Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic, începând cu 18 decembrie, o monedă de aur cu tema „Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești”. Moneda are valoarea nominală 10 lei, un diametru de 13,92 mm și o greutate de 1,224 g.
Aversul monedei prezintă una dintre extremitățile în formă de animal a diademei princiare de la Bunești-Averești, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.
Reversul monedei redă reprezentarea și denumirea diademei princiare de la Bunești-Averești.
Monedele vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.
Tirajul maxim este de 1.000 de piese, iar prețul de vânzare pentru o monedă este de 690 de lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.
Într-un efort comun de a revoluționa sistemul educațional și de a asigura viitorul profesional al tinerilor din Bacău, primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu anunță cu mândrie că proiectul pentru un campus dual a fost confirmat pentru finanțare de către Ministerul Educației.
O inițiativă începută în 2021 va deveni realitate în 2024
Cu o misiune clară de a alinia educația cu nevoile pieței muncii locale, primarul Stanciu-Viziteu subliniază importanța colaborării dintre diverse entități pentru a duce la bun sfârșit acest proiect ambițios. Alături de parteneri de prestigiu precum Universitatea „Vasile Alecsandri”, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”, Colegiul „N. V. Karpen”, CJ Bacău, S.C. Aerostar S.A. Bacău și S.C. Sudometal S.R.L. Bacău, Bacăul se pregătește să devină un pol de excelență în formarea resurselor umane.
Calificări pentru piața muncii locale: de la mecanici aeronave la ingineri în construcții
Prin construirea unui campus profesional modern, dotat cu ateliere de practică digitalizate, primarul Stanciu-Viziteu și partenerii săi își propun să ofere elevilor oportunități de a dobândi calificări specifice pieței muncii locale. Astfel, viitorii absolvenți vor putea deveni tehnicieni de mentenanță și întreținere, mecanici aeronave, lucrători pe mașini cu comandă numerică, lăcătuși în construcții structuri nave, electromecanici, dar și specialiști în tehnologia construcțiilor.
Peste 320 de absolvenți în trei ani: un angajament pentru prosperitatea comunității
Cu un obiectiv îndrăzneț de a produce peste 320 de absolvenți într-un interval de trei ani, proiectul depășește limitele educaționale tradiționale. Elevii și studenții vor beneficia nu doar de o pregătire tehnică solidă, dar și de facilități precum spații de cazare, servicii de masă și terenuri de sport conform standardelor europene.
Investiții semnificative și burse pentru viitorul profesional al tinerilor
Finanțarea acestui proiect inovator vine din fondurile Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 121,7 milioane de lei. O cofinanțare de 7,6 milioane de lei din partea Primăriei și a Consiliului Județean Bacău demonstrează angajamentul lor față de viitorul generațiilor tinere.
Un viitor în Bacău: Elevii nu vor mai fi nevoiți să plece de lângă familie
Primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu subliniază importanța acestui proiect pentru comunitatea locală, oferind elevilor șansa de a-și asigura un loc de muncă în propria lor comunitate. Cu burse, calificare și acces la studii superioare, tinerii vor putea construi un viitor solid fără a fi nevoiți să părăsească Bacăul.
Un an 2024 plin de optimism pentru Bacău
Prin implementarea acestui proiect de amploare, primarul și partenerii săi creează o punte între educație și piața muncii, deschizând noi orizonturi pentru tinerii ambițioși din Bacău. Anul 2024 se anunță a fi un an plin de promisiuni și oportunități pentru dezvoltarea comunității locale.
Au fost cuminți? Au fost, sigur că au fost. Și nu doar cuminți, ci și muncitoare, ascultătoare și harnice. Și pentru că au fost așa tot anul, nu doar o zi-două, iată că la final de 2023, micuțele și talentatele gimnaste de la SCM și CSM Bacău au primit vizita lui Moș Crăciun.
Sâmbăta trecută, în Sala de Gimnastică „Monica Roșu”, gimnastele pregătite de Mihaela Bucur, Alexandra Roșu, Mirela Păun și Răzvan Dumitru l-au întâmpinat, alături de antrenori, părinți și foste gimnaste, pe cel care, cu sacul plin, a venit hăăăt de departe, tocmai din Laponia.
Iar după un drum atât de lung, până să împartă cadourile, Moșul a avut nevoie de o pauză. Și s-a relaxat, urmărind exercițiile executate cu măestrie de cele care speră ca într-o bună zi, să ducă mai departe gloria gimnasticii băcăuane și românești, așa cum, în trecut, au făcut-o Nadia, Dorina, Gabriela ori Monica.
Astăzi, prefectul Lucian Bogdănel a avut o întâlnire crucială cu conducerea Filialei Nord-Est a Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru a aborda perspectivele anului electoral 2024, un an în care România va experimenta o premieră în istoria sa democratică – patru rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Prefectul a subliniat importanța pregătirilor pentru acest an electoral excepțional și a adus în discuție recenta acțiune națională de verificare a secțiilor de votare desfășurată de AEP. În județul Bacău, din cele 639 de secții de votare, au fost deja verificate 202, iar rezultatele arată că la 76 dintre acestea s-au constatat diverse probleme care necesită remediere. Printre acestea se numără lipsa rampelor de acces, a dotărilor pentru protecția civilă, grupuri sanitare neigienizate, lipsa surselor de încălzire sau a racordurilor la apă, printre altele.
Prefectul a subliniat că este conștient de aceste probleme și a menționat că, în evidențele AEP – Filiala NE, există aproximativ 2500 de experți electorali. Cu toate acestea, a recunoscut că mai este nevoie de eforturi pentru a acoperi insuficiențele înregistrate în mai multe comune din județ în ceea ce privește numărul acestora.
În semn de angajament și colaborare, prefectul a transmis directorului Constantin Chiriac că Instituția Prefectului – Județul Bacău va aborda cu cea mai mare responsabilitate anul electoral 2024 și scrutinele aferente. Prefectul a subliniat că, alături de reprezentanții administrației publice locale, vor fi parteneri ai AEP, lucru menit să asigure buna desfășurare a proceselor electorale de anul viitor, fără probleme semnificative.
În concluzie, prefectul Lucian Bogdănel a subliniat importanța colaborării strânse între Instituția Prefectului și AEP pentru a asigura integritatea, transparența și corectitudinea alegerilor din 2024, un an crucial pentru democrația românească.f
Bacăul a fost și în acest an gazda tradiționalei manifestări culturale, artistice și literare „Crăciunul Scriitorilor la Avangarda XXII”, organizată de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov”. Reuniunea a ajuns la ediția XXVI-a și a avut loc la Restaurantul „Imperium by Decebal”, al Complexului Hotelier Decebal, unde participanții au împărțit împreună, așa cum și-au dorit organizatorii, Bucuria Nașterii Domnului și Lumina Colindelor.
Invitații la eveniment au venit din Bacău, București, Iași, Piatra Neamț, Târgoviște, Onești, Buhuși și Roman și au fost scriitori, artiști, preoți, intelectuali, directori de instituții și patroni de firme, lideri de organizații și iubitori de cultură și de artă.
Programul manifestării – moderată, ca în fiecare an, de președintele Fundației Culturale „Georgeta și Mircea Cancicov”, poetul și ziaristul Victor Munteanu – a fost deschis cu un sublim concert de colinde interpretate de Corul „Armonia” al Colegiului Național de Artă „George Apostu”, dirijat cu măiestrie de prof. Anamaria Zodian, și în care a cântat chiar primul dirijor al acestei formații, prof. Gheorghe Gozar, și care la finalul recitalului a reamintit principalele reușite ale formației corale pe care a condus-o mulți ani.
Întregul program de datini și obiceiuri „Iată, vin colindătorii” a fost susținut și de Corala „Episcop Melchisedec Ștefănescu” a Protopopiatului Bacău, dirijată de pr. Andrei Antal, și în care a cântat și protoiereul de Bacău Eugen-Ciprian Ciuche, de soprana Claudia Vasilache, de pianistul Elvis Condrea și de fiica acestuia, talentata flautistă Alis Condrea, de Grupul folcloric vocal-instrumental „Vatra” – compus din Ioana Munteanu (voce), Tamara Ancuței (voce), Alin Sava (nai), Paul Moraru (clarinet), Andreea Guțu (vioară) și Constantin Radu (cobză) – și de Grupului vocal „Florile Moldovei” (compus din Flavia Doboș, Daria Hodea, Delia Mircea, Andreea Iscu-Lăcătușu și Bianca Băisan), dirijat de delicata solistă de muzică populară prof. Oana Crețu.
Cu acest prilej, Victor Munteanu a prezentat și cel de al patrulea volum al suitei de interviuri „Personalități la ora destăinuirilor”, suită care cuprinde 261 de interviuri și care apar public de 21 de ani. Noul volum va vedea curând lumina tiparului.
Premiile manifestării
Și, tot ca în fiecare an, la manifestarea „Crăciunul Scriitorilor” au fost acordate premii și diplome de excelență. Acestea au fost date, în ordine, de Liceul Particular Nr. 1 din Piatra Neamț Corului „Armonia”, sopranei Claudia Vasilache, pianistului Elvis Condrea și flautistei Alis Condrea (înmânate de scriitorul Ioan Ouatu), de Dănuț Voicu, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor – Grupului folcloric vocal-instrumental „Vatra” – și de Victor Munteanu – Coralei „Episcop Melchisedec Ștefănescu”. Premiul Asociației Culturale „Familia Lecca” a revenit Grupului vocal „Florile Moldovei”.
Diplome de excelență au fost acordate de Fundația „Georgeta și Mircea Cancicov” unor sprijinitori ai culturii băcăuane – Dumitru Lecca, prof. univ. dr. Mihai Deju și Ioan Hordilă (care nu au putut participa, din motive obiective, la manifestare), Dănuț Voicu, Ioan Ouatu și ec. Gheorghe Bălău. De asemenea, Filiala Cultul Eroilor Bacău a acordat o medalie „Eroul Necunoscut”, bătută de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” în anul Centenarului Eroului Necunoscut 2023, poetului Victor Munteanu, și un premiu și o diplomă de excelență poetei Tinca Tamaș-Pavel.
Urări de Sărbători și de un An mai Bun
O parte dintre participanți au adresat manifestării urări de An mai Bun și îndemnuri de mai bine pentru activitățile viitoare. Ei au fost consilierul județean Ilie Bîrzu, poetul și prof. univ. dr. Vasile-George Puiu (care a citit o poezie personală publicată în „Literatura și Arta” editată de regretatul academician Nicolae Dabija), prof. Gheorghe Gozar, Daniela Bîrzu – directoarea Colegiului Național de Artă și Adrian Lungu. De asemenea, criticul literar și scriitorul Daniel Nicolescu a evocat activitatea Fundației „Georgeta și Mircea Cancicov”, pe care a descris-o și în cartea sa „De gardă la Avangardă”.
Iar Crăciunul Scriitorilor nu putea fi organizat fără poezie. Au recitat, astfel, poeții Tincuța Horonceanu-Bernevic, Mihaela Băbușanu, Gabriel-Silvia Miller, Viorica Băluță, Mioara Băluță și Tinca Tamaș-Pavel.
La final, a fost ținut un Te Deum în memoria Eroilor Neamului, a patronilor spirituali ai Fundației Culturale „Georgeta și Mircea Cancicov”, ai Familiei Boierilor Lecca și a scriitorilor, artiștilor și intelectualilor „Avangardei” care au trecut în Eternitate.
Ziarul Deșteptarea a fost partener media al evenimentului „Crăciunul Scriitorilor”.
Dumitru Lecca – Dragi scriitori și participanți băcăuani la acest eveniment, vă transmit tot regretul meu de a nu putea fi alături de Dvs. Celor premiați le urez alte multe succese în continuare, iar tuturor o sărbătoare binecuvântată a Sfântului Crăciun și un an nou 2024, cu sănătate și inspirație, pentru a da noi opere valoroase, care să țină mereu aprinsă flacăra culturii băcăuane.
Un mesaj similar a fost transmis și de Prof, univ. dr.Mihai Deju.
Ioan Ouatu – Am participat an de an la asemenea evenimente și m-am convins de multitudinea și calitatea manifestărilor pe care le organizează Victor Munteanu, de felul în care știe să atragă talente din toate generațiile.
Ilie Bîrzu – Victor Munteanu face, în Bacău, ceva unic: „Crăciunul Scriitorilor!”. Aici vin oameni de valoare, oameni care merită toată aprecierea și respectul comunității noastre. Comunitatea are nevoie de asemenea lucruri frumoase. Iar eu mă bucur că sunt într-o asemenea companie.
Gheorghe Gozar – Îmi amintesc cu multă plăcere de toate invitațiile pe care mi le-ați făcut la manifestările Avangarda XXII mie și formațiilor artistice pe care le-am prezentat în acest cadru deosebit. „Crăciunul Scriitorilor” are loc sub egida marii sărbători a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Ne arată bucuria și speranța că noi, oamenii, putem fi mai buni, mai toleranți și putem face ca prin faptele noastre lumea să fie mai bună. Să tacă armele și să răzbată glasul credinței, a muzicii, a artei!
Daniel Nicolescu – Credința, muzica și poezia pot salva România! Iar tinerii care ne-au încântat astăzi au dovedit că România este, totuși, pe o cale bună. Că ceea ce este sacru în ființa umană nu dispare niciodată, indiferent de timpuri, de sisteme, de spațiul în care trăim. Nu întâmplător Dumnezeu l-a înzestrat pe Victor Munteanu cu lumina divină pe care de aproape 30 de ani o răspândește în Bacău și la nivel național.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a tras un semnal de alarmă cu privire la prezența produselor contrafăcute în industria laptelui din România. Acesta a subliniat importanța cumpărării de la vânzătorii cu certificate de producător pentru a evita achiziționarea produselor care pretind a fi lactate, dar, în realitate, nu au avut niciodată legătură cu laptele.
În cadrul unui interviu acordat pentru Profit.ro, ministrul a dezvăluit că anumite produse din lapte și derivate sunt de fapt fabricate din grăsimi vegetale hidrogenate, adăugând că aceste practici afectează atât calitatea produselor cât și sănătatea consumatorilor. Cu toate că au fost implementate subvenții generoase pentru a stimula producția internă de lapte prin proiectul INVESTALIM, se pare că există încă o invazie de produse contrafăcute pe piața locală.
Ministrul Barbu a subliniat că unele produse lactate și derivate sunt fabricate cu grăsimi trans, care sunt obținute sintetic în industria alimentară din grăsimi vegetale nesaturate. Acest proces, numit hidrogenare, transformă grăsimile vegetale în grăsimi solide, cu o durabilitate mai mare. Aceste grăsimi trans, adesea provenite din ulei de palmier, sunt mult mai ieftine decât grăsimea din laptele de vacă și aduc un profit substanțial producătorilor, dar au consecințe negative asupra sănătății consumatorilor.
De asemenea, ministrul a evidențiat că aceste practici au impact asupra economiei românești, afectând industria alimentară, fermierii și producătorii autohtoni. Producătorii români, care depun eforturi semnificative pentru a aduce pe piață produse naturale și sănătoase, se confruntă cu pierderi financiare considerabile din cauza competiției neloiale din partea produselor contrafăcute.
Un aspect crucial al acestei probleme îl reprezintă riscul asociat consumului de grăsimi sintetice, în special grăsimile trans provenite din grăsimi vegetale hidrogenate. Ceea ce le face extrem de periculoase pentru sănătate este faptul că, odată cu modificarea structurii chimice a acestor grăsimi, acestea pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL (colesterolul „rău”) și la scăderea nivelului de colesterol HDL (colesterolul „bun”). Consumul regulat al acestor grăsimi trans a fost asociat cu diverse probleme de sănătate, precum boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și chiar afecțiuni metabolice.
Apariția acestor grăsimi sintetice în produsele lactate și derivatele din România nu numai că afectează autenticitatea acestor produse, dar expune și consumatorii la riscuri semnificative pentru sănătatea lor. Astfel, este esențial ca publicul să fie conștient de prezența acestor grăsimi în alimente și să își ajusteze alegerile alimentare în consecință, promovând astfel un stil de viață sănătos și sprijinind producătorii locali care oferă produse autentice și de calitate.
Această problemă nu afectează doar sănătatea românilor, ci și viabilitatea economică a sectorului agricol și alimentar din țară. Prin informarea publicului și susținerea producătorilor locali, se speră că aceste practici vor fi eradicate, iar consumatorii vor face alegeri mai conștiente și informate în privința alimentelor pe care le achiziționează.
RAJA SA aduce la cunoștința tuturor abonaților că, în perioada sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, casieriile RAJA și compartimentele care desfășoară activități de lucru cu publicul vor fi închise.
Abonații pot folosi soluțiile alternative pentru efectuarea plăților, precum contul de client RAJA (accesibil pe pagina web www.rajac.ro sau prin aplicația de mobil), transfer bancar sau direct debit. Clienții care nu au acces la soluțiile de plată la distanță pot achita facturile la punctele de plată Pay Point, Payzone sau Westaco.
Documentațiile specifice pentru diferite servicii pot fi transmise folosind metodele de comunicare online care se regăsesc pe pagina web a societății https://rajac.ro/contact/.
În această perioadă, activitatea structurilor RAJA SA care asigură continuitatea serviciilor de alimentare cu apă și de preluare/tratare a apelor uzate se desfășoară fără întrerupere.
Pentru eventuale disfuncționalități survenite la nivelul infrastructurii de apă și canalizare, clienții societății pot apela numărul de telefon al Dispeceratului – 0241/924, accesibil 24 de ore din 24. Echipele de intervenție sunt pregătite să acționeze cu promptitudine pentru remedierea în timp util a tuturor avariilor sau a problemelor apărute în sistem, astfel încât utilizatorii să poată beneficia de serviciile noastre la parametrii optimi.
Programul casieriilor RAJA în intervalul 22 decembrie 2023 – 03 ianuarie 2024, va fi următorul:
22 decembrie 2023: Program redus, 08.00 – 13:00
23, 24, 25, 26 decembrie 2023: Închis
27, 28, 29 decembrie 2023: Program normal
30, 31 decembrie 2023, 01, 02 ianuarie 2024: Închis
Începând de miercuri – 03 ianuarie 2024 casieriile își vor relua programul normal de lucru.
La aniversarea a 156 de existenta, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău sărbătorește tradiția, performanța, spiritul novator prin activități și evenimente devenite deja un stil Ferdinand. Dintre acestea ReGala Ferdinand este un prilej de a premia excelență, de a încuraja implicarea, de a recunoaște și susține performanțele elevilor și profesorilor deopotrivă. Inițiată în 2013 de o echipa inimoasa și temerara, ReGala a crescut, an de an, fiind recunoscută de comunitatea băcăuană. A VIII-a ediție s-a desfășurat miercuri, 13 decembrie 2023, timp de 3 ore, la Teatrul de Vară „Radu Beligan”. ReGala reprezintă un moment mult așteptat de elevi, cadre didactice și părinți deopotrivă, în care evidențierea și recompensarea rezultatelor meritorii se îmbină armonios cu actul artistic, într-o autentică celebrare a spiritului ferdinandist.
Evenimentul, organizat de Colegiul Național „Ferdinand I”, a reunit, într-o seară cu adevărat strălucitoare, sute de elevi, zeci de absolvenți, cadre didactice, părinți, bunici, colaboratori, susținători și mulți prieteni. Au fost premiați peste 250 de elevi și 40 de cadre didactice pentru rezultatele notabile obținute la olimpiadele și concursurile școlare ME, fazele internaționale, naționale, zonale și județene. 43 de elevi au obținut premii și mențiuni la faza națională a olimpiadelor școlare pe discipline, 43 de premii Ỉ la fazele județene ale olimpiadelor școlare, 47 de premii II și 24 de premii III. 71 de elevi au fost premiați pentru rezultate deosebite obținute la Concursurile Naționale din Calendarul ME. De asemenea, au fost premiați elevi cu rezultate frumoase la concursuri și activități sportive, artistice sau extrașcolare din Calendarul ME. Toate acestea nu s-ar fi putut înfăptui, însă, fără sprijinul și implicarea Asociației Absolvenților Colegiului National „Ferdinand I”, ALUMNI FERDINAND, un partener stabil și credincios proiectelor care sprijină educația formală și nonformală, fără strânsa colaborare cu Comitetul Reprezentativ al Părinților Colegiului și fără suportul sponsorilor noștri generoși! La mulți ani, Alumni Ferdinand! De 10 ani, asociația absolvenților Colegiului construiește și dă viață viselor talentaților copii și dascăli, proiectând relații armonioase și durabile, atât între aceștia, cât și între instituția școlară, în sine, și societate. Autenticitatea acestor acțiuni este confirmată și de cuvintele directorului Colegiului, prof. Nicu – Vasile Harasemciuc: „Valoarea unei instituții de învățământ se clădește: în timp, prin oameni, cu oameni, prin lumina cărții, identitatea educației de calitate, dar și prin pasiunea pe care susținătorii școlii o dăruiesc.”
1 de 8
Tema ediției din acest an a fost „Eu sunt Ferdinand”. Înseamnă o comunitate, înseamnă valoare și tradiție, înseamnă provocare, performanță, continuă evoluție, școală și distracție, proiecte și concursuri. ”Să fii Ferdinand înseamnă să fii purtătorul unui blazon, să ai o fărâmă de unicitate, să fii mândru de apartenența la o comunitate cu standarde înalte” a mărturisit cu emoție prof. Gigliola Ceunaș, în rolul de prezentator al ReGalei Ferdinand. Spectacolul performanței și al exprimării artistice a presupus munca în echipă a numeroși profesori și elevi, toți animați atât de sentimentul apartenenței la această comunitate, cât și de dorința de a realiza evenimente de impact pentru toți beneficiarii educației. De la lumini și sunet, la afișe, postere, flyere, invitații, momente artistice (majorete, teatru, folclor, dans, interpretare vocală și instrumentală), organizarea și coordonarea evenimentului (sală, decorațiuni, interviuri, film, fotografii) zeci de profesori inimoși, zeci de elevi și voluntari Alumni, părinți susținători, toți au reușit să se identifice cu povestea unei comunități pe care ne-o dorim mereu mai frumoasă, mereu mai puternică. „Pentru că ce este Ferdinand? Explozie de energie, entuziasm și inocență.” Acestea sunt cuvintele prin care descrie seara de 13 decembrie, seara Ferdinand, prof. Cristina Frânculescu, membră a echipei de organizare a evenimentului. Ineditul spectacolului l-au reprezentat cele 4 interviuri oferite de membri ai comunității Ferdinand din trecut -prezent-viitor: elev ciclul primar, elev liceu, părinte – absolvent al acestui liceu și, mai ales, pedagogul Colegiului, dl. Lupu Remus, absolvent, de asemenea al școlii noastre. Viața acestuia din urmă se identifică cu viața școlii, ca o monografie deschisă pentru generațiile viitoare pentru că ”el este Ferdinand” de 57 de ani, întâi ca elev și apoi ca angajat. „Valorile sunt oferite de tinerii care m-au provocat mereu să lucrez cu ei. S-a realizat pentru prima dată, în România, o hartă verde, recunoscută mondial de Green Map, cu elevii din internat și, în continuare lucrăm la amenajarea Parcului Ferdinand” a declarat domnul Remus, cu multă emoție în glas și în priviri.
1 de 35
Dialogul dintre generații și consolidarea sentimentului de apartenență la Colegiul Național Ferdinand I se realizează an de an prin concursul dedicat elevilor, cu tematica specifică. La această ediție au fost premiați elevi care au exprimat, prin culoare și produse multimedia, starea de spirit „Eu sunt Ferdinand”. Așa s-a scris și rescris istoria și povestea destinului acestui spațiu de cultură și educație, timp de 156 de ani.
Tradiția, performanța, inocența și entuziasmul tinereții, alături de speranță și pasiune, efort și împlinire sunt TRECUTUL, PREZENTUL și VIITORUL.
Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume … REGALA FERDINAND!
Aducem calde mulțumiri sponsorilor ediției a VIII-a a ReGalei Ferdinand, fără suportul și implicarea cărora evenimentul nostru nu s-ar fi înfăptuit :
Sponsori principali:
SC Evergent Investments SA Bacău
SC Simba Invest SRL Bacău
One United Management SRL
SC Goldpan Grup SRL Bacău
Dedeman Bacău VPMResidence Bacău
SSL Invest & Logistic Group Podiș
SC Evalcons Tech SRL Bacău
Elco Logistic SRL Bacău
G-A Nutriție Animala
Alți sponsori:
DMR Impex SRL Bacău
SC Homplex SA Voluntari
Pescado Grup Buhuși
Classic Way
Dentisimo
Life Dent
Asociația Raza de Bine
C. Florăria Lady Blue S. R. L.
Parteneri media
JURNAL FM
DEȘTEPTAREA
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
Autori:
Prof. Nicoleta Grozav, director adjunct al C N Ferdinand Ỉ Bacău
La începutul anului viitor, nu numai pensiile vor fi indexate cu 13,8 la sută, ci și mai multe categorii de indemnizații. Astfel, indemnizația socială va crește de la 1.125 lei la 1.281 lei, pentru pensionarii a căror pensie, cuvenită în funcție de contribuție, este mai mică decât suma menționată.
Tot cu 13,8 la sută vor fi majorate indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Aceeași indexare se va aplica și în cazul indemnizațiilor și sporurilor prevăzute de Legea 49/1991 pentru invalizii, veteranii și văduvele de război, cu excepția celor prevăzute de articolul 1, alineatul 1 din acest act normativ, precum și al pensiilor I.O.V.R., reglementate de Legea 49/1999.
În aceeași măsură vor crește și drepturile stipulate de: Legea 44/1991 a veteranilor de război, OUG 105/1999 privind persoanele persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, Legea 309/2002 referitoare la persoanele care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.
Nu în ultimul rând este vorba și despre indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și cea din Valea Jiului-Lupeni din august 1977, precum și despre ajutorul lunar acordat soțului supraviețuitor (Legea 578/2004). Din județul Bacău de o indemnizație socială majorată la 1.281 lei vor beneficia 37.608 pensionari, în țară numărul lor depășind un milion de persoane.
Din celelalte categorii, însă, cifrele nu sunt impresionante, dat fiind faptul că beneficiarii se află la o vârstă foarte înaintată, rândurile lor subțiindu-se considerabil în fiecare an. De exemplu, în momentul de față, în toată țara mai sunt 18.511 beneficiari ai Legilor 44/1991, 49/1991 și 49/1999.
Dintre ei, numai 766 sunt veterani de război, 23-văduve de război, 9-invalizi de război și 56-accidentați în afara serviciului ordonat. Restul de peste 17.600 persoane sunt văduve de veterani de război. Cât despre revoluționari, după revizuirea calității multora, numărul lor a scăzut la câteva mii.
Născut pe 16 decembrie 1949, în Târgu-Neamț, județul Neamț, Ioan Dănilă este o personalitate marcantă a culturii și învățământului din România. Cu o carieră impresionantă în domeniul filologiei, lingvisticii și istoriei literare, el și-a dedicat viața promovării valorilor culturale și educative în județul Bacău și dincolo de acesta.
Studiile sale au început în orașul natal, trecând prin Școala Nr. 1 și Școala Nr. 5 pentru ciclul primar și gimnazial, iar apoi la prestigiosul Liceu Teoretic „Ștefan cel Mare” (1963-1967). Primele trepte în cariera sa didactică au fost parcurse ca învățător în satul nemțean Oglinzi, comuna Răucești, unde și-a obținut definitivatul în învățământ cu o remarcabilă medie de 10 în 1975.
Un moment semnificativ în evoluția sa profesională a fost transferul în anul 1976 la Școala Nr. 11 din Piatra Neamț, urmat de decizia de a deveni student la Facultatea de Filologie și Istorie din cadrul Universității Craiova începând cu toamna anului 1977. Specializarea sa în limba și literatura română, precum și limba latină, l-a pregătit pentru o carieră dedicată educației și cercetării.
Încă de pe băncile facultății, Ioan Dănilă și-a manifestat pasiunea pentru jurnalism și emisiuni culturale, contribuind cu interviuri, informații și comentarii la Studioul de Radio Craiova. Această implicare activă s-a extins ulterior și la Radio București și Radio Iași, unde a adus contribuții semnificative la promovarea culturii și a limbii române.
De-a lungul anilor, Ioan Dănilă a colaborat cu numeroase publicații prestigioase precum „Ramuri”, „Ateneu”, „Limba și literatura română”, „Catedra”, „Pagini bucovinene”, „Agora”, „Confluențe” și multe altele. Cu publicistică bogată și variată, a acoperit domenii precum educația, limba română, literatura, cultura și evenimentele locale.
Datorită abilităților sale didactice și angajamentului față de învățământ, Ioan Dănilă a fost repartizat în 1981 la Școala Nr. 19 din Bacău, unde și-a consolidat poziția în sistemul educațional. Aici a obținut gradul didactic al II-lea în 1984 și a fondat revista școlară „Mugur alb” în 1982, un proiect menit să stimuleze creativitatea și implicarea elevilor în viața culturală și literară.
Pe lângă activitatea sa didactică, Ioan Dănilă a avut contribuții remarcabile la promovarea culturii și istoriei locale. A fost implicat în diverse proiecte culturale și a fost un apărător hotărât al patrimoniului istoric și cultural al județului Bacău.
Cariera sa în domeniul educației a fost încununată cu titlul de doctor în Filologie, obținut în 2004 la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași, cu o teză despre „Elementele românești în graiul ceangăilor din Moldova”. Ulterior, a devenit lector în 1998 și conferențiar universitar în 2006 la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Printre volumele publicate se numără lucrări de referință în domeniul limbii române, didacticii, și studiilor literare. Printre acestea se regăsesc „Abecedar”, „Limba română în graiul ceangăilor din Moldova”, „Dumitru Alistar – un ilustru cărturar moldovean”, „Introducere în dialectologie”, „Sinteze didactice. File pentru „Caietul metodistului” și multe altele.
Nu doar un teoretician, ci și un practician dedicat, Ioan Dănilă a fost implicat în proiecte inovatoare în domeniul educației, promovând alternative educaționale și strategii didactice adaptate la nevoile moderne ale elevilor.
În semn de recunoștință pentru contribuția sa de excepție, în septembrie 2020, Ioan Dănilă a primit titlul de Cetățean de onoare al județului Bacău. Această distincție a fost acordată ca o recunoaștere a eforturilor sale semnificative în dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului educațional și cultural băcăuan.
Dedicarea sa continuă în diverse proiecte culturale și educaționale demonstrează că Ioan Dănilă rămâne un pilon al culturii și educației în județul Bacău și în întreaga țară. Prin munca sa constantă și pasiunea pentru transmiterea cunoașterii, a contribuit semnificativ la formarea și educarea generațiilor tinere și la promovarea valorilor culturale și istorice românești.
Președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea, a anunțat o veste extraordinară de Crăciun pentru comunitatea locală. Un proiect ambițios, propus de o asociere între mediul de afaceri, universitate și administrația publică locală, a primit finanțare în valoare de peste 24 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui campus integrat de învățământ dual în Bacău.
Parteneriatul cheie pentru succes
Acest proiect remarcabil a fost rezultatul unei colaborări strânse între sectorul privat, universități și administrația publică locală. Consiliul Județean Bacău a avut un rol crucial atât în promovarea cererii de finanțare, cât și în adjudecarea acesteia, subliniind importanța parteneriatului între diferitele sectoare ale societății pentru dezvoltarea comunității.
Președintele Ivancea a subliniat că acest parteneriat exemplar a creat o sinergie puternică, aducând împreună resursele și expertiza necesare pentru a face acest proiect o realitate. O inițiativă susținută de mediul de afaceri local, universitate și administrația publică va contribui la transformarea peisajului educațional din Bacău.
Finanțare generoasă pentru viitorul educației duale
Finanțarea proiectului, în valoare de peste 24 de milioane de euro, provine din fondurile europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sumă generoasă va fi investită în crearea unei infrastructuri moderne pe o suprafață de peste 3 hectare, destinată pregătirii și specializării tinerilor în meserii de vârf.
Prin implementarea sistemului de învățământ dual, sute de tineri vor avea oportunitatea de a dobândi cunoștințe și abilități practice, pregătindu-se pentru provocările pieței muncii. Campusul integrat va asigura nu doar educație de calitate, ci și conexiuni strânse între teorie și practică, pregătind astfel o mână de lucru înalt calificată pentru județul Bacău.
Mulțumiri pentru sprijinul acordat
În final, președintele Ivancea a transmis sincere mulțumiri prim-ministrului Marcel Ciolacu și vicepremierului Marian Neacșu pentru susținerea acordată demersului lor. Aprecierea a fost exprimată și pentru seriozitatea cu care au fost tratate nevoile educaționale ale județului Bacău, evidențiind astfel angajamentul Guvernului față de investițiile strategice în educație.
Această veste de Crăciun aduce nu doar bucurie în inimile locuitorilor din Bacău, ci și speranța pentru un viitor mai strălucitor, susținut de o educație de calitate și o mână de lucru pregătită să facă față provocărilor secolului XXI.
Azi-dimineață un accident rutier a avut loc în comuna Buhoci, satul Buhoci, mobilizând echipele de intervenție locală și aducând în prim-plan eforturile coordonate ale echipajelor de salvare.
La locul incidentului au sosit prompt un echipaj de prim ajutor (ASAS) și o autospecială de intervenție și descarcerare (SMURD) de la Detașamentul Bacău, însoțite de 9 militari pregătiți să facă față situației de urgență.
Din fericire, în ciuda gravității evenimentului, nu au existat persoane incarcerate, iar cele două victime implicate erau conștiente la sosirea echipajelor de salvare.
Echipajul SMURD a preluat o persoană implicată în accident pentru a o transporta la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Bacău, unde va primi îngrijiri medicale adecvate.
Pe lângă echipajele SMURD și ASAS, un echipaj al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Bacău a fost mobilizat pentru a asigura măsuri de prevenire și gestionare a riscului PSI (protecția și securitatea la incendii).
Observatorul Astronomic din Bacău a luat fiinţă la 30 noiembrie 1976, în clădirea Muzeului de Științele Naturii din str. Karl Marx, nr.2, în fosta casă a lui Criste Cristoveanu, astăzi dispărută. În aprilie 1978, fostul castel de apă al Bacăului, din str. Trotuş nr. 8-10, a fost transformat în Observator Astronomic. Din toamna lui 1979, astronomul Matei Alexescu (1929 -1 993) stabilit atunci la Bacău, pune bazele Planetariului.
În iulie 1980, Observatorul a fost dotat cu un proiector de Planetariu Zeiss ZKP2 şi 3 lunete de 63/840 mm (aduse din Germania). La 4 mai 1984 se inaugurează expoziţia de bază şi Planetariul. În anul 1991 expoziţia de bază este reactualizată de astronomul Matei Alexescu, devenind cea mai mare expoziție de astronomie din ţară.
Modernizarea expoziţiei s-a realizat în permanenţă prin intermediul expoziţiilor temporare și permanente, care au prezentat de fiecare dată noutăţi în domeniu.
Din 22 iunie 1995, Observatorul Astronomic poartă numele băcăuanului Victor Anestin (1875 – 1918), astronom amator, ziarist, scriitor, autor al primului roman stiinţifico-fantastic din România, intitulat „În anul 4000 sau o călătorie pe Venus” (Bucureşti 1889). Opera sa numără zeci articole şi lucrări de astronomie. Pasiunea sa pentru astronomie reiese şi din cele 27 de romane publicate în care chiar dacă acţiunea se petrece în lumi imaginare, noţiunile de astronomie sunt prezentate subtil cititorului. Este fondatorul revistei Orion (prima revistă de astronomie din România – 1907) şi al Societăţii Astronomice Române (1907). Între anii 1907-1912 a tipărit lunar revista de astronomie „Orion”.
În perioada 2014 – 2016, Consiliul Judeţean Bacău a implementat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, un proiect prin care s-a restaurant și modernizat clădirea monument istoric și s-a construit un nou corp de clădire, care înglobează accesul în construcţia existentă.De asemenea, s-a deschis expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la stele”, s-a modernizat şi redeschis pentru public Sala ,,Planetariu” (care începând cu 31 Mai 2016 poartă numele astronomului Matei Alexescu). Planetariul este dotat cu proiectoare digitale care oferă vizitatorilor show-uri fulldome cu imagine de mare claritate. Prin intermediul tehnologiei digitale de proiecţie, vizitatorul poate călători în orice punct din Univers. S-au deschis cinci centre de informare, care completează expoziţia permanentă. De asemenea, s-a deschis pentru public un punct de observaţii astronomice, dotat cu telescop performant şi cupolă mobilă, iar terasa clădirii este dotată cu două binocluri care permit vizitatorilor să admire panorama oraşului şi să observe principalele obiective ale municipiului Bacău şi din împrejurimile acestuia.
1 de 5
Observatorul Astronomic ,,Victor Anestin” este o subunitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii ,,Ion Borcea” din Bacău și se află situat pe str. Ion Ghelu Destelnica, nr. 8.
Program vizitare: marți – duminică, 8.00 – 16.00; luni – închis
Intrarea ultimului vizitator: 15.20
Romulus-Dan BUSNEA
Rubrică realizată în colaborare cu Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău
Digitalizarea intră greu în viețile noastre. Calculatoarele, telefoanele, tabletele (care tot calculatoare sunt!), cele care găzduiesc pârdalnicul de internet și, de fapt, ciudata „inteligență artificială” au încă de luptat din greu cu vechile năravuri, cu obișnuințele de o viață. Se vede clar mai ales acum, când începe să se dea pe față interesele unora pentru a pune mâna pe ciolan. La campania electorală mă refer.
Campanie de acest fel se face pe internet de mai multă vreme, dar nu tot românul știe să o înghită pe un asemenea suport. Atunci, politicienii și trepădușii lor fac ceea ce e mai simplu, deși destul de costisitor: nu mai trec pe la toate porțile și ușile caselor cu celebrele sticle de ulei, cu pungile de făină sau de zahăr. Pe la unii dintre noi vin cu fițuici jenante, cu fluturași electorali. Eu le tot găsesc în nevinovata și răbdătoarea cutie poștală. Hârtii, tipărituri, flaiere prin care toți ne amintesc ce rău am ajuns să trăim din anumite puncte de vedere și cât de bine ne-ar fi dacă vom vota un partid sau altul.
Păi, care sunt necazurile poporului în prezent: tot sărăcia, foamea instabilitatea sistemului social, sistemele educațional și sanitar precare, prost croite și manageriate etc. etc. O găselniță este, acum, situația pensionarilor care trăiesc ca vai de ei, cu bani puțini și afecțiuni multe. „Vreți să fie mai bine? Votați-ne pe noi!” – scrie pe hârtiile pe care le găsesc în cutia poștală. Dacă aud așa ceva la radio, la tv sau dacă dau de ele pe net, schimb canalul, Dar, la hârtiile din cutia poștală tot mă uit un pic, curios, până le fac ghem și le arunc, ecologic, la pubela pentru hârtie.
Cine să mai creadă ce se promite, dacă zeci de ani nu s-a făcut mare lucru? Unii spun că nu mai ies la votare, că s-au convins, că s-au săturat de promisiuni neonorate. Însă, eu unul tot voi vota. Măcar să știu pe cine am pus ștampila și, după un mandat, dacă să-l critic… sau să-l laud.
Dar o fac și din milă pentru răbdătoarea cutie poștală!
Avem un studiu care a inflamat presa din Balcani, studiu care s-a concentrat pe genetica sârbilor din arealul fostei Iugoslavii și care, a produs, în subsidiar niște concluzii ciudate, care ar fi trebuit să fie prezentate cu multe asteriscuri.
Dar presa a apucat cu lăcomie ciosvârtele și le-a împrăștiat după interese: atât bulgarii prin Novinite și BTA cât și maghiarii prin aproape întreaga presă au împrăștiat concluzia că s-ar fi determinat științific faptul că, din punct de vedere genetic, românii au 50-60% moștenire genetică slavă.
Chiar și unele site-uri de la noi au citat cu satisfacție acest studiu, subliniind că teoria daco-romană a primit, astfel, o mare lovitură.
Dacă de resursele maghiare sau bulgare nu avem nicio speranță să fie prezentat altfel aceste așa-zise rezultate, surpriza a venit de la o anumită parte a presei românești care ne-a învățat, ce-i drept, să ne delecteze cu binefacerile diversității de gen dar de la care nu așteptam să se alinieze și cu vectorii anti-naționali. Acum lucrurile sunt clare.
Studiul în sine nu este nici spectaculos și nici vreo mare brânză. Eșantionul folosit – circa 130 de schelete care ar fi trebuit să dea informație genetică despre întreg neamul slavilor – este foarte mic. Intervalul de timp analizat – circa 1000 de ani – este imens de mare în comparație cu materialul genetic disponibil. Și – ce e mai important – niciun schelet analizat nu a provenit din România și, mai mult, niciun român nu a fost testat în acest studiu pentru a i se compara genele.
Toți cei 37 de bărbați ale căror gene au fost comparate cu cele ale scheletelor presupuse a fi de neam slavic sunt sârbi din Serbia, Croația, Bosnia și Muntenegru. Din toată această poveste a reieșit că românii sunt pe jumătate slavi. Este ca și cum ai analiza genetic merele și perele și ți-ar da că prunele sunt înrudite cu mușețelul.
Ce este mai relevant în acest caz este că asistăm la un nou asalt împotriva istoriei naționale. O istorie devenită „paria” în țară, scoasă din manuale și pervertită de diverși așa-ziși istorici care vor să o demitizeze. Doar că, pe fondul asaltului împotriva istoriei, vine și presa care preia voit sau nu poveștile nemuritoare livrate de unii sau de alții. Și cei care ar trebui să ia atitudine nu o fac. Cum să o facă dacă avem istorici care consideră că geto-dacii sunt o invenție comunistă sau că voievozii noștri nu merită să fie incluși în manuale?
Vă veți întreba, probabil, care este scopul? Nu, scopul nu este să se demonstreze că Ardealul e al ungurilor sau că Dobrogea e a Bulgariei, cum am fi tentați să credem. Scopul ultim al pervertirii istoriei este să ni se inoculeze ideea că suntem cu toții străini pe aceste pământuri și că, fiind străini, nu trebuie să ne împotrivim colonizării.
Că dacă tot suntem străini, veniți de prin alte părți, nu avem voie să nu-i primim și pe alți străini care vin de aiurea. În vreme ce ne scoatem ochii cu ungurii și cu bulgarii ca să demonstrăm cine am fost primii, ni se trage istoria de sub picioare ca să fim declarați egali în drepturi cu noile popoare migratoare.
,,Ce-i preferabil – fericirea ieftină sau suferinţele sublime?”
Dorința de a suprima suferința l-ar face pe ins detestabil și ridicol, demn de pieire, întrucât nu poate pricepe că doar disciplinarea suferinței, a marii suferințe a generat toate ascensiunile umane de până acum. Cum de nu vede acesta ,,acea tensiune proprie stărilor de nefericire, care întărește sufletul și-i dă fiori când vede această mare distrugere, inventivitatea și curajul lui în momentele în care suportă, rabdă, interpretează și exploatează nenorocirea și tot ce i-a mai fost atribuit sufletului ca profunzime, mister, disimulare, spirit, viclenie și grandoare – oare nu i-au fost date toate acestea în condiții de suferință, de disciplinare a unei mari suferințe?” (Friedrich Nietzsche, (,,Dincolo de bine și de rău”, Editura Humanitas, 2015, p. 161). Cum de nu simte acest ins în care sunt reunite creatura și creatorul, în care locuiesc materia, fragmentul, abundența, lutul, noroiul, nonsensul și haosul, că el trebuie să capete o formă – să fie sfărâmat, forjat, sfâșiat, ars, calcinat și purificat –, dar că pentru asta trebuie să sufere?… Trebuie să scuturăm colbul așezat pe suflete de ,,psihologia neroadă de odinioară”, care nu ne-a predat lecții utile despre cruzime. Insul trebuie înțeleagă că orice dorință de a cunoaște conține un strop de cruzime. Teama, mila, tragedia și suferința locuiesc, zvârcolindu-se, într-un univers infinit, în ,,periculoasa și frumoasă pisică numită «femeie»”, aptă de cea mai mare suferință, vulnerabilă, ,,condamnată la dezamăgiri [mai mult] decât orice alt animal”, însuflețindu-l pe bărbat, care stă ,,mereu cu un picior pe tărâmul tragediei, care sfâșie în timp ce încântă” (ibid., p. 178), care învață în vecinătatea acesteia lecția suferinței. Nietzsche trimite suferința pe piscurile unde sălășluiesc valorile cele mari, dătătoare de sens zarathustrian. Suferința este investită cu statut de criteriu al ierarhizării sociale: ,,…ierarhia socială e determinată întrucâtva de profunzimea suferinței pe care o pot îndura oamenii –, certitudinea înfiorătoare de care este impregnat și care-i dă culoare, certitudinea că, datorită suferinței sale, el știe mai mult decât pot cunoaște cei mai inteligenți și mai înțelepți dintre oameni” (ibid., pp. 228-229). Suntem martorii uneia dintre îndrăznelile pe care n-a experimentat-o nici Dostoievski. Ar trebui cultivat orgoliul celui ce suferă în tăcere, în care s-au ivit mândria de a fi alesul cunoașterii, trufia celui care știe că toate formele deghizării sunt necesare spre a se proteja de atingerea unor mâini inoportune și compătimitoare și, în genere, de tot ceea ce nu e egalul său în materie de durere. Suferința profundă înnobilează. Epicureismului, ,,una dintre cele mai subtile forme de deghizare”, care tratează ostentativ și cu ușurință suferința, apărându-se de tot ceea ce e trist și profund, Nietzsche nu-i oferă un loc de supraviețuire facilă în istoria eticii. A trăi autentic înseamnă a suferi. E aproape un fel de a spune că dacă suferință nu e, nimic nu e…
Între scriitori, cel puțin, Dostoievski este un Iov. Era cât pe ce să moară de moarte naturală… rusească. Un împotrivitor al țarului, acesta a fost condamnat la moarte. Plutonul de execuție eracu degetul pe trăgaci atunci când un emisar al țarului, sosit în ultimul moment, i-a comutat pedeapsa capitală într-un surghiun siberian. În Siberia cea amenajată ca iad terestru, acolo unde Suferinţa ființează în stare pură.
„Omul din subterană” zice: „Nu cumva suferinţa îi convine întocmai ca şi prosperitatea? Uneori, suferinţa îi place teribil, până la pasiune. […] Eu unul sunt încredinţat că omul nu va renunţa niciodată la adevărata suferinţă, adică la distrugere şi haos. Doar suferinţa este singura cauză a suferinţei!” (F.M. Dostoievski, „Însemnări din subterană”, în „Jucătorul și alte microromane”, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 63). Kolea, din „Fraţii Karamazov” cuvântă ca un crucificat: „Vreau să sufăr pentru omenire!” („Frații Karamazov”, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1982, p. 623). Aproape fiecare dintre personajele dostoievskiene aduce aminte de mitica tragedie a lui Sisif, de bucuria acestuia născută din suferinţă şi sfidare, de teama pierderii inocenţei. „Ce-mi pasă că voi fi silit să dau cu ciocanul douăzeci de ani în şir?… Îţi spun cinstit că asta nu mă înspăimântă defel; singurul lucru de care mă tem e ca nu cumva să dispară noul născut din mine!” (ibid., vol. al II-lea, p. 363), zice Mitea, sfidând supliciul posibilului statut de ocnaş. Olimpian, Sisif sfida, rostogolind etern stânca, aroganţa zeilor care pedepseau. Mitea nu este străin de acest statut.
„Omul din subterană” face un veritabil elogiu al suferinţei privită ca şansă autentică de evadare în imperiul libertăţii absolute: „Şi totuşi sunt convins că omul n-ar renunţa niciodată la suferinţa adevărată, adică la distrugere şi haos. Suferinţa – păi ea e singurul mobil al conştiinţei noastre”. (F.M. Dostoievski, „Însemnări din subterană”, în „Jucătorul și alte microromane”, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 96). El caută suferinţa cu o voluptate aproape bolnăvicioasă: „Am început să-l invidiez pe domnul aruncat pe fereastră şi invidia era atât de mare, încât am intrat în cârciumă. […] Poate am norocul, pasămite, să mă iau şi eu la bătaie şi să fiu azvârlit pe fereastră” (ibid., p. 180). Nevoia de a trăi lângă prăpastia suferinţei sfidează orice riscuri: „Voi fi arestat, judecat, dat afară din slujbă, băgat în închisoare, trimis în Siberia cu domiciliu forţat. Puţin îmi pasă!” (ibid., p. 118). Suferinţa îşi are sursa şi în autoflagelare: „M-am privit întâmplător în oglindă. Faţa mea răvăşită mi se păru teribil de respingătoare: palidă, rea, abjectă, cu părul vâlvoi. «N-are decât, mă bucur, mi-am zis, chiar mă bucur că o să mă găsească dezgustător; asta îmi face plăcere»” (ibid., p. 121). Monopolul suferinţei este un proiect la care trebuie mereu cugetat, pentru că, în cele din urmă nu putem evita interogaţia interogaţiilor: „Chiar aşa: acum, din partea mea, pun o întrebare superfluă: ce-i preferabil – fericirea ieftină sau suferinţele sublime? Ei, ce-i preferabil?” (ibid., p. 165). În acest univers nu-i de mirare că ghiceşti pe chipul „omului din subterană” fericirea atunci când îl auzi spovedindu-se: „Niciodată n-am mai îndurat atâta suferinţă şi atâtea păreri de rău…” (ibid.). Karamazovii trăiesc într-un infern al suferinţei pe care-l străbat ca pe o Golgotă a mântuirii. „Aş fi vrut, zice Ivan, să-ţi vorbesc despre suferinţa omenească în genere” („Frații Karamazov”, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1982, p. 337). Nu despre suferinţele individuale, ci despre suferinţa ca suferinţă, despre suferinţa devenită concept, virtute, cale de purificare. Aleoşa este înspăimântat de modul acesta karamazovian de fiinţare şi întreabă tulburător de uman, încercând să afle calea evadării din acest infern: „Poţi, oare, să-ţi duci mai departe viaţa cu iadul acesta în inimă şi în cuget, spune-mi, poţi? […] Cum ai să izbuteşti? Cu ajutorul cui? Cu ideile pe care le ai e imposibil”. Ivan îi răspunde dezarmant: „Tot cu mijloacele Karamazovilor” (ibid., p. 375).
Astăzi, orașul Brașov a fost martorul unui eveniment cu adevărat special, întrucât urșii de la Comănești – Leorda au făcut o impresionantă călătorie până în inima sa. Cu blănurile lor de urs și tobelor ritmice, ceata de 55 de membri a adus o doză de tradiție și bucurie în sufletele celor prezenți în centrul Brașovului.
Timp de o oră, atmosfera a fost îmbibată de magia Jocului Urșilor, în timp ce oamenii se bucurau de fiecare moment al acestui spectacol fascinant. Bătaia ritmică a tobelor, împreună cu dansurile pline de grație ale urșilor, au creat o atmosferă sacrală, conectându-ne la natură și la tainele unui univers fascinant.
Ceata formată din 40 de tineri îmbrăcați în blănuri de urs și toboșari și ursari a fost sufletul acestui eveniment. Fiecare membru al acestei trupe a contribuit la crearea unei experiențe memorabile, menită să aducă bucurie și sărbătoare în mijlocul comunității brașovene. Toți cei prezenți în centrul Brașovului au fost captivați de prezența lor și de energia debordantă a acestui eveniment tradițional.
Ursul de la Comănești – Leorda a reușit să aducă bucuria sărbătorilor în Brașov, oferindu-ne ocazia de a ne conecta cu tradițiile autentice și de a experimenta magia acestui eveniment ancestral. Evenimentul a fost nu doar o sărbătoare vizuală, ci și o experiență care ne-a făcut să simțim că facem parte dintr-un tărâm special, în armonie strânsă cu natura și cu moștenirea culturală a comunității noastre.
