Farmaciile care mai aveau ieri buget pentru retetele compensate au fost luate cu asalt de bolnavi si de rudele acestora. De la primele ore ale diminetii s-au format cozi. aaAvem farmacia plina, dar lumea este civilizata, nu au aparut probleme, ne-a declarat farmacist Salomea Palade, de la Salofarm. Ne-am aprovizionat si onoram retetele. Am refuzat foarte putini asigurati. Trebuie sa avem insa grija cu bugetul, aceasta fiind o luna mai speciala. Cred ca vom mai elibera si maaine, dupa care ne oprimaaa. Depasirea plafonului este interzisa. Daca in lunile precedente farmacistii dadeau medicamente peste buget stiind ca vor regla depasirile in luna urmatoare, de la 1 aprilie este aproape sigur ca fondurile pentru medicamente vor fi alocate medicilor. Farmacistii care au terminat bugetul sunt obligati sa raporteze situatia la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Ieri, mai figurau in evidenta CJAS ca avaand buget 74 de farmacii. aa”Paana acum ne-au raportat ca nu mai onoreaza retete compensate 21 de farmaciiaa”, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. aaRestul mai au bani, deci nu sunt probleme. Chiar si cele care au epuizat fondurile trebuie sa onoreze retetele care sunt urgente. Probabil ca vom gasi o cale sa le decontamaaa, a mai spus dr. Tioc. La sediul CJAS este afisata lista cu farmaciile din Bacau care mai dispun de fonduri pentru compensate. Aceasta se actualizeaza zilnic. Situatia din teren se modifica insa de la o ora la alta, asa ca reusita in procurarea medicamentelor compensate tine mai mult de noroc. Bugetul alocat in aceasta luna pentru medicamente compensate pentru cele 95 de farmacii aflate in contract cu CJAS este de 32 de miliarde de lei, insa numai pe haartie. Prin depasirile din urma, bugetul real al lunii martie este mult mai redus. Scris de Doina MINCU

Nimeni nu cunoaste cu exactitate numarul bolnavilor psihic din judetul Bacau. Potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cel putin 1 la suta din

populatia globului sufera de schizofrenie. Daca raportul se aplica si in judetul Bacau, inseamna ca in jur de 7.000 de oameni au aceasta afectiune. Iar schizofrenia este doar una dintre bolile psihice ale omului. Numai ca, nu toti bolnavii psihic se afla in evidenta medicilor, ci doar aproximativ 4.000.

Daca numarul pacientilor este incert, cel al medicilor se cunoaste si este mult prea mic. Unitatile sanitare din judetul Bacau au doar 12 medici psihiatri: 5 la Spitalul Judetean de Urgenta, 3 la Spitalul de Pediatrie, 3 la Spitalul Onesti si unul la Buhusi. Directia de Sanatate Publica a scos la concurs doua posturi de medic psihiatru pentru SJU si Spitalul Onesti, dar este aproape sigur ca acestea nu se vor ocupa. aa”Medicii fug de aceasta specialitate, ne-a declarat dr. Andrea Camer, singurul psihiatru de la Spitalul Buhusi. Teoretic este interesanta, dar grea si prost platita. Lucram cu bolnavi marginalizati si suntem si noi tratati la fel. Se spune ca suntem nebuni ca si pacientii. Eu mi-am ales meseria de placere, dar de mai multe ori mi-am zis ca renuntaaa. Dr. Camer mai spune ca in psihiatrie se lucreaza la nivelul anilor aa60-aaa

Vitezomanii si spritangii sunt facuti de rusine de catre politisti. Patru soferi care au calcat prea tare pedala de acceleratie au ramas fara permise. De 1 martie, o soferita a pierdut masura la bautura. De la inceputul anului si-au pierdut viata in accidente de circulatie 20 de persoane, in timp ce alte 23 au ajuns la spital in stare grava.

Pentru a-i disciplina pe participantii la trafic, in special pe vitezomani si pe soferii care consuma bauturi alcoolice inainte de a se urca la volan, politistii de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau au recurs la un aatop rusinicaaa”. Daca amenzile si suspendarea permiselor de conducere nu sunt in masura sa-i linisteasca pe iubitorii vitezei si alcoolului, agentii de circulatie incearca sa umble la latura sensibila a soferilor: sifonarea imaginii lor publice. aaSperam ca aceasta masura sa aiba rezultatele scontate, a precizat comisarul Ionel Mirica, seful SPR Bacau. Scopul nostru este sa incercam, prin toate mijloacele, sa prevenim accidentele rutiere. Pentru noi, viata are prioritate!aa”. Liderul vitezomanilor, in prima zi a lunii martie, este Dragos Constantin Petrescu, care isi conducea autoturismul cu 131 km/h. Este urmat de Daniel Vintu, in vaarsta de 26 de ani, din Bacau. Politistii au constatat ca masina acestuia se deplasa cu 121 km/h in localitatea Hirlesti. Locul trei este detinut de Valeriu Deciu, de 39 de ani, din Iasi, care se deplasa cu 116 km/h in localitatea Oniscani. Este urmat de Daniel Gavris ( 31 de ani) din Cluj, care, in satul Hirlesti, a apasat pedala de acceleratie paana a ajuns la 113 km/h. In aacoadaaa” vitezomanilor, se afla Florin Nicoara, de 37 de ani, din Bacau (112 km/h), prins in off-said in comuna Sanduleni. aaAcestia au fost sanctionati cu amenda cuprinsa intre 200 si 800 RON si li s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 90 de zileaa”, a precizat comisarul Mirica.

O soferita a tras la masea mai tare ca barbatii

Surprinzator este topul spritangiilor, in capul listei aflaandu-se o femeie. De ziua martisorului, Rodica Lupes, in vaarsta de 47 de ani, din Roman, judetul Neamt, a tras la masea cu simt de raspundere (0,80 mg/l alcool pur in aer expirat). Cu aceeasi masura se pare ca a baut si Petru Ceban, de 37 de ani, din Bacau, rezultatul alcooltestului fiind tot de 0,80 mg/l alcool pur in aer expirat. Constantin Secara, un alt conducator auto aflat pe lista aarusinicaaa”, s-a dovedit mai cumpatat la bautura (0,70 mg/l), dar acest lucru nu l-a absolvit de consecinte. aaCelor in cauza li s-au intocmit dosare penaleaa”, afirma seful SPR Bacau. Chiar daca au consumat mai putin alcool inainte de a se urca la volan, Danut Pirjol, de 30 de ani, din Tirgu Ocna, si George Dorin Mania, de 19 ani, tot din Tirgu Ocna, nu au scapat de aatopul rusinicaaa” si nici de consecintele ilegalitatii comise, afirma Mirica. aaEi au fost sanctionati cu amenzi cuprinse intre 200 si 800 RON si suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 90 de zileaa”.
Politistii au toate motivele sa recurga la aatopul rusinicaaa”, pentru ca numarul persoanelor care si-au pierdut viata in evenimente rutiere a crescut vertiginos. Daca in perioada ianuarie – februarie 2005 s-au inregistrat 45 de accidente grave, soldate cu 15 morti si 38 raniti grav, anul acesta au intrat in evidentele politistilor de la circulatie 32 de evenimente rutiere. Desi numarul ranitilor grav s-a dovedit mai mic (-13), victimele omenesti au fost mai numeroase decaat in 2005 (+5). aaDe aceea recurgem la toate metodele pentru a reduce si chiar stopa numarul accidentelor de circulatie. Sunt prea multi oameni care isi pierd viata, ca urmare a propriei neglijente sau a imprudentei conducatorilor auto. Si nu putem ramaane nepasatoriaa”, a mai spus comisarul Ionel Mirica.Scris de Lili ADOCHITEI

Un medic de familie din Bacau a reclamat la politie

ca numele sau a fost folosit ilegal pentru avizarea unor scutiri medicale. Mai multe asemenea adeverinte prezentate la scoala de elevi de la Colegiul Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221 poarta stampila cabinetului sau medical individual. Conducerea institutiei scolare spune ca practica e veche, elevii inventand tot felul de modalitati de a-si scuti zecile de absente.

Medicul primar Irina Mereuta sustine ca nu i-a vazut in viata ei pe elevii care au adus la cabinetul medical al Colegiului Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221 scutiri cu numele sau. Teama ca un astfel de fals sa nu se produca in contexte si mai grave au determinat-o sa anunte frauda la politie. &#8222Persoanele respective nici macar nu sunt pe lista mea de pacienti. Doar seamana stampila de pe scutirile respective cu stampila pe care o folosesc eu la cabinet. Difera insa caracterul literelor, modalitatea de amplasare a textului. Eu am stampila originala si se poate vedea. Problema este ca societatile care fac asemenea stampile nu cer nici o dovada cand elibereaza un asemenea obiect. Ar trebui sa ceara o dovada ca respectivul e medic. Am reclamat la politie pentru ca ma gandesc sa nu apara cazuri mai grave. Una e cand scutesti o ora de matematica si alta e cand numele meu e folosit pentru a se elibera un permis de conducere, de exemplu&#8221, ne-a declarat dr. pr.Irina Mereuta. Adrian Fuioaga, directorul Colegiului Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221, spune ca a fost sesizat de medicul din scoala care a remarcat falsurile. &#8222Am vorbit cu elevii in cauza si ei spun ca le-au cumparat de la niste copii pe care nu-i cunosc. Altceva n-am scos de la ei. Oricum, scutirile au fost anulate, iar elevilor le-am scazut nota la purtare din cauza numarului mare de absente&#8221, ne-a declarat Fuioaga. Diaconu Catalina, medicul scolii, a tinut sa precizeze ca nu e prima data cand ii prinde pe elevi cu falsuri, acestia modificand deseori, uneori chiar foarte vizibil, perioada in care medicul de familie ii acorda scutirea. Cele mai grave cazuri sunt insa acelea in care elevii falsifica de la un capat la altul adeverinta medicala, pe care o completeaza singuri. Falsul insa este remarcat foarte usor de un specialist, pentru ca elevii, necunoscand termenii medicali, isi trec tot felul de boli imaginare. &#8222Scutiri false eu primesc de zece ani, dar sunt unele iesite din comun. Pe o scutire era trecut &#171hemoragie interna superioara&#187, or asta e o complicatie destul de grava. Altcineva a scris ca ar fi avut &#171oreon&#187, cand termenul de specialitate este &#171panotidita epidemica&#187. Mai scriu &#171dureri abdominale&#187 si-si trec nu stiu cate zile de scutire&#8221, a mai spus dr. Catalina Diaconu. Aceasta spune ca astfel de cazuri se intalnesc in mai toate institutiile de invatamant din oras, medicii scolari fiind suprinsi mereu de inventivitatea elevilor in a-si fabrica scutiri medicale. Ca sa nu se mai repete astfel de situatii, medicul de la Colegiul Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221 pastreaza in copii dupa stampile ale medicilor de familie din Bacau pentru a le putea confrunta cu eventuale falsuri.

Scris de Laura HUIBAN

A nins linistit. A nins regeste. Judetul a fost acoperit de un strat de 20 de centimentri de zapada. Bucuria agricultorilor si a copiilor. Necazul drumarilor si al soferilor. S-a circulat greu. Pe unele drumuri foarte greu, iar pe altele deloc. Multe autobuze nu au mai ajuns la destinatie. Utilajele s-au bulucit in sir indian prin centrul oraselor, iar pe strazile laturalnice si-a facut datoria doar soarele. Se poarta acum, cu administratia Stavarache. De trotuare, locul pe unde circula pietonii, miile de elevi, batrani, copii de gradinita, nu a mai avut nimeni grija. Cu toate licitatiile organizate la sfarsitul anului, niciodata nu se acopera corespunzator traseele. Mereu, si mereu, aceleasi drumuri raman infundate si oamenii izolati. Lipova, Horgesti, Calugareni, Frumoasa, Pancesti, Slobozia. Sunt drumuri judetene. Masini inzapezite, TIR-uri rasturnate, politisti nervosi si soferi buimaciti. Telefoanele curg la Primarie, la Salvare, la Drumuri, la Prefectura. Toata lumea este calma. Doar este 1 martie. In a doua parte a zilei, grederele si-au facut aparitia, sarea a fost aruncata sub pneuri. Ce se intampla pe drumurile comunale doar alegatorii stiu. Primarii nu au la indemana nici macar o roaba sau o lopata. Dar nici timp nu-si fac. La Marascu se va intra doar la primavara, la fel si in alte 40 de sate si catune. Ele nu sunt trecute pe harta. Au fost scoase saniile.

Caderile masive de zapada din noaptea de marti sper miercuri au scos din nou in evidenta faptul ca, in fata naturii, omul este de cele mai multe ori neputincios. Cele mai semnificative ninsori din aceasta iarna au scos in strada toate utilejele pe care le are in dotare Primaria Bacau. Mai mult decat atat, desi se afla sub contract cu nu mai putin de zece firme care detin mijloace de deszapezire, oficialitatile locale au facut cu greu fata ninsorilor abundente. Lucru recunoscut chiar de catre primarul Bacaului, Romeo Stavarache. &#8222Am inchiriat de la cele zece societati toate utilajele pe care le-au avut la dispozitie. Cu toate acestea, sunt de parere ca, daca mai ningea masiv, nu reuseam sa facem fata cu deszapezirea&#8221, a recunoscut primarul Stavarache.

Problemele au ramas in zonele marginase ale orasului

Daca centrul Bacaului se prezenta ieri dimineata in conditii cat de cat favorabile unui trafic rutier fara probleme, zonele de la marginea orasului, cum ar fi Nordului, se gaseau intr-un contrast evident cu restul arterelor principale de circulatie. Mormane imense de zapada, antiderapant strans pe marginea strazilor si pe caroseriile masinilor scoteau ieri in evidenta o incapacitate a autoritatilor locale de a gestiona o situatie care ar putea deveni de criza. Nemultumiri au existat si in randul angajatilor societatilor comerciale, precum si al proprietarilor de case. Acestia, conform legilor, sunt obligati sa curate perimetrul din fata societatilor unde lucreaza, respectiv a caselor unde locuiesc. Numai ca, odata curatate arterele de circulatie de catre utilejele din trafic, zapada este aruncata pe trotuare, de unde este aruncata din nou pe strada. Mai mult, persoanele fizice si juridice au primit ieri o vizita de lucru din partea Politiei Primariei, pentru a fi verificate daca si-au indeplinit indatoririle.

Mai multe drumuri judetene au fost blocate

Pe drumul ce leaga Bacaul de Parincea, Petresti, Pancesti s-a circulat extrem de greu. Cel mai mare obstacol a fost pe Rachitea, de la Buhoci pana la intrarea in Parincea, unde un camion cu lemne care a derapat a blocat drumul mai multe ore. In aceste conditii, nici autobuzul cu navetisti de pe aceasta ruta nu si-a dus cursa pana la capat. A trebuit ca masina sa opreasca la Nanesti, cadrele didactice si elevii navetisti lipsind de la scoala. Un alt drum judetean, 252 A, Bacau – Racatau, a ramas sub nameti pana ieri la pranz. &#8222De fiecare data cand ninge, ramanem blocati, ne spune Ioan Turcan, viceprimarul comunei Horgesti. Cea mai grea portiune este Horgesti – Racatau. Ieri, nici autobuzul nu a circulat, nu a venit nici un plug. Si este drum judetean. Mereu facem apel la Consiliul Judetean, la drumurile judetene. Ni se promite, insa nimeni nu face nimic. Sunt sapte kilometri, sunt mii de oameni care vor sa iasa cu treburi la oras si chiar si prin comuna, insa nu reusesc si ne critica pe noi. Ca sa nu mai punem la socoteala si pe elevii care fac naveta la diferite scoli&#8221, se plange viceprimarul Turcan. Probleme au fost si pe ruta Bacau – Rosiori sau Damienesti, circulatia fiind ingreunata de zapada destul de mare. In plus, utilajele au ajuns tarziu, la fel cum s-a intamplat si pe ruta Bacau – Lipova. De la Biroul de Miscare al Autogarii ni s-a spus ca toate masinile din grafic au reusit sa plece pe teren, insa la ora 10 nu se primisera informatii si daca au ajuns la capat de linie. Oricum, necazurile soferilor au pornit chiar din Autogara, deoarece conducerea nu s-a straduit sa scoata zapada din curte, multe masini iesind cu greu de la peroane si apoi in strada.

Drumurile judetene, transformate in derdelus

Pe dealul de la Buhoci, ieri, la pranz, nu trecuse nici un uitilaj de deszapezire. Masinile care au circulat in zona au batatorit omatul, reusind sa faca un veritabil derdelus. Daca autovehiculele nu-si luau demaraj de la poalele dealului, nu aveau nici o sansa sa urce. Asa s-a intamplat cu Ion Tarita, din Comanesti, conducatorul autoutilitarei cu numarul de inmatriculare BC-04-KGI. &#8222Nu am avut lanturi la roti si aici am derapat. Norocul meu ca nu am fost aruncat in directia opusa, ca ajungeam in rapa. Cei de la Drumuri primesc banii de pomana. Nu au dat cu o lopata de antiderapant. Daca nu am sa reusesc sa ies de aici, blochez drumul cu masina si trebuie sa vina cineva sa ma scoata”. Intai de toate, insa, omul a incercat sa rezolve problema si sa-si continue drumul. El a pus lanturi la una din roti, dupa care a luat o lopata si s-a apucat sa imprastie balastru pe soseaua-sticla. Dupa mai bine de o ora a reusit sa scoata masina din sant. Ca sa ajunga tot acolo, la aproape un kilometru mai sus. Printr-o sperietura cumplita a trecut si soferul masinii BC-03-SYY, care a crezut ca i-a venit sfarsitul. In partea opusa a dealului, conducatorul auto a calcat la maxim pedala de acceleratie, incercand sa ajunga pe coama. A derapat, insa, si a nimerit cu botul masinii deasupra santului. &#8222Nu mi-am pus lanturi, pentru ca am crezut ca autoritatile si-au facut datoria. Bine ca nu s-a intamplat nimic rau”, a spus cu usurare vadita conducatorul auto.

Salvarea ajunge cu greu la sate

Si Ambulanta a avut probleme in onorarea unei apel din satul Ungureni. &#8222Apelul este de la ora 11.55. O amenintare de avort. Dar se pare ca pe drumul principal nu putem ajunge. Apelam la o varianta ocolitoare, insa, nici pe acolo nu suntem siguri ca ajungem in Ungureni. Incercam sa ne facem datoria”, ne-a spus soferul de pe Ambulanta. Daca soferii masinilor mici au apelat la tot felul de subterfugii sa treaca dealul de la Buhoci, conducatorul autotrenului NT-80-FCL nu a gasit nici o solutie sa ajunga la destinatie. Desi s-a apucat sa imprastie antiderapant pe soseaua transformata in derdelus, in cateva ore de munca nu a reusit sa acopere nici macar doi kilometri de drum.

Scris de Lili ADOCHITEI Razvan SENDREA Gheorghe BALTATESCU

O crima fara precedent in localitatea bacauana Horgesti. Un copil de 12 ani a fost injunghiat mortal chiar de unchiul sau. Silvestru L. era in stare de ebrietate si nu s-a uitat in cine loveste cu cutitul. Parintii baiatului decedat sunt plecati in Italia, de la sfarsitul anului trecut. Ei si-au lasat cele trei odrasle in grija unei femei, care timp de sase ani a fost concubina criminalului.

Silvestru L. (44 de ani) a fost intotdeauna un barbat violent. Mai ales atunci cand consuma un pahar de alcool in plus. Insa, concubina lui spune ca niciodata nu a amenintat-o cu cutitul. De la sfarsitul anului trecut, de cand Didina i-a dat papucii, Silvestru s-a schimbat radical. Era furios pe sora lui care a plecat in Italia si i-a lasat cei trei copii, ca si gospodaria, pe mana fostei lui iubite. Era furios si pe rudele lui, care il puneau pe fuga, ori de cate ori il vedeau in preajma casei unde acum locuia Didina. Era furios pe vecini care-l ocoleau cand il vedeau in zona. Ura s-a tot strans in sufletului barbatului, iar, martI, s-a revarsat prin toti porii. &#8222Pe la ora 21.00, am auzit cainii latrand, povesteste Didina H., concubina lui Silvestru. Au iesit afara fiul meu Cristian si Gheoghita, unul din copiii de care am grija. La scurt timp s-a intors Gheorghita. Se tinea cu mana de piept. &#171M-a taiat unchiul Silvestru&#187, mi-a spus. Am iesit imediat afara sa vad ce face fiul meu. In gradina am dat peste Silvestru care era calare pe copil. Avea un cutit mare in mana. Voia sa-i taie gatul. I-am sarit in spate si am inceput sa-l trag de cap. Totodata, am tipat dupa ajutor”. Didina a avut noroc, pentru ca strigatele ei au fost auzite de un vecin. &#8222Am sarit imediat gardul si l-am prins pe Silvestru de mana, spune Costel Prisecaru. I-am smuls cutitul si l-am aruncat. El s-a ridicat de pe Cristi si a fugit prin fundul gradinii. Nu stiam ce a facut cu Gheorghita, ca nu-l lasam sa plece”.

Copilul a sangerat pana a murit

Lovit in zona inimii, Gheorghita a sangerat fara intrerupere. &#8222Am anuntat Salvarea, dar a ajuns tarziu. Era viscol puternic si din cauza drumului rau a intarziat. Cel putin asa cred. In timpul asta am tot pus prosoape pe rana copilului. La un moment dat, Gheorghita mi-a spus ca nu ma mai vede bine. In scurt timp si-a dat sufletul”, spune Didina H. Nici Cristian nu a scapat nevatamat. El a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta cu plaga injunghiata la piciorul drept. Imediat dupa grozavie, rudele au anuntat parintii copilului aflati in Italia la munca de necazul care i-a lovit atat de cumplit. Cei doi si-au lasat patronii balta si au luat primul avion. Aseara ei au ajuns in Horgesti.

Politistii se asteapta din partea criminalului sa-si puna capat zilelor

Sesizati de unul dintre vecini, politistii din comuna, dar si cei de la Serviciul Investigatii Criminale si DPIR au luat la scotocit tot satul. Insa Silvestru L. nu a fost de gasit. &#8222Eu l-am vazut in aceasta dimineata (ieri dimineata n.a.) aici pe ulita, ne spune Pavel Nantu (77 de ani). Era linistit, de parca nu luase viata unui om. Am crezut ca se duce la politie sa se predea. Dar am auzit ca nu a dat pe acolo”. Inainte de a da bir cu fugitii, Silvestru L. a lasat un bilet de adio pentru mama sa si doua carti de rugaciuni. Tinand cont de acest aspect, politistii spun ca se asteapta ca barbatul sa-si puna capat zilelor. In cazul in care totusi Silvestru este hotarat sa nu-si incheie socotelile lumesti, risca sa-si petreaca dupa gratii doua decenii din viata.Scris de Lili ADOCHITEI

Un bloc intreg de locuinte sociale a ramas fara gaze naturale din cauza unora dintre chiriasi, care nu si-au platit factura. De cinci luni, locatarii din blocul de garsoniere de pe strada Orizontului 34 gatesc la butelie sau la resoul electric. Cei mai multi dintre locatari sunt scandalizati ca, din cauza catorva vecini, trebuie sa umble cu butelia in carucior sau sa faca mancare pe la rude. „Numai eu stiu cum imi platesc intretinerea, dar sufar din cauza celor care au datorii, ne-a declarat Fanica Stoica, chirias. Ar trebui sa-i dea afara primarul pe chiriasii care nu platesc intretinerea. A trebuit sa ne cumparam butelii&#8221. Maria Vantu, sef de scara, spune ca furnizarea gazelor a fost sistata din cauza unei datorii de 180 de milioane de lei. „Sunt cateva familii care au acumulat datoria asta. Acesti chiriasi nici macar nu stiu unde este sediul asociatiei. Am platit gazele la numar de persoane, iar in unele camere stau si cate trei familii. Ne reveneau cam 40.000 de lei de persoana. Sunt oameni aici care nu au posibilitatea sa plateasca, dar atunci sa-i mute primaria in alta parte, nu sa ramanem noi fara conditii de trai din cauza lor. Blocul acesta a fost ca o floare, dar tot cei care nu platesc intretinerea il distrug&#8221.

Primarul a picat examenul in fata administratorilor

Problema chiriasilor primariei datori la intretinere a fost semnalata de mai multi administratori si presedinti de asociatii de proprietari la intalnirea de luna trecuta cu primarul Romeo Stavarache. Reprezentantii asociatiilor s-au plans ca multi chiriasi au datorii de zeci sau chiar sute de milioane la intretinere si ca vecinii lor sufera din cauza penalitatilor impuse de furnizori. Mai mult, uneori sunt sistate utilitatile, dar chiriasii tot nu achita debitele. La toate acestea, primarul Stavarache a replicat: „Dati-i afara!&#8221. Raspunsul primarului contrazice pozitia exprimata constant pana atunci si anume ca, prin azvarlirea in strada a datornicilor, se creeaza noi cazuri sociale. Mai mult, replica primarului a dovedit ca acesta nu cunoaste drepturile si obligatiile primariei in raportul cu chiriasii. „Nu asociatiile sunt cele care pot rezilia contractul de inchiriere ca urmare a neachitarii obligatiilor de plata de catre chiriasi, ci primaria&#8221, l-au corectat sefii asociatiilor pe edilul sef. Atunci, primarul a promis: „Ii vom da afara! Cat de curand!&#8221 In ciuda demersurilor facute de asociatii, primaria nu a luat inca masuri impotriva chiriasilor datornici.

Asociatiile mai asteapta raspuns de la primarie

Blocul ramas fara gaze este in Asociatia Bucegi 163. La intalnirea cu primarul Stavarache au mai reclamat problemele pe care le au cu chiriasii primariei reprezentantii asociatiilor 112, 38, 40 si 51. „Am trimis inca din luna octombrie 2005 notificare catre Primaria Bacau aratand ca, potrivit Legii 114, a locuintei, la cererea asociatiei de proprietari, primaria poate lua masuri impotriva chiriasilor cu datorii, ne-a declarat Costica Pascu, vicepresedintele Asociatiei 112. Nici pana acum nu am primit raspuns. Eu cred ca primaria vrea sa evite aceasta problema si ne lasa pe noi, asociatiile, sa ne spalam pe cap cu chiriasii si cu locatarii. Noi nu putem lua nici o masura impotriva chiriasilor. Am dat Primaria Bacau in judecata pentru datoria acumulata de chiriasi, dar a castigat invocand ca doar administreaza aceste locuinte. Si noi ce sa facem? Platim penalitati la furnizori pentru aceste datorii&#8221.

Locatarii cu plata la zi din blocul de la Orizont au o solutie: „Sa-i dea afara pe cei care nu platesc! Au bani de bautura, dar nu achita gazele. Sa aduca aici familii care ar plati intretinerea, dar nu au unde sta!&#8221Scris de Doina MINCU

Zeci de bacauani infectati cu virusul hepatic C asteapta sa le vina randul la tratament. La Casa de Asigurari de Sanatate (CJAS) exista 40 de dosare in asteptare, iar alte 40 au fost trimise la comisia de la Casa Nationala, care va hotari daca pacientul va primi tratament gratuit sau nu. &#8222Se recurge la liste de asteptare deoarece costul tratamentului este foarte mare, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. In medie, pentru un bolnav se cheltuiesc 1.800 euro pe luna&#8221. Acum, in tratament se afla 64 de pacienti, 4 miliarde de lei fiind rezervate lunar pentru medicatia lor. Si retetele pentru bolnavii cu hepatita de tip B sunt destul de scumpe, ajung and la 3 milioane de lei pe luna. Dr. Luminita Alistar, sef sectie Boli Interne la Spitalul Judetean de Urgenta, ne-a declarat ca, pentru a nu i se agrava boala, pacientul, in lunile de asteptare, trebuie sa tina un regim de viata strict: fara alcool, medicamente toxice, nopti pierdute si efort fizic. &#8222Romania este in zona endemica de hepatita C, iar cei mai multi pacienti au fost infectati inainte de &#821689. Se faceau vaccinuri cu acelasi ac, sau se foloseau trusele acelea care se sterilizau in dispensar. Este valabil si pentru hepatita B&#8221. Detinem in Europa suprematia la infectiile cu virusurile hepatice B si C, a caror prima cauza de raspandire o reprezinta acum relatiile sexuale intamplatoare si neprotejate. Statisticile arata ca, in Romania, populatia este infectata cu virusul B intre 5 si 6 la suta, iar cu virusul C intre 8 si 12 la suta. Medicii spun ca este ignorat pericolul virusurilor hepatitice, care sunt ucigasi tacuti, ce imbolnavesc in mod discret, iar complicatiile apar dupa 5-10 ani, cu rata mare de deces. Frecventa cazurilor este mai mare la copiii si tinerii pana la 18 ani si la persoanele cu sex masculin. 80 la suta din persoanele infectate nu prezinta simptomatologie. Medicii de la maternitate descopera frecvent gravide infectate, care nu au avut habar ca sunt bolnave. Netratata, hepatita C conduce la ciroza si cancer de ficat, mare parte din pacienti necesitand transplant de ficat. Pentru a evita infectarea, pacientii trebuie sa nu accepte interventiile stomatologice, chirurgicale sau ginecologice decat atunci cand s-au convins ca se folosesc truse sterilizate sau de unica folosinta. Este valabil si in cazul serviciilor de manichiura si pedichiura.Scris de Doina Mincu