duminică, 14 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5727

Invatamantul economic fara frontiere / Interviu cu prof. dr. Dumitru Marius Paraschivescu

de
Deșteptarea
-

Absolvent al Facultatii de Studii Economice, Universitatea &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. A parcurs toate treptele universitare, de la lector, asistent universitar, conferentiar si apoi profesor, la Universitatea &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. Doctor in economie din anul 1984, specialitatea Economie. Profesor universitar 1994-1998, la Iasi. Din 1999 si pana astazi, profesor doctor al Universitatii &#8222George Bacovia&#8221 Bacau. Rector al Universitatii bacauane in perioada 1996-2004. A fost decan al Facultatii de Contabilitate si Informatica de Gestiune – Universitatea &#8222George Bacovia&#8221 Bacau. Presedinte al Colegiului Academic al Fondatorilor Universitatii &#8222George Bacovia&#8221. Membru fondator al diferitelor asociatii si fundatii academice, membru al Consiliului National al Rectorilor – 2002-2005. Doctor Honoris Cauza al Universitatii de Stiinte Aplicate Chisinau. A primit Ordinul &#8222Knight of Grace” – Malta, Diploma de Excelenta la Salonul International de Inventica si Cercetare EUREKA, 2000, Bruxelles, medaliat al Universitatilor din Chisinau, Jena – Germania, Poitiers – Franta, Marmara – Turcia, Modena – Italia. Cetatean de Onoare al oraselor Bacau si Poitiers, Premiul Desteptarea – 2001. Conducator de doctorat la ASE Bucuresti, autor al 26 de carti, manuale si tratate de specialitate, dintre care 16 publicate in edituri. Autor a 90 de articole si studii stiintifice de specialitate publicate in tara si strainatate, 94 de participari la manifestari stiintifice din tara si strainatate, referent stiintific in peste 30 de comisii pentru acordarea de doctor in economie, a fost referent stiintific la peste 25 de carti de specialitate, a semnat peste 30 de contracte de cercetare stiintifica. Membru in mai multe consilii de administratie a mai multor societati comerciale.

-Trebuie sa fiti mandru ca in Bacau intalniti atat de multi absolventi pe care cu ani in urma i-ati avut studenti in Iasi si la Bacau!

– Este firesc sa fiu mandru, mai ales ca cei mai multi dintre ei sunt astazi buni manageri, buni profesionisti, oameni de mare valoare. Sunt de 35 de ani cadru didactic in invatamantul superior economic si in tot acest timp mi-am imbogatit sufletul din seva a tot atatea generatii de tineri studenti, economistii de astazi. Ai o mare satisfactie cand te afli intr-un amfiteatru in care vezi chipurile vesele, uneori grave, alteori foarte entuziaste ale studentilor dar, cei care m-au marcat cel mai mult au fost acei studenti care au venit la facultate dupa ce au trecut de prima tinerete. Motivarea, interesul si respectul lor pentru cultura economica si profesionalism sunt un imbold pentru orice cadru didactic. Pe multi dintre ei i-am indrumat la lucrarile de diploma sau de disertatie. Un curs este bun, o lucrare de licenta sau de masterat, o teza de doctorat sunt bune daca intre cadru didactic si student exista comunicare, colaborare si respect. De multe ori ideile profesorului se regasesc in lucrarile de care aminteam. Sunt insa si situatii cand ideile profesorului vin din dialogul si framantarile studentului, masterandului sau doctorandului. In primii ani dupa absolvire profesorul este cartea de vizita a absolventului, apoi absolventul devine cartea de vizita a profesorului. Cred ca acelasi sentiment de mandrie, de satisfactie il are orice cadru didactic, ba chiar este un privilegiu. .

– Aveti dubla &#8222cetatenie”: iesean si bacauan. Ati facut cea mai buna alegere?

– Am avut in viata mereu posibilitatea sa aleg si niciodata nu am regretat alegerea facuta. Deci v-am raspuns la intrebare si pot continua cu alte exemple. In 1971, cand am terminat facultatea se organiza &#8222repartitia guvernamentala”. Ca sef de promotie, am avut de ales intre a incepe cariera universitara sau a lucra in Ministerul Comertului Exterior. Am ales cariera universitara. Intre centrele universitare Iasi, Bucuresi si Cluj am ales Iasul. In 1990 am avut de ales intre invatamantul superior, afaceri si politica sau de toate. Am ales numai invatamantul superior. In 1994 am avut de ales intre invatamantul superior particular din Iasi si cel din Bacau. Am ales Bacaul. In 1999 a trebuit sa aleg definitiv intre Universitatea &#8222Al.I. Cuza” din Iasi si Universitatea &#8222George Bacovia” din Bacau. A fost cea mai grea alegere in conditiile in care UGB nu era acreditata, iar constructia se afla abia la inceput. Se stie ca am ales UGB.

Revenind la intrebare, vreau sa spun ca fiecare oras a contribuit la formarea mea si la rezultatele muncii mele. Rezultatele de la Iasi, desi nu se vad, se regasesc in foarte mare masura in cele de la Bacau.

– Un cadru didactic este in acelasi timp si un cercetator. Credeti ca cercetarea in domeniul stiintelor economice a cunoscut in ultimii ani o anumita schimbare?

-Cercetarea economica se deosebeste de cercetarea din stiintele exacte prin extindere, aplicabilitate, instrumente si durabilitate. Noi nu facem &#8222descoperiri” si nu putem breveta inventii. Noi analizam si diagnosticam fenomenele si evolutiile economice, propunem teorii, &#8222mecanisme”, modele si prognoze pe baza rezultatelor la nivelul ramurilor sau firmelor. Da, este o schimbare in bine, dar este loc si de mai bine. Ar fi de dorit ca profesorii universitari sa fie implicati mai mult in rezolvarea problemelor concrete cu care se confrunta agentii economici, in cercetarea economica de baza la nivelul marilor companii. In prezent se mareste distanta dintre teorie si practica, chiar si in cazul procesului de invatamant. Nu e bine. Si de o parte si de alta trebuie actionat: universitatile sa puna accentul pe aplicatii, studii de caz, analiza diagnostic etc, organizatiile economice sa accepte colaborarea cu universitatile, atat in ceea ce priveste practica studentilor, cat si in ceea ce priveste documentarea si formarea tinerilor cercetatori. Am propus Ministerului Educatiei si Cercetarii si Comisiei de Invatamant a Senatului sa formuleze criterii de selectie pentru ca unele companii sa devina &#8222Centre de practica universitara” asa cum exista in domeniul medical. In prezent, firmele nu sunt interesate si nici stimulate sa incurajeze practica studentilor sau a cercetatorilor.

– Unde se gaseste cercetarea romaneasca in prezent?

– Intrebarea dvs. este legata de precedenta. In Romania, si nu numai, exista o problema. O buna parte din cercetarea stiintifica se desfasoara in universitati, aceste universitati asumandu-si misiunea de invatamant si cercetare. Eu sunt de parere ca nu orice universitatea poate face cercetare daca nu este sustinuta de stat, mai ales o universitate particulara al carei buget se bazeaza exclusiv pe taxele studentilor. Desigur, exista proiecte finantate, dar acestea au criterii de eligibilitate greu de indeplinit de universitatile tinere. Pentru astfel de universitati trebuie sa existe o finantare speciala, stimulativa. Este greu ca o universitate cu 50 de cadre didactice sa castige un proiect de cercetare finantat in fata unei universitati cu 2000 de cadre didactice. Nici la box nu se lupta intre ei sportivii din categorii diferite. A doua problema este ca cercetarea din universitati este de cele mai multe ori individuala si nevalorificata. Acelasi om este si cadru didactic si cercetator. Din pacate, cadrul didactic tanar este coplesit de sarcinile didactice si extradidactice, fiind nevoit sa faca cercetare numai in interes personal, pentru promovare sau pentru obtinerea doctoratului. In acest caz cercetarile nu sunt in echipa, nu sunt valorificate corespunzator si este regretabil. A treia problema o constituie formalismul unor asa-zise manifestari stiintifice. Se inscriu 100, participa mai putin de jumatate, se publica tot pentru uz intern. Or, cercetarea trebuie sa treaca dincolo de perimetrul universitatii. Sa ajunga la cei care o pot pune in valoare. Pentru asta trebuie pus accentul pe confruntarea externa, pe mobilitate, pe baza materiala. Realizarea in Romania a unei economii de piata functionala, apta pentru integrarea europeana, presupune pregatirea mediului de afaceri si a operatorilor lui pentru asumarea unui comportament concurential activ pe o piata deschisa, dinamica si deosebit de exigenta.

– Ati vorbit mai inainte de &#8222mobilitate”. Sa inteleg ca cercetatorii &#8222n-au frontiere”?

– Da. Asa este. Invatamantul superior iti ofera aceasta sansa. Eu insumi am beneficiat si beneficiez de ea. Faptul ca, desi sunt cadru didactic la Bacau, sunt in acelasi timp si conducator de doctorat la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti, este cea mai buna dovada. Colaborarea mea cu colectivele de la Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune din cadrul ASE este benefica si pentru UGB, dar si pentru Bacau. Majoritatea doctoranzilor mei la specializarea &#8222Contabilitate manageriala” sunt din Bacau, iar patru dintre ei sunt cadre didactice ale Universitatii &#8222George Bacovia”. Sunt conditii ca tinerii cercetatori si studentii economisti sa priveasca mai mult catre viitor. Noua programa universitara licenta – masterat – doctorat incurajeaza cercetarea stiintifica a tinerilor. Ramane insa deschisa lupta intre universitati pentru indrumarea acestei cercetari.

– Ce credeti ca ar mai fi de facut in domeniul cercetarii stiintifice?

– Voi face referire numai la cercetarea in domeniul stiintelor economice pentru ca este domeniul in care sunt implicat. Este nevoie de seriozitate si rigurozitate. Este nevoie, asa cum am mai spus, de cercetare in echipa, este necesara valorificarea rezultatelor cercetarii. Daca macar un alt cercetator este de acord cu propunerile tale sau este interesat sa le preia, este un succes. Daca echipa de cercetare se impune intr-o competitie de idei la nivel national si international, este un succes.

In acceptiunea sa cea mai raspandita, conceptul &#8222noua economie” se preteaza unei abordari in termenii binomului &#8222realitate – mod de gandire economic”, deci trebuie sa intelegem ca cercetarea actuala se bazeaza pe cunoasterea realitatii si a economiei. Reforma economiei cere un nou tip de economist – &#8222economistul european”. Noul economist cere un nou sistem de invatamant economic – &#8222invatamantul european”, care sa regleze cantitatea si calitatea pietei muncii. Invatamantul european cere un nou tip de cadru didactic, un nou tip de cercetator. Conditii sunt. Trebuie schimbate doar mentalitatile si metodele.

In Romania este necesara imbunatatirea si respectarea statutului cercetatorului – cadru didactic din universitati. De asemenea este necesara valorificarea cercetarii stiintifice la nivel local si regional. La ASE am propus introducerea Contractului de cercetare pe perioada doctoranturii, incheiat de doctorand cu una sau doua firme recunoscute pe plan national. Dar pentru asta trebuie creat cadrul legal. Mentinerea performantei, a excelentei in cercetare, dezvoltarea parteneriatelor, asigurarea vizibilitatii stiintei romanesti si motivarea celor antrenati in activitatea de cercetare sunt fundamental conditionate de un sistem corespunzator de finantare.

Dupa parerea mea, in urmatorii ani este nevoie de o intinerire si intarire a scolii superioare de cercetare economica. Cred ca un procent de 1-5 % dintre absolventii anumitor specializari de la masterat, sau un procent mai mare dintre doctoranzi trebuie sa ramana in colectivele de cercetare din universitati sau din marile companii, ca economisti-analisti pe probleme micro si macroeconomice, financiare, monetare, ecologice etc. Multe firme straine au deja asemenea obiective de cercetare cu oameni &#8222scoliti” pe cheltuiala si beneficiul firmei. Ele au inteles ca drumul prin sistemul concurential trebuie parcurs cu un sofer bun si un copilot de nadejde – stiinta. Deci fondul stiintific dat de cercetarea fenomenelor economice din Romania si din lume trebuie valorificat si imbunatatit.

– Ati vorbit de un nou tip de economist, economistul modern ca specialist dinamic si competitiv. Se afla la lucru acest economist?

– Intr-o oarecare masura, da. Crearea noului tip de economist – actor sofisticat al lumii afacerilor interne si internationale, presupune si compatibilizarea tipurilor de formare initiala si continua cu practicile si standardele educationale din spatiul euro-atlantic, invatarea tinzand sa devina creativa, operativa, capabila sa dezvolte la indivizi capacitatea de a lua decizii si de a solutiona cat mai rapid problemele. Exigentele profesiei de economist – fie el teoretician al fenomenelor si proceselor economiste, fie practician in diverse domenii – vizeaza pe de o parte insusirea teoriei economice intr-o maniera constructiva si obiectiva, formarea unui limbaj economic cat mai evoluat si elaborat, iar pe de alta parte, formarea de convingeri comportamentale, psihologice si sociale in concordanta cu esenta economiei concurentiale. Rolul invatamantului superior economic devine fundamental in atingerea acestor scopuri educationale.

– Fiecare dintre noi, indiferent de profesie, este intr-o oarecare masura un &#8222economist” mai bun sau mai putin bun! Credeti ca este necesara imbunatatirea culturii economice in paralel cu pregatirea specialistilor in domeniul economic?

– Educatia economica este obligatorie. Fiecaruia i se cere spirit antreprenorial, disciplina financiara, o perceptie corecta a competentelor economice. Rolul stiintelor economice este important atat in directia formarii de specialisti, profesia de economist fiind la mare cautare intr-o societate bazata pe legile pietei, cat si pentru educarea continua. Intr-o lume supusa unor schimbari permanente, a stagna in ceea ce priveste pregatirea este un comportament pagubos sau chiar periculos pentru economistul contemporan. Asa cum afirma Peter Druker in celebra sa carte &#8222Societatea post-capitalista”, &#8222secretul societatilor viitorului este educatia”.

Educatia este un parametru, o directie prezenta si viitoare. Pregatirea economistului de azi se aplica intr-un orizont de timp mediu si lung. Trebuie sa fim constienti ca documentul contabil, de exemplu, nu poate fi realizat de un economist slab pregatit, asa cum o operatie chirurgicala nu poate fi facuta de un medic fost student mediocru.

Intrebarea dumneavoastra ma provoaca la un raspuns mai amplu. Necesitatea pregatirii economice a tuturor specialistilor (ingineri, medici, juristi, jurnalisti etc.) este demonstrata de prezenta in facultatile cu profil economic a absolventilor altor facultati. Sunt convins ca noile planuri de invatamant de la celelalte specializari vor tine seama mai mult de pregatirea economica. In acelasi timp si invatamantul superior economic trebuie sa aiba o deschidere mai mare catre facultatile cu alt profil. Solutia de a crea in universitatile tehnice specializarea &#8222inginerie economica” a fost una provizorie si de compromis. Acest lucru nu mai este posibil in conditiile integrarii in UE.

– Invatamantul superior este in plina adaptare la cerintele europene. O dovada este aplicarea incepand din acest an universitar a noii structuri: licenta

(3 ani), masterat (2 ani), doctorat (3 ani). Ne asteapta si alte noutati?

– Da. Ierarhizarea universitatilor pe baza unor indicatori ai calitatii, posibilitatea extinderii ofertei academice prin prezenta in Romania, deci si in Bacau, a unor universitati din afara tarii, cresterea mobilitatii cadrelor didactice si studentilor etc. Marile companii se vor grabi sa investeasca din ce in ce mai mult in educarea si formarea propriilor si chiar a viitorilor angajati. Noutatile pot veni si de la noi. Insist si voi insista in orice imprejurare potrivita asupra parteneriatului real, bazat pe comunicare si cooperare, dintre facultatile cu profil economic si firme sau agentii guvernamentale pentru a acoperi golul care se creeaza in privinta pregatirii practice a studentilor. Insist si voi insista asupra imbunatatirii educatiei economice in invatamantul preuniversitar. Acest lucru este cu atat mai necesar cu cat economistul licentiat al anului 2008 va avea o pregatire de numai 3 ani. Misiunea noastra va fi in acesti 3 ani sa-i invatam pe studenti sa deosebeasca ceea ce este necesar imediat de ceea ce este necesar oricand. Va trebui sa-i convingem pe cei mai buni sa continue pregatirea economica prin masterat si doctorat. Acestea sunt tendintele, dar &#8222tendintele ca si caii sunt usor de stapanit in directia in care se indreapta deja”. Schimbarea presupune si riscuri.

– Domnule profesor, am abordat pe rand doua probleme de actualitate: educatia economica si cercetarea economica. Va rog sa acceptati sa schimbam registrul cu patru intrebari despre dvs.:

– Ce ati fi vrut sa fiti daca n-ati fi fost economist?

– Medic.

– Va place sportul? Este adevarat ca ati facut sport de performanta?

– Da. M-am format la Clubul sportiv din Ramnicu Valcea. Am jucat baschet in lotul national de juniori in perioada liceului si la Politehnica Iasi (divizia A), apoi la Universitatea Al.I. Cuza (divizia B), ca student. Imi pare rau ca nu am facut nimic pentru studentii de la Bacovia in acest domeniu.

– Ati avut sansa istorica de a fi primul Rector, recunoscut oficial de Ministerul Educatiei si Cercetarii, al Universitatii &#8222George Bacovia”. Ce a insemnat pentru dvs. acest lucru?

– Satisfactia muncii si lectia vietii.

– Ce inseamna pentru dvs. titlul de Doctor Honoris Causa pe care l-ati primit recent?

– Sunt onorat. Ma bucur ca numele meu a fost legat inca o data de Bacau.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Justitia amputeaza drepturile cadrelor didactice

    de
    Deșteptarea
    -

    O veste neasteptata a cazut ca un trasnet, tulburand linistea cadrelor didactice din toata tara, chiar inaintea intrarii in scurta vacanta intersemestriala. Printr-o Ordonanta a Guvernului, nr.4/2006, au fost modificate anexele 1a, 1 b, 2a si 2b din macheta de calcul a salariului personalului didactic. Prin noua macheta de calcul, indemnizatiile de conducere si gradatiile de merit au fost excluse din salariul de baza, revenindu-se, astfel, la situatia existenta in 2002.

    Trebuie sa precizam ca, in urma grevei care a paralizat sistemul romanesc de invatamant la inceputul primaverii din 2004, sindicatele din invatamant au reusit, printre altele, o noua macheta de calcul a salariului pentru personalul didactic incadrat pe functiile prevazute in anexelke nr.1 si 2 la O.U.G. nr.68/2004, macheta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.925/11.X.2004. In aceasta macheta se stipula ca in salariul de baza sunt incluse salariul functiei didactice conform grilei, indemnizatia de conducere, salariul de merit/gradatia de merit, indemnizatiile de dirigentie si cele pentru invatatori, educatoare, institutori, precum si indemnizatia pentru invatamantul special, prevazuta la art.49(3) din Legea nr.128/1997. Toate cele de mai sus erau incluse si in baza de calcul pentru sporul de vechime. Avand in vedere faptul ca de gradatie de merit beneficiau cele mai merituoase cadre didactice (putinele exceptii intaresc regula), deducem ca Ministerul Educatiei si Cercetarii &#8222le-a ars” taman pe VIP-urile sistemului romanesc de invatamant, tocmai acum, cand se vorbeste tot mai intens despre o noua calitate a procesului educational. &#8222Nu-i vina Minsterului, este o decizie a Curtii Supreme de Justitie”, ni s-a spus de la Directia Generala pentru Invatamantul Preuniversitar, din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, lasandu-ne sa intelegem ca la baza noii decizii ar putea fi sumele mari de bani cuvenite cadrelor didactice cu gradatie de merit, beneficiare ale hotararilor judecatoresti de retrocedare a drepturilor banesti de care fusesera frustrate. Un raspuns similar am primit si de la Iulian Oprisan, vicepresedinte al S.L.I. Bacau: &#8222Din pacate, nu mai putem face nimic, pentru ca este vorba de o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie”. Mai ramane o intrebare: De ce a intervenit negativ Justitia numai in cazul cadrelor didactice si nu si in cazul obtinerii unor drepturi de catre mineri sau siderurgisti? Asteptam reactia sindicatelor din invatamant vis-a-vis de aceasta &#8222decizie definitiva si irevocabila”. Scris de Stefan OLTEANU

    Volei feminin/ Divizia A1 / La serviciu, Alfred Hitchcock!

    de
    Deșteptarea
    -

    @ Dinamo Lemtrans Bucuresti-Stiinta Bacau 2-3 (25-19, 26-24, 25-27, 24-26, 14-16)

    E un campionat nebun! Nebun de legat. Singura stare de normalitate se leaga de parcursul fara greseala al Stiintei: 16 victorii din tot atatea jocuri. Mai nou insa, pana si liderul a intrat in sarabanda meciurilor regizate de Alfred Hitchcock. Miercuri, Stiinta a invins Unicul in tie-break, cu 18-16, dupa ce nemtencele au avut 1-0 si 2-1 la seturi. Sambata, impotriva lui Dinamo (cu ex-bacauancele Pachitariu, Alexe si Chivorchian in formula de start), campioana Romaniei a impins si mai departe limita dramatismului. Conduse cu 2-0 pe seturi, studentele au revenit incredibil. 27-25 in actul al treilea! 26-24 in setul patru!! Si 16-14 in tie-break, dupa ce Dinamo a fost in avantaj cu scorul de 14-13!!! „A fost un meci spectaculos, iar meritul fetelor noastre este ca s-au concentrat mai mult decat adversarele si au luptat pana la capat. Am declarat ca vom juca toate partidele la victorie si am demonstrat o data in plus ca nu ne intereseaza nici un fel de aranjamente&#8221, a sintetizat antrenorul Stiintei, Florin Grapa. Inceputul mai slab al Stiintei a fost conditionat si de absentele Anei Mitrovic si Viktoriei Polischiuk. Accidentata la genunchi in meciul cu Unic, Mitrovic a ramas in tribuna, cedand locul Biancai Moldovan, in timp ce Polischiuk (entorsa la glezna in timpul antrenamentului de joi) a luat loc pe banca de rezerve, fiind inlocuita de Andreea Nitulescu. In setul doi, insa, Florin Grapa si Melu Manta au decis sa forteze reintrarea lui Polischiuk, ridicatoarea ucraineana redresand jocul echipei din Bacau. Din pacate, Stiinta nu a trebuit sa faca fata doar accidentarilor si a unui adversar care lupta din rasputeri sa-si salveze situatia. Sambata, campioana Romaniei s-a lovit inca o data de un arbitraj potrivnic. „Au fost cateva greseli flagrante in defavoarea noastra, insa am dovedit ca suntem o echipa cu psihic tare&#8221, a comentat „secundul&#8221 Melu Manta.

    Aceasta victorie cu 3-2 consolideaza pozitia de lidera a Stiintei si incepe sa clatine din nou sansele lui Dinamo de a ajunge in play-off. Bucurestencele pastreaza un set avans fata de Unic si isi leaga sperantele de meciul de miercuri, de la Targu-Mures. In cazul unui succes la limita contra ardelencelor, Dinamo va trebui sa tremure pana in ultima etapa. Atunci este programat meciul Unic-Metal Galati, un adevarat „baraj&#8221 pentru accederea in turneul play-off, avand in vedere ca nici Metalul nu este inca sigura suta la suta de calificare. Ce campionat nebun!

    In jocul de sambata, de la Bucuresti, Stiinta a utilizat urmatoarea formatie: Andreea Nitulescu, Mihaela Truta, Tanja Boskovic, Bianca Moldovan, Lucia Hatinova, Stanja Maletic, Nicoleta Tolisteanu (libero). Au mai jucat: Viktoria Polischiuk, Bianca Toma, Georgiana Anghel si Sorina Marian.

    Rapid a indoit Metalul

    Rezultatele complete ale etapei de sambata:

    Unic Piatra Neamt-U Jolidon Cluj 3-0

    Rapid AIBO Bucuresti-CSU Metal Galati 3-0

    Penicilina Iasi-IOR Bucuresti 3-0

    Dinamo Lemtrans-Stiinta Bacau 2-3

    Volei Arges Pitesti-CSU Gaz Targu-Mures 1-3

    CLASAMENT

    1.Stiinta1616048-1032p.

    2.Rapid1613343-1320p.

    3.Metal1611535-2227p.

    4.Dinamo1610634-2326p.

    5.Unic1610636-2626p.

    6.Tg. Mures168832-2624p.

    7.Penicilina167930-2823p.

    8.Arges1631311-4119p.

    9.Jolidon162149-4318p.

    10.IOR160162-4816p.

    Miercuri e din nou etapa

    Miercuri, 8 februarie, Divizia A 1 va bifa etapa cu numarul 17, penultima. Iata programul acestei runde:

    Stiinta Bacau-Penicilina Iasi (ora 17.00)

    Volei Arges Pitesti-Unic Piatra Neamt

    CSU Gaz Targu-Mures-Dinamo Lemtrans Bucuresti

    IOR Bucuresti-Rapid AIBO Bucuresti

    CSU Metal Galati-U Jolidon ClujScris de Dan SION

    Problemele medicale din lotul FCM Bacau ii dau batai de cap antrenorului Cristi Popovici / Preocupat de accidentari

    de
    Deșteptarea
    -

    -Domnule Popovici, sunteti satisfacut de felul in care s-au pregatit jucatorii dumneavoastra in stagiul montan de la Slanic Moldova?

    -Da, pot sa ma declar multumit. Mi-am atins scopul, in sensul ca echipa si-a incarcat bateriile. Accentul a cazut, evident, pe latura pregatirii fizice, sedintele de antrenament cu mingea fiind mai mult pentru a intrerupe monotonia. Nu poti sa-ti alergi neintrerupt jucatorii timp de zece zile, trebuie sa mai vii cu ceva. Ca sa nu mai spun ca nici terenurile, acoperite cu un strat destul de mare de zapada, nu sunt propice pentru a lucra chestiuni tehnico-tactice.

    -Si totusi aveti si nemultumiri legate de acest stagiu. E vorba de numeroasele accidentari.

    -Asa este. Lista indisponibilitatilor s-a dovedit foarte lunga, insa cel mai mult ma preocupa situatiile lui Dobos si Marian Tanasa. In cazul lui Dobos am decis sa fortam putin joia trecuta, cand jucatorul a efectuat doua reprize de alergari de cate 25 de minute. Din pacate, el a resimtit dureri in noaptea urmatoare, asa ca am renuntat la alergari. Sa vedem care va fi situatia pe parcursul acestei saptamani. Daca Dobos reintra in program normal, atunci el fi apt suta la suta din punctul de vedere al pregatirii fizice pana la inceperea campionatului.

    -Si Marian Tanasa?

    -Acelasi discurs si in cazul sau. Tase are piciorul imobilizat si va renunta la atela vineri. Daca din acel moment intra in ritmul normal de antrenament, cred ca putem conta pe el pentru prima etapa a returului.

    -Care mai e situatia lui David si a lui Potorac?

    -Daniel nu mai are probleme. Mai mult, a si facut cateva serii de alergari in cantonamentul de la Slanic. In ceea ce-l priveste pe Potorac, am decis sa-l menajez putin pentru ca a simtit din nou dureri de ordin muscular.

    -In acelasi loc in care a suferit ruptura vara trecuta?

    -Nu, din fericire, este in alt loc, undeva mai sus pe coapsa. Sper ca de maine (n.r./ azi) sa reintre si el in ritmul normal de pregatire. Am mare incredere in Potorac, mai ales ca mi-a aratat si in amicalul cu Gloria Buzau ca este o solutie pentru echipa in retur.

    -Apropo de retur. Mai este o luna si se reia campionatul. Cum simtiti echipa?

    -Eu spun ca daca nu ne vom confrunta cu accidentari, o vom scoate linistit la capat. Imi da incredere si modul in care jucatorii mai in varsta s-au pregatit foarte constiincios in cantonamentul de la Slanic, dupa cum imi da incredere si faptul ca toti fotbalistii sunt montati sa traga tare pentru evitarea retrogradarii. Am observat asta si din antrenamente, dar si din felul in care discuta intre ei. Totul este, repet, sa nu ne mai lovim de aceasta problema spinoasa a accidentarilor.Scris de Dan SION

    Scandalul caricaturilor ia amploare / Consulatul danez din Beirut a fost incendiat

      de
      Deșteptarea
      -

      Protestatari libanezi au incendiat consulatul danez din Beirut, duminica, an semn de protest fata de publicarea caricaturilor cu profetul Mahomed, o actiune ce escaladeaza tensiunile, dupa ce violente similare s-au anregistrat sambata an Siria, relateaza Reuters. Mii de persoane, unele purtand steaguri verzi islamice, au scandat &#8222Allah este cel mai mare!” an fata cladirii an flacari. Unii stateau pe un vehicul al pompierilor – una dintre cele trei care au fost avariate de protestatari pentru a-i ampiedica pe pompieri sa stinga incendiul. Deocamdata nu este clar daca an cladire se afla cineva an momentul izbucnirii incendiului. Fortele de securitate libaneze au facut uz de gaze lacrimogene ampotriva protestatarilor – an numar de circa 20.000 – care se andreptau catre consulatul danez. Martori oculari au declarat ca fortele de securitate au tras focuri de avertisment si au folosit tunuri cu apa pentru a dispersa protestatarii, care au incendiat doua vehicule ale Apararii civile, o masina a politiei si un jeep militar. Potrivit unei surse, mai multi clerici musulmani au iesit an strada pentru a face apeluri la calm. &#8222Nici un alt Dumnezeu an afara de Allah, Mohamed este profetul sau!” – au scandat protestatarii, care au aruncat cu pietre an fortele de securitate. Mai multe persoane au lesinat din cauza gazelor lacrimogene. Premierul libanez Fouad Siniora a condamnat violentele la care s-au dedat protestatarii. &#8222Nu au nici o legatura cu islamul. Destabilizarea securitatii si vandalismul dau o imagine gresita despre islam. Profetul Mahomed nu poate fi aparat asa”, a subliniat el. Premierul a mai spus ca protestatarii au atacat si masini si magazine din zona. Mohammad Rashid Qabani, principalul lider sunnit din Liban, a lansat un apel la calm. &#8222Nu dorim ca exprimarea condamnarii noastre (fata de publicarea caricaturilor) sa fie folosita de unii pentru a prezenta o imagine distorsionata a islamului. Astazi ne confruntam cu un test foarte important. Lasati ca exprimarea condamnarilor noastre sa fie an conformitate cu valorile islamului”, a subliniat el.Sambata, protestatari sirieni au incendiat ambasadele daneza si norvegiana din Damasc si au avariat reprezentanta diplomatica a Suediei. Tarile scandinave si Statele Unite au condamnat Siria pentru ca nu a reusit sa asigure securitatea ambasadelor.

      Ministerul danez al Afacerilor Externe apreciaza ca situatia din capitala Libanului a scapat de sub control, dupa ce sediul consulatului sau din Beirut a fost incendiat si se anregistreaza ciocniri antre manifestanti si fortele de ordine, relateaza AFP. &#8222Situatia din Liban a evoluat negativ an cursul zilei de duminica. Situatia din Beirut nu mai este sub control”, precizeaza ministerul danez, care asi sfatuieste cetatenii sa renunte la calatoriile spre Liban.

      Copenhaga a cerut danezilor din Liban sa se antoarca acasa

      Potrivit unor surse medicale, 28 de persoane au fost ranite.Numeroase persoane au fost evacaute dupa inhalarea de gaz lacrimogen sau din cauza unor fracturi. Cateva mii de manifestanti s-au andreptat, duminica, spre cartierul crestin Achrafiye, unde se afla reprezentanta diplomatica daneza, pentru a protesta fata de publicarea caricaturilor cu Mahomed. Ei au atacat magazine si proprietati din acest cartier situat an estul capitalei libaneze. Manifestantii, care se reunisera la ora locala 11.00, au fost opriti initial la 200 de metri de cancelarie de catre fortele de ordine care patrulau an zona. Unii protestatari au reusit sa forteze cordonul de securitate si au dat foc cladirii. Protestatarii – cateva mii potrivit estimarilor corespondentilor de presa – au raspuns la chemarea unui grup intitulat &#8222Miscarea nationala pentru apararea profetului Mahomed”. Copenhaga a cerut imediat cetatenilor danezi din Liban sa se antoarca acasa. Sambata, proteste similare au avut loc an Siria, cladirile care adaposteau ambasadele Danemarcei, Norvegiei, Suediei si statului Chile fiind incendiate. Danemarca si Norvegia si-au rechemat cetatenii din Siria si au anceput deja evacuarea lor.

      Ungureanu: Agresivitatea nu este o forma de critica la adresa unei caricaturi

      Ministrul roman de Externe, Mihai Ungureanu, a facut apel, duminica, la mai multa moderatie an legatura cu evenimentele din ultimele zile din Siria si Liban, apreciind ca agresivitatea nu poate fi considerata critica la adresa unei caricaturi. &#8222Excesul de violente, agresivitate nu cred ca reprezinta o forma de critica la adresa unei caricaturi”, a declarat Ungureanu la Munchen. an opinia sa, ultimele evenimente politice din Siria, precum si angrijorarea comunitatii internationale fata de dosarul iranian trebuie privite de factorii de decizie cu grija, seriozitate si ponderare. De asemenea el a spus ca Europa spiritului liber &#8222nu-si poate cenzura nici opiniile, nici concluziile ideologice, dar acesta nu este un atac la politica sau cultura sau religia altor state”. El aminteste ca dialogul cultural trebuie sa fie liber si fara cenzura si poate sa evolueze uneori an satira. Ungureanu s-a exprimat speranta ca nu vor continua problemele din ultimele zile si a atras atentia ca este importanta o atitudine de respect si antelegere &#8222fata de tot ce anseamna lumea libera”.Scris de Mediafax

      Liberalii vor „contract prenuptial” cu democratii / Fuziune fara Nistor

        de
        Deșteptarea
        -

        Disputa pentru sefia formatiunii rezultate din fuziunea PNL-PD a aprins spiritele conducerii liberale, care a votat &#8222pentru” unirea cu democratii, dar au pus conditia ca noul partid sa nu fie condus de Vasile Nistor, presedintele PD. Surse din interiorul PNL au declarat pentru DESTEPTAREA ca liderul PD Bacau ar fi fost catalogat drept &#8222impostor politic”. Liderii PNL Bacau au confirmat cu jumatate de gura conditiile privind fuziunea votate la sedinta de vineri. Doleantele lor vor ajunge astazi pe masa Comitetului Executiv National al PNL. Liderii PD Bacau au refuzat sa comenteze in vreun fel pozitia omologilor din PNL.

        Liberalii bacauani vor sa fuzioneze cu democratii, dar pun o conditie obligatorie: fara Vasile Nistor, presedintele Partidului Democrat (PD) Bacau. Doleanta a fost discutata de catre cei 18 membri ai Comitetului Executiv al Organizatiei Judetene a PNL Bacau, vineri seara, in sedinta fara accesul presei. Desi nu s-au dorit publice, punctele de vedere exprimate de catre membrii Comitetului au razbatut dincolo de peretii Casei &#8222Cancicov”.

        Reuniunea de la finele saptamanii trecute s-a produs la solicitarea &#8222Bucurestiului”, care a dorit sa stie ce cred flilialele judetene despre ideea fuziunii PNL-PD. Astfel, conform unor surse de incredere din PNL, liderii liberali au fost extrem de categorici in excluderea democratului Vasile Nistor din ecuatia noii formatiuni politice care ar urma sa apara. Sedinta a fost pigmentata cu vociferari la adresa lui Nistor. Supusa la vot, fuziunea a fost respinsa de trei membri ai Comitetului Executiv. Ceilalti au votat &#8222pentru”, dar cu amendamentul excluderii lui

        Vasile Nistor de la sefia partidului. Aceleasi surse au declarat pentru DESTEPTAREA ca liderul PD Bacau ar fi fost catalogat drept &#8222impostor politic”. Cel vizat de acuzele liberalilor nu a putut fi contactat telefonic. O opinie am obtinut, insa, de la deputatul democrat Liviu Miroseanu, un apropiat de-al lui Nistor. &#8222Daca se vor stabili reguli, vor fi generale, nu se vor referi la persoane. Despre votul liderilor liberali, cred ca e o chestiune interna a PNL, nu ne priveste pe noi, deci nu comentez”, ne-a declarat Miroseanu.

        Confirmari cu jumatate de gura

        Liderul liberalilor bacauani, Romeo Stavarache a confirmat cu jumatate de gura faptul ca s-a discutat despre scoaterea din carti a lui Vasile Nistor in eventualitatea unei fuziuni. &#8222S-a adus in discutie numele mai multor lideri si din PD si din PNL. Eu am propus ca decizia in aceste cazuri sa fie luata de conducerea centrala a Aliantei”, ne-a declarat Romeo Stavarache presedintele Organizatiei Judetene a PNL Bacau, ferindu-se sa pronunte numele lui Vasile Nistor. Viceprimarul Constantin Scripat nu depaseste nici el gradul de confirmare al sefului sau de la partid si de la Primarie. &#8222Am auzit discutii pe aceasta tema. Cei care au cerut asta probabil ca au argumente solide pe care nu le cunosc”, ne-a declarat scurt Scripat.

        Orgoliile si interesele franeaza fuziunea

        Votul de vineri al liderilor liberali le accenueaza unor democrati scepticismul privind fuziunea &#8222dupa Boc”. Fostul subprefect democrat Constantin Avram spune ca situatia din teritoriu, de la aceasta data, poate duce la o &#8222fuziune prin diviziune”. &#8222Hotararea liberalilor e o decizie luata intr-un for politic si nu o comentez. Nu stiu daca e cea mai buna solutie. Personal am rezerve privind punerea in practica a fuziunii anul acesta pentru ca sunt in joc oarece interese si mari orgolii. Probabil in urmatoarea perioada va avea loc o intalnire intre Romeo Stavarache si Vasile Nistor”, ne-a declarat Avram.

        Conditii liberale

        Liberalii bacauani au conditionat fuziunea cu PD de acceptarea mai multor propuneri. Ei vor ca actuala denumire, Alianta DA PNL-PD, sa se pastreze pana dupa alegerile generale. De asemenea, liberalii bacauani vor pastrarea doctrinei. Ei argumenteaza prin faptul ca PD nu a fost deocamdata acceptat in Internationala Populara iar PNL detine o pozitie destul de importanta in Internationala Liberala. Organizatia condusa de Stavarache vrea ca presedintii si organele de conducere a filialelor locale ale partidului rezultat in urma fuziunii sa fie alcatuite respectandu-se raportul dintre cele doua partide rezultat la alegerile locale din 2004. Surse din PNL ne-au declarat ca Stavarache ar fi sustinut ca organizatiilor puternice trebuie sa li se dea ocazia sa fie puternice. Vehementa liderilor liberalilor bacauani provine si din rezultatele ultimului sondaj de opinie realizat la nivel local care ar situa PNL la o cota de 57 la suta fata de PD care ar strange putin peste 16 la suta. Doleantele liberalilor bacauani vor ajunge astazi pe masa Comitetului Executiv National al PNL.

        Presedintele PD Emil Boc facea marti o declaratie de presa soc. El anunta ca partidul sau a decis fuziunea cu PNL. Tot atunci, el a facut public un calendar politic si a declarat ca raportul politic in momentul de fuziune va fi de unu la unu. Liderii liberalilor bacauani declarau la acea data ca sunt siguri ca, in momentul fuziunii organizatiilor judetene PNL si PD, se va respecta raportul de forte rezultat in urma alegerilor din 2004 adica 2,5 la 1. Ei s-au reunit vineri seara intr-o sedinta a Comitetului Executiv al Organizatiei Judetene tocmai pentru a statua prin vot conditiile in care se va realiza fuziunea PNL si PD la Bacau.Scris de Catalin BEJAN / Florin POPESCU

        A crescut ritmul incasarilor la CET / Asociatiile au datorii de 224 de miliarde

          de
          Deșteptarea
          -

          Dupa ce au scapat de Sarbatori si speriati de arecuperatori”, consumatorii au inceput sa plateasca intretinerea. Ca urmare, in ianuarie au ajuns bani si la CET, nu doar la RAGC, Distrigaz si E-ON, furnizorii de care se tem administratorii asociatiilor de proprietari. Desi bun, ritmul incasarilor acopera doar factura curenta, nu si pe cele restante.

          Se poate spune ca la CET Bacau anul 2006 a inceput cu dreptul. Conducerea societatii este multumita ca, in luna ianuarie, incasarile de la asociatiile de proprietari au crescut fata de lunile precedente. „De doua saptamani se incaseaza chiar bine, ne-a declarat directorul general al CET, Vasile Dragusanu. Sumele pe care le-am primit zilnic in aceasta perioada de la partenerii nostri de contract au fost situate intre un miliard si chiar doua pe zi. Datoria de 240 de miliarde a asociatiilor a scazut la 224. Nu pot sa explic acest fenomen”. Ritmul alert al incasarilor este considerat un fenomen intrucat in luna decembrie se incasau in medie 200 de milioane de lei pe zi. Mai mult de atat, 56 de asociatii de proprietari nu au virat catre CET nici macar un leu in ultima luna a anului 2005. Ca urmare, conducerea CET a anuntat la inceputul lunii trecute ca va apela la firme de avocatura pentru recuperarea creantelor de la consumatori. Speriate probabil de perspectiva, asociatiile s-au mobilizat si au crescut ritmul de plata a facturilor pentru agentul termic. Insa, cu o floare nu se face primavara. „In luna ianuare am incasat de la consumatorii casnici 16 miliarde de lei, a mai spus managerul de la CET. Cum factura unei luni de iarna este, in general, de 50 de miliarde de lei, pentru plata ei ar trebui sa primim de la consumatori cam 2,2 miliarde de lei pe zi. S-ar reusi astfel doar plata facturii curente. Cum ramane insa cu debitele?”.
          Datoria asociatiilor de proprietari pentru agentul termic furnizat de CET se ridica acum la 188 de miliarde, la care se adauga 36 de miliarde de lei sub forma de penalitati. Ceea ce impresioneaza chiar mai mult deca valoarea debitelor, care la unele asociatii depaseste 5 miliarde de lei, este vechimea lor, unele asociatii avand facturi restante chiar si din martie 2004. Luna aceasta, CET va aplica o noua runda de penalitati. Directorul Dragusanu spune ca nu mai poate tolera situatia si nu intelege de ce societatea pe care o conduce este lasata in coada listei la plata facturilor. Administratorii justifica aceasta practica spunand ca achita intotdeauna intai facturile la gaze, apa si electricitate pentru ca Distrigaz, Regia Autonoma de Gospodarie Comunala si SC E-ON nu accepta intarzierile la plata si sisteaza furnizarea utilitatilor. CET nu a trecut inca la aceasta masura extrema. Calculeaza in schimb penalitati. Numai ca facturile sunt fie refuzate de asociatii, fie netrecute in fisele de intretinere ale consumatorilor. Directorul Dragusanu atrage atentia administratorilor care procedeaza astfel ca incalca legile contabilitatii, „aceasta procedura fiind caz penal”.Scris de Doina MINCU

          Procurorii bacauani sunt ingrijorati de rata criminalitatii / Talharii, la concurenta cu ucigasii

            de
            Deșteptarea
            -

            Din 100.000 de bacauani, peste 300 sunt acuzati de diverse infractiuni. Anul trecut au fost mai putini criminali, dar s-au inmultit talharii. In 2005, prin escrocherii financiare, bugetul de stat a fost vaduvit de 174 miliarde de lei. Pentru ca nu sunt destui procurori, dosarele nerezolvate s-au adunat cu zecile.

            Tot mai putini infractori sunt judecati pentru faradelegile comise. Daca in 2004 au ajuns in fata instantei 5.061 de persoane, in 2005 au incalcat legea doar 4.023 de bacauani. Cei mai multi inculpati au fost trimisi in judecata de Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau (648), urmat de Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti (680). Procurorii apreciaza ca numarul minorilor acuzati de infractiuni este mai mic fata de anii precedenti, dupa cum au scazut si infractiunile contra persoanei. In 2005 au ajuns in fata instantei sub acuzatia de omor doar 77 de bacauani (fata de 117 ), iar pentru lovituri cauzatoare de moarte dau socoteala doar 15 persoane (fata de 50). Si la infractiunile de vatamare corporala grava apar mai putini inculpati ( 37 fata de 55). Un regres se inregistreaza si la infractiunile contra patrimoniului, fiind trimisi in judecata 1.928 de persoane, cu 300 mai putine decat in anul anterior.

            Bacauanii sunt campioni la talharii si ultraje

            O situatie ingrijoratoare se sesizeaza la infractiunile de talharie, care au crescut in 2005, la fel ca si infractiunile contra autoritatilor (ultrajele), care s-au dublat. Un semnal de alarma este tras si in privinta pagubelor cauzate economiei nationale prin infractiuni cu caracter patrimonial, prejudiciul inregistrate in bugetul statului fiind de 174 de miliarde. &#8222La infractiunile contra persoanei se constata ca printre factorii favorizanti sunt: alcoolismul, lipsa unor ocupatii permanente si lipsa prudentei din partea victimelor, precizeaza Elena Lichi, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau. Pentru infractiunile contra patrimoniului cauzele sunt: lipsa ocupatiei, lipsa mijloacelor materiale de existenta, regimul de viata parazitar, marcat de consum de alcool sau substante halucinogene. Ne ingrijoreaza ca este in crestere stocul de dosare din perioada analizata. Motivul ar fi lipsa unui numar de 28 de procurori – posturi de executie, dupa cum ar fi nevoie si de 7 procurori in posturi de conducere. Adica, avem un deficit de 35 de persoane”. Procurorii informeaza ca au in lucru 17 dosare cu autori necunoscuti, iar in cazul a 54 de inculpati s-a dispus achitarea. &#8222Concluzia finala este ca fenomenul infractional se mentine la nivel ridicat, daca ne referim la rata criminalitatii, la numarul total al inculpatilor trimisi in judecata si volumul prejudiciilor cauzate”, a conchis procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.Scris de Lili ADOCHITEI

            Fenomenul RENASTEREA va sarbatori zece ani de fiintare

            de
            Deșteptarea
            -

            Copilul teribil al buhusenilor, Asociatia Culturala RENASTEREA, amplineste an acest an (30 noiembrie ) 10 ani de existenta. Parea o gluma atunci cand un grup de entuziasti – profesorii Stela Dumitroaia, Gica Coserariu, Petru Botezatu, Ion Fercu, Ioan Stan, Ioan Ivan , Viorel Ciorniciuc ,Ioan Pascariu, Crisostom Dantz, Ciprian Zaharia, oameni de afaceri ca Ionel Turcea, Mihai Pristavu, Sandu Pobereznic, Constantin Frigura, Vasile Tit, sau lideri ai comunitatii, ca ec. Vasile Bursuc, ing. Gheorghe Apostu, de pilda – a hotarat sa ancerce sa scoata cultura buhuseana din marele anonimat. Dupa zece ani se poate spune ca RENASTEREA este copilul teribil al Tranzitiei buhusene. Pentru spatiul spiritual bacauan, si nu numai, RENASTEREA a devenit un reper. Activitatile de anvergura judeteana si nationala an care au fost antrenati scriitori, artisti plastici, actori, muzicieni, oameni de cultura si stiinta si, bineanteles, buhusenii, au devenit traditionale. RENASTEREA, considerata acum si o instanta axiologica, ofera premii nu numai elevilor olimpici, ci si unor personalitati ale vietii cultural-artistice. Un grup coordonat de prof. Petru Botezatu – Mihai Pristavu, manager, Constantin Stoica, director, profesorii Elena Barcan si Ion Fercu – a fundamentat un generos proiect, RENASTEREA-10 ANI, pe care Consiliul Local al va finanta cu 50 de milioane de lei vechi. antre altele, proiectul vizeaza organizarea unor manifestari de amploare , unele dintre ele fiind chiar la a X-a editie. Enumeram cateva dintre acestea: concursul de limba Mihail Andrei (februarie) Expozitie de arte plastice cu tematica religioasa (aprilie) festivalul muzical &#8222Mihail Drambe&#8221(13-14 mai) concurs de proiecte de mediu (mai) festivalul &#8222Toamna cu Bacovia&#8221 (octombrie) parada obiceiurilor de iarna (decembrie). Nu va lipsi spectacolul &#8222Invitatii Renasterii&#8221 (octombrie), an jurul caruia vor gravita alte activitati de suflet. Profesorul Petru Botezatu, altruistul fara pereche care va coordona manifestarile, a apreciat disponibilitatea grozava a consilierilor locali, a liderilor autoritatilor locale din perspectiva sarbatoririi RENASTERII. Va fi un an foarte interesant an care vor fi date si unele raspunsuri care vizeaza reintrarea an circuitul cultural al imobilului cinematografului sau posibilitatea revitalizarii activitatii Casei de Cultura. an curand, RENASTEREA va propune Consiliului Local si un proiect de perspectiva (pana an 2010) care vizeaza viata culturala a orasului.Scris de Ion FERCU

            Volei feminin/ Divizia A1 / Fara Mitrovic si fara partipris-uri

            de
            Deșteptarea
            -

            @ Dinamo Lemtrans Bucuresti – Stiinta Bacau (azi, ora 12.00)

            Amenintata cu desfiintarea in cazul in care nu se va califica in play-off, Dinamo este condamnata la victorie. Grea misiune pentru formatia cu cel mai mare buget din Divizia A1! Adversara din meciul de azi, Stiinta Bacau, este mai mult decat o echipa de volei. E un adevarat compresor! Bacauancele au trecut in forta peste toate cele 15 etape de pana acum. Inclusiv peste restanta de miercuri, disputata in compania Unicului Piatra Neamt. Un joc de infarct, cu rasturnari spectaculoase de scor, care a dat pana la urma castig de cauza liderului, invingator la tie-break. Desi au fost invinse la Bacau, pietrencele asteapta ajutor, in duelul lor de la distanta cu Dinamo pentru locul patru, chiar de la Stiinta. In cazul in care Dinamo pierde meciul de azi, vor fi ajunse in clasament de Unic, echipa nemteana avand avantajul unui program relativ mai usor in ultimele doua etape ale campionatului. &#8222Noi abordam la victorie toate meciurile din campionat. Prin urmare, vrem sa castigam si pe terenul lui Dinamo. Nu facem nici un fel de partripis-uri. Jucam doar pentru noi&#8221, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa. Tehnicianul bacauan nu se lasa inselat de pozitia din clasament a lui Dinamo. Si nici de rezultatele oscilante inregistrate in acest sezon de formatia bucuresteana. &#8222Dinamo ramane Dinamo. Chiar daca se confrunta cu anumite probleme, nu este in nici un caz in cadere libera. Ne asteapta un meci dificil&#8221, a spus Grapa, care isi va reintalni astazi trei dintre fostele eleve: ridicatoarea Mihaela Pachitariu, centrul Melania Alexe si tragatoarea Angelica Chivorchian. Stiinta, invingatoare detasata in meciul din tur cu scorul de 3-0, nu se teme de nici una dintre fostele sale jucatoare. Adevarata problema a studentelor este una de ordin intern: lipseste Ana Mitrovic. Voleibalista din Serbia si Muntenegru s-a accidentat la genunchi in jocul cu Unicul si va sta pe banca de rezerve in intalnirea cu Dinamo. Mitrovic, care a efectuat un consult medical ieri, la un medic ortoped din Bucuresti, ar putea absenta cel putin o saptamana de pe terenul de joc, Locul lui Mitrovic va fi luat de Bianca Moldovan, una dintre cele mai bune jucatoare ale Stiintei in partida cu Unic Piatra Neamt. Tinand cont ca nu se confrunta cu alte probleme de efectiv, antrenorii Stiintei, Florin Grapa si Melu Manta vor incepe intalnirea de azi utilizand urmatoarea formula de echipa: Viktoria Polischiuk, Mihaela Truta, Tanja Boskovic, Bianca Moldovan, Lucia Hatinova, Stanja Maletic si Nicoleta Tolisteanu (libero).Scris de Dan SION

            Bacaul va gazdui si in acest an turneul profesionst de 10 mii de dolari / Inca un teren cu nocturna

            de
            Deșteptarea
            -

            Si in acest an, cocheta baza sportiva de la SCM Bacau va gazdui una din etapele turneului profesionist la tenis de camp, competitie dotata cu premii totale in valoare de 10 mii de dolari. Intrecerea, care se va desfasura in perioada 13-22 mai, a fost deja inscrisa in calendarul forului mondial. Este a 7-a oara cand orasul Bacau gazduieste un astfel de turneu, doua editii au fost cu premii de 15 mii de dolari iar patru cu 10 mii de dolari. &#8222De fiecare data am primit aprecieri din partea jucatorilor si oficialilor care au participat la editiile anterioare. Asta inseamna ca ne-am pregatit bine. Oricum, faptul ca s-au gandit la noi spune mult”, a declarat Mihai Ciuntea, coordonatorul sectiei de tenis de camp de la SCM Bacau. Altfel, mai toate terenurile ce compun baza de tenis a SCM-ului vor intra in refacere. &#8222La unele dintre ele vom schimba fileul, iar la altele chiar si liniile de plastic care marcheaza terenul”, a precizat Mihai Ciuntea. Din primavara, un al 3-lea teren va fi dotat cu instalatie de nocturna, este vorba despre terenul numarul cinci. Stalpii au fost montati de anul trecut, atunci cand au fost achizitionate si lampile. &#8222Daca terenurile unu si doi au doar 600 de lucsi, terenul cinci va avea 900 de lucsi. Cand timpul ne va permite, vom monta si aceste lampi”, a incheiat antrenorul bacauan. De ieri, sapte tenismeni de la SCM Bacau participa la &#8222Cupa de iarna ICMRS” de la Galati. Este vorba despre Bristena Stefanescu, Sebastian Eremicioiu, Dragos Ignat, Serban Rotariu, Marlena Birsa, Gabriel Ciuntea si Lucian Ciuntea. Aceasta competitie este a 2-a din acest an cu participare bacauana dupa Cupa &#8222Danofarm” de la Focsani, de acum doua saptamani.Scris de Cristi SAVA

            Geoana: Presedintele Iliescu s-a alintat putin

              de
              Deșteptarea
              -

              Presedintele PSD, Mircea Geoana, a apreciat, vineri, la finalul lucrarilor Consiliului National, ca la sedinta s-au facut auzite voci &#8222puternice”, iar &#8222presedintele Iliescu s-a alintat putin”. &#8222Au fost voci puternice care s-au auzit astazi. si sefi mari, si primari de comuna, si femei si lideri de organizatii. Si presedintele Iliescu s-a alintat putin…”, a spus Geoana, adaugand ca ceea ce vrea sa spuna este ca vocea presedintelui lliescu e an continuare puternica si este utila. Eliminarea ambitiilor personale, apropierea de electorat si promovarea unor lideri animati de ideea binelui public, sunt principalele recomandari pe care fostul lider PSD, Ion Iliescu, le-a facut, vineri, delegatilor la Consilul National, antr-un discurs care a reusit sa ridice sala an picioare. El a criticat puterea, dar si-a criticat si colegii de partid, care, prin actiunile lor, au atras asupra formatiunii &#8222stigmatul de partid al coruptilor”. Ion Iliescu le-a amintit celor prezenti ca, an mai 1990, cand a fost ales presedinte al tarii, si-a avertizat colegii asupra riscurilor intrariii la guvernare &#8222La adunarea partidului am avertizat asupra pericolului principal pentru un partid care vine la guvernare &#8211 coruptia. FSN trebuia sa-si propuna ca obiectiv politic major sa se apere de acest flagel, sa proclame ideea partidului incoruptibililor. Ce frumos ar fi fost si ce idealist am fost!&#8221, a exclamat Iliescu. El a aratat ca si-a facut iluzia ca, forta exemplului personal, ai va stimula si pe colegii sai. &#8222Constant cu amaraciune ca nu prea are forta de influenta exemplul personal”, a mai afirmat Iliescu. Fostul lider social-democrat a tinut sa le arate celor prezenti ca, el nu s-a folosit nici certificatul de revolutionar pentru a fi scutit de la plata impozitelor si nici nu a beneficiat de casa de protocol an perioada an care a fost sef al statului. &#8222Am cautat sa dau un exemplu de decenta. Am facut apel la vorba populara: decat sa te ambogatesti cu nerusinare pe cai discutabile, mai bine cinstit si sarac. Asa spune romanul. Din pacate, s-a vazut si din practica nostra, ca fascinatia puterii si fascinatia banului sunt mai puternice decat reguli morale fundamentale”, a mai declarat Iliescu. El a criticat faptul ca o parte a membrilor PSD anteleg din lupta pentru unitate a partidului &#8222revenirea la cascavalul puterii”. an acest context, Ion Iliecsu a aratat ca liderii formatiunii trebuie sa promoveze an functiile de principiile pe care le sustin, &#8222nu dupa felul an care se anclina an fata sefilor”. &#8222Un partid ros de ambitii, de lupta interna pentru putere este, din start, condamnat la coruptie, pentru ca nu altceva ai anima pe cei care lupta pentru putere, nu ideile binelui public, ci ideile pozitiilor lor an societate. Nu asa ceva ne trebuie noua”, a mai afirmat fostul presedinte social-democrat. Valoare intrinseca si profesionala, autoritate morala, an ce masura sunt oameni crezuti si credibili, acestea ar trebuie sa fie, conform declaratiilor lui Iliescu, principiile de selectare si de sustinere a &#8222purtatorilor de drapel” an PSD.Scris de Mediafax

              Directorul de la OJPC nu-si cunoaste atributiile / RAGC scapa de amenda

              de
              Deșteptarea
              -

              Timp de o saptamana, bacauanii au avut apa murdara sau deloc. Week-end-ul trecut ni s-a furnizat apa dupa program, iar Regia Autonoma de Gospodarie Comunala (RAGC) ne-a informat ca masura a fost impusa de o avarie aparuta la aductiunea de la Valea Uzului. Cand credeam ca am scapat de oprit apa in cada sau de stat cu orele la cozi pe la izvoarele din oras, alta belea: inca o avarie, de data aceasta la Margineni. Specialistii de la RAGC sustin ca avariile sunt accidentale, ca nu le pot controla. In declaratiile sale, Petrus Radulescu, director adjunct al RAGC, a dat vina pe gerul prelungit si pe curentii formati deasupra cursurilor de apa traversate de conducte, toti acesti factori provocand inghetarea gurilor de evacuare. Dupa ce s-a reluat furnizarea apei, timp de patru zile, bacauanii au avut parte de mocirla la robinete. Cei mai bataiosi au umplut bidoanele cu apa si s-au dus cu ele, drept proba, la Oficiul pentru Protectia Consumatorului (OJPC) si la Directia de Sanatate Publica (DSP).

              Directorul OJPC o scalda, dar nu-i iese

              Demersul consumatorilor l-a iritat pe seful de la OJPC, Claudiu Balan. El ne-a declarat la momentul respectiv ca nu are competente in aceasta problema si ca i-a trimis pe reclamanti la DSP. Dupa ce declaratia i-a fost publicata, s-a maniat rau pe presa, dar mai ales pe viceprimarul municipiului, Constantin Sripat. „Domnu&#8217 Scripat a dat vina pe noi ca nu facem nimic in situatia aceasta, ne-a declarat Claudiu Balan. M-am suparat, l-am sunat si i-am cerut sa-mi explice de ce ne scoate vinovati. Nu avea nici un drept sa arunce vina pe noi. Si nici presa nu avea de ce sa ne critice. Conform legii, nu avem nici o atributie legat de apa potabila&#8221. Dupa ce a citit cu voce tare, secondat de juristul OJPC, din mai multe legi, directorul Balan a trebuit sa accepte ca putea face si el ceva. Consumatorii au semnat un contract cu RAGC, iar furnizorul nu si-a repectat obligatiile privind calitatea serviciilor. Or, acest fapt poate fi sanctionat de OJPC. „Da, a admis Claudiu Balan, dar nu putem dovedi ca apa nu a fost corespunzatoare calitativ. Noi nu putem face analize&#8221. Chiar daca nu are laborator, OJPC poate obtine buletin de analize de la vecinii sai, DSP. „Stiti cat costa o analiza? Cred ca milioane&#8221, si-a dat cu parerea directorul OJPC. &#8221Noi nu avem nici un ban pentru asa ceva, deci nu putem solicita DSP un buletin de analize&#8221, s-a spalat din nou pe maini Claudiu Balan. Daca s-ar fi informat, directorul OJPC ar fi putut afla ca poate obtine acel buletin pe gratis. „In baza unui protocol semnat cu ani in urma intre institutii, noi punem gratuit la dispozitia OJPC rezultatele analizelor curente, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, directorul adjunct al DSP. Cu atat mai mult cu cat dam informatii cu privire la calitatea apei tuturor cetatenilor care ni le solicita&#8221.

              RAGC nu are autorizatie sanitara de functionare

              Analizele de laborator au confirmat ceea ce bacauanii au vazut cu ochiul liber: apa furnizata de RAGC nu este potabila. „Sub aspect bacteriologic si chimic, apa s-a incadrat in limitele normale. Fizic, insa, nu corespundea la turbiditate.

              Nu sistam furnizarea ei, intrucat ar puteaizbucni o epidemie. Nici macar nu putem sanctiona RAGC. Conform Legii 98/1994, sanctiunea se aplica doar daca RAGC nu ne anunta ca au aparut disfunctionalitati in furnizarea apei. Am fost instiintati, asa ca nu vom aplica nici o amenda&#8221, a mai spus dr. Bustuc. Din cauza starii deplorabile a retelei de furnizare a apei reci, RAGC nu a primit autorizatei sanitara de functionare.Scris de Doina MINCU

              Cota de piata a BCR ar putea creste cu 10 la suta

              de
              Deșteptarea
              -

              Cota de piata a Bancii Comerciale Romane (BCR) ar urma sa creasca de la 25%, cat este an prezent, la un nivel similar cu cel aferent bancii detinute de Erste Bank an Cehia, respectiv 30-35%, a declarat, vineri, presedintele institutiei austriece de credit, Andreas Treichl. &#8222an Cehia, detinem cea mai mare banca de retail. an conditiile an care tara are o populatie de zece milioane de locuitori, numarul filialelor bancii a ajuns la 635, iar cota detinuta de banca este de 30-35%. an viitor si BCR ar putea ajunge la o cota similara si suntem interesati sa ne extindem reteaua teritoriala si sa diversificam gama de produse”, a precizat oficialul Erste. Reprezentantul Erste Bank a completat ca BCR este lider pe piata bancara din Romania, cu o cota de peste 25% din piata, numarul subsidiarelor fiind de 380, la o populatie de peste 20 milioane de locuitori. BCR a obtinut anul trecut un profit net de aproape 750 de milioane de lei, echivalentul a 205 milioane euro, an crestere cu 19% fata de castigul de 631 milioane lei raportat an 2004, au declarat la sfarsitul lunii ianuarie surse din banca. &#8222Castigurile subsidiarelor vor adauga aproximativ 20 de milioane de euro la acest profit”, au precizat sursele citate. Activele bancii au urcat pana la 33 de miliarde lei, respectiv 9,4 miliarde euro, cu 31% peste totalul activelor de la finele anului 2004. Erste Bank detinea la finele trimestrului al treilea al anului trecut active de 157 de miliarde euro, aceasta valoare depasind de cinci ori activele consolidate la nivelul antregului sistem bancar romanesc.

              &#8222BCR va juca un rol important an cadrul grupului austriac Erste Bank, an conditiile an care are o pondere de 20% an profitul grupului”, a mai spus presedintele institutiei austriece de credit, aratand ca fiecare membru al grupului va avea un cuvant de spus an strategia generala. Referindu-se la produsele oferite de BCR, el a apreciat ca nu este suficient ca acestea sa aiba o calitate buna daca nu sunt promovate asa cum trebuie de catre personal, pregatirea angajatilor fiind foarte importanta. Oficialul bancii a mai spus ca vor fi realizate investitii de circa 100 milioane de euro an tehnologii, instruirea personalului si canalele de distributie a produselor, urmand sa fie dezvoltate segmentele de carduri, asigurari, leasing si managementul activelor. Treichl a mai afirmat ca profitul net al grupului Erste va creste an fiecare an cu cel putin 20%, potrivit strategiei pe urmatorii cinci ani. &#8222Daca vom atinge acest obiectiv si dezvoltarea an regiune va decurge conform planului peste cinci ani, vom deveni o banca foarte puternica. Nu suntem o banca austriaca, ci o banca europeana”, a completat Triechl. El a estimat ca an cazul bancilor la care nu se vor realiza investitii, dividendele platite vor devansa cu cel putin 10% nivelul platit an anul precedent, valoarea urmand sa fie mai redusa pentru bancile la care sunt necesare investitii. Referindu-se la posibilitatea ca grupul Erste sa fie achizitionat de alta banca an viitor, el a aratat ca an prezent probabilitatea este redusa, iar peste cinci ani va fi si mai mica.

              &#8222Noi dorim sa fim independenti. Am cumparat noua banci. Nu vom fi suparati daca vom primi o oferta de preluare, pentru ca este un compliment sa fi o banca atractiva. Asta nu anseamna ca vom acepta oferta”, a concluzionat presedintele Erste Bank. Scris de MEDIAFAX

              Parintii in Italia, odraslele prin spitale / Copil plin de raie, infometat si murdar

                de
                Deșteptarea
                -

                Un copil in varsta de un an, cu scabie, distrofie, rinofaringita si anemie a fost internat in Spitalul Judetean de Pediatrie. Micutul a fost adus cu o ambulanta de la Buhusi, insotit doar de fratele lui, de 12 ani. Acesta le-a spus medicilor ca parintii lor sunt plecati in Italia, iar ei au ramas singuri. Autoritatile promit sa faca ancheta sociala.

                Cazurile sociale au devenit un lucru obisnuit pentru angajatii spitalelor, care nu mai sunt chiar usor de impresionat. Cu toate acestea, un copil care a fost internat joi seara la Spitalul Judetean de Pediatrie a reusit sa ingrozeasca pe toti cei care l-au vazut, de la medici la infirmiere. Micutul are un an, cantareste doar 7 kilograme si poarta o multime de boli. „A fost adus cu ambulanta, trimis de la Spitalul Orasenesc Buhusi, ne-a declarat dr. Elena Nita, medic sef de sectie. Era murdar si, evident, foarte prost ingrijit. Un copil neglijat. Nu era insotit de nici un adult, ci de un frate. Noi am estimat ca fratele avea in jur de 12 ani. Din spusele lui am inteles ca locuiesc in Colonia Bistritei- Buhusi si ca parintii lor sunt plecati in strainatate. Am aflat ca sunt o familie numeroasa, iar copiii se cresc unii pe altii&#8221. Din fisa lui Cosmin S. lipsesc datele cu privire la parinti. Copilul a fost diagnosticat cu scabie suprainfectata, distrofie gradul II, anemie, rinofaringita si intarziere psiho-motorie. Medicii Spitalului Judetean de Pediatrie sunt obisnuiti cu astfel de cazuri de copii neglijati. Acestia sunt deparazitati, tratati impotriva afectiunilor de care sufera si externati. Uneori, ei nu raman prea mult in familie, caci se intorc pe patul de spital chiar in stare mai grava decat prima data.

                Cosmin si fratii sai ar putea fi luati de acasa

                Asistentul social din Spitalul Judetean de Pediatrie a anuntat Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) cu privire la micutul Cosmin. „Cel care trebuie sa demareze o ancheta este asistentul social din spital, ne-a declarat Alina Iftode, purtator de cuvant la DGASPC. Acesta trebuie sa ia legatura cu autoritatile locale, adica Primaria Buhusi. Referentii sociali de acolo trebuie sa rezolve cazul, deoarece, conform Legii 272/2004, in astfel de cazuri responsabilitatea revine autoritatilor locale. Doar daca sunt depasiti de situatie ne pot cere ajutorul. Oricum, vom face si noi o ancheta, iar daca acesti copii sunt nesupravegheati si neglijati ii vom prelua in regim de urgenta&#8221.

                Raia &#8222din familie” nu este motiv de ingrijorare

                Si Directia de Sanatate Publica (DSP) urmeaza sa se implice in cazul micutului Cosmin, dar numai exceptional. „In mod normal, noi nu intervenim in familii, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director al DSP. Chiar daca este vorba de scabie, ne implicam numai cand aceasta apare in colectivitati. Vom lua legatura cu autoritatile locale, cu medicul de familie, daca exista, si vom desemna un epidemiolog care sa se deplaseze la locuinta copilului. Daca acolo este un focar de mizerie sau descoperim si alte afectiuni transmisibile, vom lua masuri. Scabia nu intra in nomenclatorul programelor nationale de imunizare sau de boli transmisibile.&#8221

                Nu ne indoim ca autoritatile se vor implica, caci, de obicei, se „autosesizeaza&#8221 dupa ce citesc presa. Cand o vor face, este altceva. Ieri, la Primaria Buhusi, dupa ora 13.00, nu mai raspundea decat paznicul. Este de neinteles cum a ajuns un copil de un an la spital plin de raie, subnutrit, anemic si nedezvoltat corespunzator varstei sale. El ar fi trebuit sa fie in evidenta unui medic de familie, monitorizat de asistentul medical de la cabinetul acestuia, dar si in atentia referentului social de la primarie.Scris de Doina MINCU

                Duhovnicul condamnatilor

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Un tanar cu nevoie speciale din Comanesti a gasit o modalitate neobisnuita de a scrie. Pentru ca este infirm de maini, Marian Izvonaru isi foloseste piciorul drept la scris. In momentul de fata, el corespondeaza cu 30 de detinuti din toate Penitenciarele de tara. Visul cel mare al lui Marian este sa aiba o masina si sa colinde lumea intreaga.

                  &#8222Mi-am dorit copilul acesta, spune cu patima Ioan Izvonaru. Sotia mea nu a miscat un pai sa scape de sarcina. Doar ca, atunci cand a fost insarcinata, a facut gripa si s-a tratat cu leacuri babesti. A baut tuica fiarta cu mult piper. Nu stiu daca acest lucru a daunat bebelusului. Dar l-am dorit pe Marian si m-am luptat pentru el sa-l fac bine. Numai ca Dumnezeu a avut alte planuri”. In urma cu 37 de ani, a vazut lumina zilei Marian, cel de-al doilea copil al sotilor Izvonaru. Bebelusul era infirm de maini si de picioare. &#8222Atunci lucram pe o mocanita, la Intreprinderea Carbonifera, povesteste Ion Izvonaru. M-am trezit cu un nepot la serviciu. Mi-a spus sa merg imediat la spital. M-am invoit de la sef si m-am dus la Maternitate. L-am vazut pe Marian si nu mi-a venit sa cred. Dar nu mi-am pierdut curajul. Am vorbit cu medicii…., m-am interesat daca se poate face bine. Unii au ridicat din umeri. Altii mi-au spus sa incerc la Bucuresti. Am ajuns si acolo. Au tinut copilul internat o saptamana. N-au avut ce sa-i faca. Am mai facut o incercare si peste trei ani. Tot nu mi s-a dat nici o speranta”. Sotii Izvonaru au facut tot ce au putut sa-i schimbe destinul lui Marian. Dar cand au vazut ca nu exista nici un remediu pentru infirmitatea copilului s-au hotarat macar sa-l educe in asa fel incat sa treaca mai cu usurinta peste handicap. Sa fie optimist si sa-si accepte viata, cu bune si rele.

                  Dupa ani de exercitiu a reusit sa scrie cu piciorul

                  In afara faptului ca nu putea face nazbatai, ca depindea de carucior si de parinti, Marian Izvonaru a tinut pasul cu micutii de varsta lui. &#8222Pe la 7 ani am invatat sa citesc, afirma mandru barbatul. S-a ocupat de mine in mod special fratele mai mare. Cand nu era disponibil, o aveam pe mama langa mine, care ma ajuta sa deslusesc buchiile abecedarului. Mai greu a fost cu scrisul. Mainile nu pot sa le misc deloc. Si tare mi-as fi dorit sa pot sa pun pe hartie ganduri, impresii…., randuri triste sau de bucurie. M-am ambitionat si am apelat ….la piciorul drept. A fost foarte greu sa fac literele, dar exersand am reusit. Iar acum scriu cu usurinta. Ca si cum as avea maini”. Anii de truda i-au prins nemaipomenit de bine lui Marian. Depasise un handicap mare. Iar roadele muncii sale le-a cules ceva mai tarziu. &#8222S-a scris despre mine intr-o revista religioasa. O data cu articolul s-a publicat si adresa mea. Publicatia respectiva cred ca a fost difuzata in Penitenciare, pentru ca m-am trezit cu cateva scrisori de la detinuti. M-am bucurat tare mult si sunt ani de cand intretin aceasta corespondenta. In momentul de fata am 30 de prieteni dupa gratii, carora le scriu permanent. Putini imi fac confesiuni. Dar nici eu nu fortez nota. Ma multumesc sa le raspund la intrebari si sa le tin aprinsa flacara sperantei”, spune Marian.

                  Marian isi cheltuie pensia pentru scrisori si timbre

                  In iulie anul trecut, familia Izvonaru a trecut prin momente de cosmar, aidoma tuturor comanestenilor din cartierul Laloaia. S-a dat alarma in miez de noapte ca se revarsa Trotusul, iar oamenii buimaciti de somn au fugit din calea apelor doar cu hainele de pe ei. &#8222Eu nu aveam cum sa scot caruciorul, pentru ca apa deja navalise in curte, povesteste tanarul infirm. Eram tare speriat. M-a luat mama in spate si m-a carat pe un deal din apropiere. Am stat acolo pana a doua zi seara, cand Trotusul a inceput sa scada. A fost o cumpana mare pentru mine si ai mei. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu o sa incercam sa uitam acele clipe de groaza”. Chiar daca este privat de infinit de multe lucruri, Marian nu-i pesimist. Corespondenta lui cu detinutii ii ocupa destul timp din viata, ca sa se mai gandeasca la napaste. &#8222Cand primeste pensia e mare bucurie in casa, afirma Ioan Izvonaru. Desi nu are decat 1,5 milioane, Marian cheltuie aproape toti banii pe plicuri si timbre. Ultima oara a cumparat o suta de bucati. Dar e bucuria lui. Si am si eu inima usoara, cand ii vad zambetul pe buze”. Barbatul infirm recunoaste ca este o persoana optimista si ca niciodata gandurile negre nu au reusit sa puna stapanire pe el. &#8222Daca ma supar si ma consum, ce scap de handicap?! Mai rau imi fac”, crede Marian. Tonusul acesta neobisnuit ii este intretinut de o mare credinta in Dumnezeu si de dragostea familiei sale. Marian Izvonaru nu are dorinte imposibile. Vrea un autovehicul si un carucior cu baterie. &#8222Daca as avea masina as calatori. Sunt atatea de vazut in lumea asta!” spune cu nostalgie barbatul. Dar cum visul este greu de indeplinit, Marian se multumeste cu micile lui placeri. Sa citeasca si sa scrie. Sa traiasca fiecare clipa ca si cum ar fi ultima din viata lui!Scris de Lili ADOCHITEI

                  Autobuze fantoma pe drumuri imposibile / Calvarul navetistilor

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Autogara din Bacau prinde viata incepand cu ora 5.00. Barurile se deschid la fix. Calatorii, marea majoritate navetisti, umbla disperati de la informatii la dispecerat pentru a afla daca masina pleaca din Autogara sau de peste pod, din Serbanesti. Frig. Autobuzele trag alene la peroane, fiecare pe unde poate. Nici urma de caldura in cursele cu navetisti. Drumuri imposibile. Profesorii, invatatorii se chinuie de ani buni prin aceleasi masini antice. Cine este vinovatul?

                    Nu sunt matinal. Imi place sa lenevesc in pat pana la 7.00. Ceasul a sunat la ora 05,10. Am sarit ca ars. De la Informatii Autogara mi s-a spus, cu o zi inainte, ca autobuzul pentru Pincesti, via Buhoci, Parincea, Nanesti, Soci, Petresti, pleaca la ora 6,30. De unde? Serviciul INFORMATII de la Autogara nu a putut raspunde la aceasta intrebare. &#8222Veniti la ora 6.00 si aflati exact, s-ar putea sa plece din Autogara, s-ar putea sa plece de peste pod, din Serbanesti&#8221, zice senin lucratoarea. Cer apoi sa vorbesc cu dispecerul de serviciu. Acelasi rezultat: nu se stie, depinde de curajul soferului de a trece peste podul de peste Bistrita, dar si de cum vine un autobuz de pe nu stiu unde. Ce m-a apucat cu noaptea in cap sa merg la Pincesti? „Suntem un grup de navetisti, marea majoritate cadre didactice, care zilnic parcurg distanta Bacau – Soci – Petresti, Pincesti cu autobuzele SC Bistrita, in conditii inumane. Masinile sunt vechi si nu au nici un fel de sistem de incalzire. Ajungem inghetati in scoli, la dispensar, la Primarie. Sunt de admirat dragalasii de patroni de la Autogara Bacau care au grija sa faca din Autogara un centru de afaceri. Va rugam pe dumneavoastra, ziaristi de la DESTEPTAREA, sa ne sprijiniti pentru a calatori si noi in conditii mai bune&#8221, se spune intr-o scrisoare adresata redactiei noastre de un grup de navetisti, si nu are rost sa le pomenim numele tuturor semnatarilor.

                    Plecarea

                    Am rasuflat usurat cand mi s-a spus ca RATA de Pincesti pleaca din Autogara. Mi-am luat bilet si m-am prezentat la peronul patru, dupa cum mi s-a spus. La ora 6,10 un autobuz a tras la peronul trei pe care scria, cu rosu, ca merge la Pincesti. La peronul alaturat trage un autocar modern al unei cunoscute firme de turism. Motorul mergea. Caldura si confort. Ce ar fi sa mearga la Pincesti! Iluzii si sperante desarte. Soferul nostru s-a dus sa bea o cafea la unul dintre cele patru baruri deschise dis-de dimineata in Autogara. Ma intrebam de ce nu a pornit motorul pentru a incalzi autobuzul. Raspunsul avea sa vina pe traseu. Lume multa. Profesori, profesoare, navetisti de ani pe acest traseu. Infofoliti, zgribuliti, s-au postat la intrarea in autobuz. La ora 6,25, se deschid usile. Parca era mai cald afara. Bate vantul din toate partile. Are doar 24 de locuri pe scaune. Se ocupa toate. Masina are numarul BC 65 YTA. Soferul isi aprinde o tigara, nu am observat daca si-a cerut voie de la calatori, si la 6,29 a iesit din Autogara. Ma gandeam ca o sa inconjoare pe la SOFERT, insa a taiat rapid podul de peste Bistrita. Frig de iti crapau genunchii, apoi spatele si sufletul. O profesoara studiaza la lumina difuza un document important si comenteaza cu alte colege. Nici urma de caldura. Usile nu s-au inchis bine, aerul rece navalea in autobuz.

                    Drumul

                    Am parasit Bacaul, cu restrictie de viteza peste podul de la Siret. 20 la ora. Prima oprire, la Buhoci. Nu coboara nimeni, urca doua persoane. Calatorii se incalzesc cu povesti. Fiecare cu ce a vazut la televizor, politica, fapt divers. Urcam cu greu pe Rachitea: 10-20 de km la ora, de fapt indicatorul este jos. Drum prost. Foarte prost. Cu viteza asta, ma gandesc ca nu ajungem la timp. La un moment dat, trecem cu 38 de km pe langa o alta masina. Motorul trage din greu. Gropi, santuri, portiuni neasfaltate, gheata, pe unele locuri se circula doar pe o banda, din cauza aluviunilor de pe coastele dealurilor. Soferul trage cu doua maini de volan. Da mereu din cap. La Milesti se urca niste elevi. La Parancea, soferul mai aprinde o tigara si uita sa mai dea bilete la cei care urca. Eu nu am vrut sa scriu despre asta, de fapt nici nu mai scriu, insa pana la Pincesti, domnul sofer nu a mai dat nici un bilet. Am vrut sa consemnez si acest lucru, insa nu-l mai spun, ma gandesc, iar, si iar, ca directorul de la SC BISTRITA SA stie, si daca el stie, ce rost mai are sa scriu. Nu mai spun nimic. Geamurile nu se dezgheata. Mergem ca printr-un tunel. Niste copii deseneaza figuri de femei si barbati pe geamuri si se amuza. Dau din picioare. Sufla in palme. Gropi si iar gropi. Pe o panta, prindem 50 de kilometri. Ma mut in fata. Mare greseala. Stau inghesuit si frigul navaleste pe usile care nu se inchid. Domnul sofer are ceva caldura la picioare, el si-a construit din placaj o mica enclava. Urca mereu oameni. Coboara cadrele didactice la Nanesti, la Soci, la Petresti. La intersectia cu satul Motoc, urca vreo patru-cinci elevi. Soferul nu le ia bani, era vorba de vreo zece mii de lei, insa le da cate un pumn pe spate, din motive pe care nu le-am inteles. Drum prost, extrem de prost. Mergem cu 20-30 de km. Frig de imi vine sa urlu, insa nu vreau sa ma auda dom&#8217 sofer, care si-a aprins o alta tigara.

                    Cap de linie

                    Ma bucur ca am ajuns la Pincesti. Se facuse ziua si, conform prostului obicei ma gandesc ca majoritatea celor pe care i-am avut ca vecini de scaun merg pe acest traseu de mii de zile. Erau afara, mi s-a spus, minus 12 grade. Acum doua saptamani au fost minus 20 de grade. Trei zile cursa nu a mers. Profesorii nu au ajuns la Petresti sau Soci. „Eu fac naveta de opt ani, imi spune profesorul Ciprian David, de la scoala Petresti. Este groaznic, autobuze de acum 30 de ani, rupte, abia se taraie pe drum, usile nu se inchid, geamuri sparte, fara caldura. Platim transportul, am facut reclamatii, insa nimeni nu s-a gandit sa puna un autobuz mai bun pe acest traseu. De ce? Ne iau de prosti. Noi ne chinuim sa venim la scoala, sa invatam copiii tabla inmultirii si gramatica, iar Autogara de zeci de ani de transporta in conditii infioratoare. Mereu ni se spune ca nu sunt bani pentru innoirea parcului&#8221, ne mai spune directorul educativ de la Petresti. Si iar ma gandesc: cum intra un profesor, o profesoara, o invatatoare la ore dupa un asemenea calvar. Prima ora este ratata. Omeneste vorbind.

                    Boierie la Pincesti

                    Cadrele didactice din Pincesti fac naveta pe ruta Bacau – Racaciuni cu un microbuz, care apartine unei firme private. Doar 40 de minute, nu o ora si jumatate pe ruta cealalta. Alte conditii, mai putini bani. Doar 40 de mii biletul. Dincolo, pe partea de nord, pe unde am mers si eu, biletul costa 80 de mii de lei, cu tot cu frig si drumuri proaste. Primarul comunei, Ioan Motoc, imi spune ca a discutat in nenumarate randuri cu directorul de la SC BISTRITA SA despre conditiile de transport pe ruta Bacau – Soci- Pincesti. &#8222Ni s-a promis ca vor fi puse autobuze mai bune, ca vor opri in toate statiile, deoarece fiecare oprea unde vroia el. Nu se respecta programul, ora de sosire si plecare din statii. Cat despre drum, el este gestionat de Consiliul Judetean si stiu ca nu s-a mai pus o lopata de asfalt de 20 de ani. Dupa cum vedeti si dumneavoastra, chiar daca noi dam banii la timp, conditiile sunt aceleasi.&#8221 Nu mai rezist si vin in Bacau prin Racaciuni. Boierie.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                    Universitatea Bacau a batut la portile Romei

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      @ interviu cu conf.univ.dr.Venera Cojocariu, directorul Departamentului de Consiliere Profesionala al Universitatii Bacau

                      Abia intoarsa de la Roma, unde a participat, ca invitata, la sedinta pregatitoare de depunere a candidaturii unui program de parteneriat international, conf.univ.dr. Venera Cojocariu a acceptat sa ne acorde un inerviu-blitz, in exclusivitate.

                      – Ati reprezentat Universitatea Bacau la o reuniune internationala, desfasurata la Roma. Care a fost scopul deplasarii dumneavoastra in Cetatea Eterna?

                      – Am dat curs unei invitatii, venite in ultimul moment, pentru a participa la sedinta de lucru pregatitoare pentru depunerea candidaturii universitatii bacauane la derularea unui program de tip Socrate-Comenius, cu termen de depunere la 1 martie 2006.

                      – Cand, unde si cu ce parteneri ati participat la lucrarile acestei prime sedinte de lucru?

                      – Sedinta s-a desfasurat intre 20-23 ianuarie, la Universitatea de Studii &#8222La Sapienza” din Roma, cu parteneri de la universitati din Italia, Romania si Turcia.

                      – Ce tip de proiect ati prezentat la Roma?

                      – Un proiect de tip centralizat, finantat de Uniunea Europeana, intitulat &#8222De la scoala la munca. Cum sa gasim o orientare prin culturile locale”. Scopul intalnirii noastre la Roma a fost acela de a construi forma finala a propunerii de proiect, de a discuta obiectivele, activitatile noastre si ale partenerilor.

                      – Care au fost intentiile institutiei coordonatoare?

                      – Institutia coordonatoare a proiectului este Universitatea de Studii &#8222La Sapienza” din Roma, gazda acestei prime intalniri de lucru. Printr-o metodologie proprie, originala, care a fost pusa la dispozitia partenerilor, institutia coordonatoare si-a propus sa efectueze, pe de o parte, un aprofundat studiu intercultural, interdisciplinar, pentru a descoperi cele mai eficiente modalitati de corelare a activitatii didactice, de formare, cu cerintele de pe piata muncii, din perspectiva culturilor locale. Pe de alta parte, si-a propus experimentarea acestor modalitati in institutiile de invatamant partenere in proiect.

                      – Ce beneficii ar putea obtine Universitatea Bacau in urma derularii acestui proiect international?

                      – Am participat la aceste lucrari in calitate de director al Departamentului de Consiliere Profesionala al Universitatii Bacau si pot spune ca proiectul poate asigura acestui departament o serie de oportunitati si resurse de organizare si functionare, in conformitate cu propriile noastre obiective majore. Proiectul se potriveste perfect cu intentiile noastre si ne ofera atat o perspectiva interesanta de abordare, cat si o serie de resurse financiare, care permit transpunerea integrala a proiectului in fapt, in rezultate concrete. Pe scurt, speram ca Universitatea Bacau sa devina, prin Departamentul de Consiliere Profesionala, institutie partenera in acest important proiect european.

                      – Cand veti sti daca demersurile dumneavoastra au avut efectul scontat?

                      – Avand in vedere ca termenul limita de depunere a proiectului este 1 martie a.c., iar evaluarea se va finaliza pana cel mai tarziu la 1 iulie, rezulta ca pana la jumatatea lunii septembrie 2006 vom avea rezultatul final, care, speram noi, va fi in favoarea universitatii noastre.

                      – Ce le veti spune colegilor dumneavoastra, de la Universitatea Bacau, la prima intalnire pe marginea reuniunii de lucru de la Roma?

                      – In primul rand, le voi spune ca asemenea demersuri europene se fac cu pretul unor mari eforturi , cognitive, temporale, financiare, cu mari investitii de munca, incredere, motivatie si ca nu intotdeauna aceste eforturi sunt recompensate pe masura asteptarilor. Dar, iata, desi deplasarea noastra la Roma s-a decis abia in ultimul moment, ceea ce ne-a privat de un sprijin financiar din partea Agentiei Nationale Socrate, totusi, constienti fiind de avantajele majore ale acestor oportunitati, ne-am hotarat sa le valorificam si cred ca am reusit, la Roma, sa convingem institutia coordonatoare. Vis-a-vis de

                      aceste proiecte europene, trebuie sa le cautam, sa le descoperin la timp, sa comunicam imediat, convingator, sa avem curaj, sa ne implicam, sa speram. Tin sa multumesc colegilor care mi-au permis sa reprezint Universitatea Bacau si celor doua familii de bacauani, Ica si Adrian Rorich, respectiv Marina si Doru Ciuchi, care, gratie eficientei firmelor pe care le conduc, au devenit cofinantatoare ale acestui proiect, sponsorizandu-mi deplasarea la Roma.Scris de Stefan OLTEANU

                      Cozi imense la usile cabinetelor medicale \ Birocratia doboara sanatatea

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Pentru a ajunge in fata unui medic, pacientii stau ore lungi la coada. Chiar daca se scoala cu noaptea in cap, tot au de asteptat. Medicii se plang ca, in loc sa-si faca meseria, completeaza hartii. Pensionarii blestema reforma sanitara si pe &#8222domnii de la Bucuresti&#8221.

                        La usile cabinetelor medicale este mare inghesuiala zilele acestea. Bacauanii cu afectiuni cronice au asteptat inceputul lunii pentru a-si face proviziile de medicamente. Pensionarii au luat cu asalt cladirile in care se afla cabinetele medicilor de familie. Unii s-au asezat pe bancile de pe holuri sau in salile de asteptare inca de la primele ore ale diminetii. &#8222De la ora 7 stau la coada, ne-a declarat ieri Zinica Sofrone, o pensionara care isi astepta randul la cabinetul medicului sau de familie, de pe strada Miron Costin. Este aproape ora 11 si nu am reusit sa intru in cabinet. Imi creste tensiunea de la asteptare. A fost tare aglomerat si merge foarte greu. Intra cate un pacient si ai impresia ca nu mai iese. &#8222 Tot de la ora 7 astepta Catrinoiu Maria. &#8222In fiecare luna este aceeasi poveste, ne-a declarat pacienta. Trebuie sa-mi iau tratamentul asa ca astept&#8221. Cei care au intrat mai inainte au venit de la ora 6 sau chiar de la 5. Au asteptat in fata cladirii pana au fost descuiate usile. Frigul de afara nu le face bine, caci aproape toti sunt cardiaci, dar le e teama ca nu reusesc sa ajunga la doctor. Sunt scandalizati ca o consultatie dureaza prea mult. Blestema birocratia care ii &#8222baga in mormant&#8221. Isi amintesc vremuri mai vechi, cand &#8222nu erau atatea calculatoare si atata hartogaraie. Intram la domnu&#8217 doctor, ma consulta, imi dadea reteta si asta era tot. Acum se uita in ce categorie ne incadram noi, din ce categorie sa ne dea medicamente si multe altele. Asta ne-au facut cu reforma lor domnii de la Bucuresti&#8221.

                        O treime din timp se pierde completand hartii

                        Medicii sunt de aceeasi parere: prea multa birocratie, prea multa scriptologie inutila. La usa dr. George Coneac, medic de familie, asteptau ieri in jur de 20 de pacienti. Alti 25 trecusera deja prin fata medicului pana la ora 11.00. Mare parte a timpului il pierduse insa completand hartii. &#8222O treime din timpul pe care il aloc unui pacient este mancat de birocratie, ne-a declarat dr. Coneac. Aceasta incepe cu completarea retetei. Trebuie sa fii atent la fiecare casuta. Mi s-a intamplat sa nu respect ordinea alfabetica la listele cu medicamente si mi s-au intors retetele inapoi. Trebuie sa cautam din ce lista, A, B, sau C, fac parte medicamentele. Pe cele mai folosite le-am invatat pe de rost. Pe altele le cautam in fise. Sunt aproape o mie de coduri de boli. Uneori imi ia cate un sfert de ora. Pacientul asteapta. Apoi ii completam in fisa, iar acum mai trebuie dat si decontul la finalul consultatiei: o hartie care nu-mi foloseste nici mie, ca medic, dar nici lui. Pacientii comenteaza mereu din cauza birocratiei si au dreptate&#8221. Medicii se tem ca, daca bugetul pentru medicamente compensate si gratuite le va fi repartizat lor, vor fi nevoiti sa numere fiecare pilula pe care o prescriu. &#8222Nu vom mai face fata, asa ca vom programa pacientii. Unii vor aglomera unitatile de primire urgente din spitale, iar altii nici nu vor mai ajunge la medic&#8221, a mai spus dr. Coneac. Acesta avea mai multe de spus, dar pacientii de la usa, care asteptau de ore bune, isi pierdusera rabdarea.Scris de Doina MINCU

                        Badminton \ Ritm halucinant, de saptamana viitoare

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Stiinta Bacau va fi angrenata intr-o lunga serie de competitii, incepand cu 10 februarie. Atunci, campioana Romaniei va participa la Cupa Romaniei, competitie care va deschide „balul&#8221 si va fi un test in vederea unor competitii mult mai puternice. De la Bucuresti, cei mai buni jucatori bacauani vor pleca la Salonic, in Grecia, unde se va desfasura de marti, 14 februarie, Cupa Thomas, in fapt faza pe Europa a Cupei Mondiale, la masculin. Data fiind suprematia asiaticilor in badminton, Federatia Internationala a considerat necesara introducerea unei faze preliminare pentru celelalte continente – care in Europa este chiar aceasta Thomas Cup. Imediat, la rand vor urma, la interval de o saptamana, Campionatele Internationale ale Austriei si Campionatele Internationale ale Croatiei, competitii la care se puncteaza in clasamentul mondial IBF. Vor fi doua concursuri importante in primul rand pentru campioana nationala Florentina Petre, singura care figureaza in aceasta ierarhie si poate avansa ceilalti vor putea, macar, sa apara pe listele IBF.

                        La intoarcere vor urma Campionatele Internationale ale Romaniei si Cupa Banu Sport, la Timisoara, competitii comasate si finantate de insusi presedintele FR Badminton, Ovidiu Banu. Va fi cel mai important concurs international de profil organizat in Romania. Caruselul competitiilor va continua cu Campionatul National de Seniori, apoi cu Cupa Romaniei (tineret). Tragand linia – nu mai putin de sapte competitii, la diferenta de maximum doua saptamani una dupa alta. La competitia de debut, Cupa Romaniei, Stiinta Bacau va participa cu Robert Ciobotaru, Florin Patroaica, Gheorghe Constantinescu, Florentina Petre, Diana Apostu, Ruxandra Dumitru si Alexandra Agu.Scris de Peter KELMANN

                        1...5.7265.7275.728...5.778Pagina 5.727 din 5.778

                        		 ziare & stiri
                        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.