o persoană impozabilă aplică sistemul de TVA la încasare și a depășit plafonul cifrei de afaceri amintit anterior în interiorul exercițiului trebuie să depună o notificare la organul fiscal până pe data de 20 a lunii următoare celei în care s-a depășit plafonul prin care solicită revenirea la sistemul de TVA cu exigibilitate normală. Va aplica sistemul de TVA cu exigibilitate normală începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus notificarea.

Dacă o persoană impozabilă aplică sistemul de TVA la încasare înregistrează un plafon al cifrei de afaceri mai mic decât cele enumerate anterior, dar intenționează să aplice sistemul de TVA cu exigibilitate normală, aceasta se află în următoarele situații fiscale:

a) În exercițiul în care a solicitat aplicarea sistemului de TVA la încasare nu poate modifica regimul TVA;

b) În exercițiul următor celui în care aplică sistemul de TVA la încasare poate în orice lună, până pe data de 20, să solicite modificarea sistemului de TVA.

ANAF organizează registrul persoanelor impozabile ce aplică sistemul de TVA la încasare, iar acesta este public.

Operatorii economici ce livrează bunuri/prestează servicii și aplică sistemul de TVA la încasare trebuie să menționeze acest fapt în facturile emise.

Impozit pe venit

1. Contribuția la un fond de pensii ocupațional reglementat de Legea nr. 1/2020 pe care o suportă un angajator pentru un salariat reprezintă venit neimpozabil la nivelul persoanei fizice dacă se încadrează într-un plafon de 33% din salariul brut de încadrare într-un plafon anual de 400 euro. Se păstrează celelalte beneficii neimpozabile deja reglementate;

Bonificații

1. Contribuabilii persoane juridice ce au avut calitatea în anul 2025 de plătitor de impozit pe profit sau au achitat impozitul pe venitul microîntreprinderii pot beneficia de o bonificație de 3% din suma impozitului pe profit sau suma impozitului pe venitul microîntreprinderii determinată de organul fiscal în anul 2026. condițiile pentru a beneficia de această bonificație sunt:

 Să aibă depuse toate declarațiile fiscale conform vectorului fiscal;

 Să fie achitat/stins la scadență impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderii pentru întreaga perioadă a anului 2025;

 Să nu înregistreze nicio altă obligație fiscală restantă;

2. Bonificația se calculează ulterior termenelor de depunere a declarațiilor finale pentru plătitorii de impozit pe profit sau plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderii. Dacă există plătitori de impozit pe profit ce redirecționează sume conform procedurilor în vigoare, aceste sume se scad din baza de calcul a bonificației;

3. Bonificația nu se restituie contribuabilului, ci diminuează alte obligații fiscale sau compensează alte obligații fiscale ale contribuabilului. Bonificația se restituie contribuabilului doar în cazul în care acesta își încetează existența;

4. În situația în care s-a acordat bonificația, iar contribuabilii depun declarații rectificative, actul normativ prevede două proceduri:

a) Dacă sumele rectificate de contribuabil diminuează baza de calcul a impozitului pe profit sau a impozitului pe venitul microîntreprinderii, organul fiscal diminuează bonificația și solicită de la contribuabili plata diferenței către buget;

b) Dacă contribuabilul rectifică declarațiile declarând o bază de calcul mai mare, fapt ce generează diferențe în plus de plată față de bugetul de stat pentru impozitul pe profit sau pentru impozitul pe venitul microîntreprinderii, atunci bonificația se anulează. Atât debitul suplimentar, cât și bonificația trebuie plătite către bugetul de stat;

5. Persoanele fizice ce obțin venituri extrasalariale corespunzătoare anului 2025 supuse declarării prin declarația unică primesc o bonificație de 3% din impozitul pe venit datorat pentru acest an. Bonificația se acordă dacă declarația unică este depusă până în data de 15 aprilie 2026, dată până la care trebuie plătit în mod integral impozitul pe venit datorat de persoana fizică și, după caz, asigurările sociale obligatorii. Ca și procedură de acordare, bonificația este calculată de contribuabil, aceasta va fi evidențiată prin declarația unică, iar contribuabilul plătește impozitul diminuat cu suma bonificației;

6. În ipoteza în care un contribuabil persoană fizică a depus deja declarația unică, dar nu a efectuat plata impozitului pe venit, acesta poate să beneficieze de bonificație depunând o declarație rectificativă până în data de 15 aprilie 2026. Desigur, se menține condiția efectuării plății impozitului și, după caz, a asigurărilor sociale până în data de 15 aprilie 2026;

7. Dacă un contribuabil persoană fizică a plătit deja impozitul și, în mod corelativ, asigurările sociale obligatorii, acesta are dreptul la bonificație și va depune o declarație unică rectificativă până în data de 15 aprilie 2026. în acest caz contribuabilul are dreptul fie la compensarea cu alte obligații fiscale, fie la restituirea bonificației.