duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5726

„Cunosc vremea dupa vant si omul dupa cuvant” / 100 de ani prin istorie cu Ilie Constandache

1906 – 2006. 100 de ani. Incerc sa stabilesc ce s-o fi intamplat in 1906. Mare lucru nu-mi amintesc. Cartile de istorie spun ca in 1907 a inceput rascoala. Intre anii 1911 – 1912 a pornit si s-a sfarsit Razboiul Balcanic. A urmat apoi Primul Razboi Mondial. Am o certitudine, pe 4 februarie 1906 s-a nascut Ilie Costandache. La Rascoala avea doar un an, iar la razboiul balcanic facuse patru ani. Pe timpul neutralitatii Romaniei, Ilie mergea la scoala. S-a nascut in vremuri tulburi si asa a strabatut intreaga viata. Au fost noua la parinti. Mos Ilie Constandache din Lichitiseni, comuna Vultureni, a trecut lin, sambata, 4 februarie 2006, peste 100 de ani. Cu doua zile inainte, a mers la un vecin si s-a tuns, apoi, vineri, ginerele l-a barbierit. Fiica sa, Laurenta, care locuieste in Vultureni, l-a invitat la ea, la bloc, a facut un tort si o ciorba de pasare. A deschis o sticla de vin rosu – rosu. 100 de ani. De fapt, aproape toti cei sase copii stiau ca mos Ilie s-a nascut pe 6 februarie. S-a facut confuzie cu 1906. Ceilalti copiii nu au venit la sarbatoarea lui mos Ilie Costandache. S-au temut de vreme rea, dupa cum spunea la televizor. Ei locuiesc in Braila. Vor veni, insa, de Sfantul Ilie, prin iulie. Mos Ilie este tare sugubat. Dupa o oarecare sfiala, trece la atac.

&#8222Te culci cu mama, iti zic tata”

„Erau alte vremuri. Intre razboaie s-a trait mai bine. Doar politica era aceeasi, cand liberalii, cand taranistii. Daca votai cu liberalii, te snopeau in bataie taranistii, daca te duceai cu taranistii, te insemnau cu creta liberalii si primeai alta papara. Doar regele, cap de neamt, mai tinea cu taranii, cu tara. Eu nu am facut politica niciodata, aveam chef, ma duceam la vot, nu aveam chef, stateam pe prispa. Te culci cu mama, iti zic tata, asa si in politica, cine conduce, pe acela trebuie sa-l asculti. La comunisti a fost bine, insa aveau si ei parti rele, de aceea au devenit in subiectul despre care stim. Acum este mai greu, nu vedeti cum sta tara?&#8221. A facut doi ani si opt luni armata la graniceri, apoi razboiul tot la graniceri, in Dobrogea, prin Bulgaria, la Bazargic, a trecut Siretul si Prutul, s-a intors inapoi cu rusii, a fost dus la Corabia si dezarmat si razboiul s-a terminat. Nu prea a fost pe front. Nu a prea inteles el mare lucru din razboiul ala, ba incolo, ba incoace. A primit pentru cei opt ani ani de armata doua hectare de pamant. S-a insurat, si-a vazut de treburi. Cu sotia lui, Afina, din Nazaroaia, o fata frumoasa, a avut sase copii, patru baieti si doua fete. Traiesc toti. Nu a lucrat niciodata la patron, la intreprindere. A primit o pensie de veteran de razboi de 600.000 de lei, apoi i-au marit-o la 800.000 de lei, nici cat pentru o caruta de lemne. Mai are si 300.000 de lei de la CAP, dupa ce el si parintii au dat caruta, cai, pamant, plug, grapa. Duse au fost… Mos Ilie a facut doar cinci clase, ca dupa aceea s-a daramat scoala (rade…) si nu s-a mai dus. Mi-a povestit multe patanii de la scoala, dar cea mai interesanta a fost aceea in care scolarii erau obligati sa vina de la scoala cate doi in rand, ca soldatii. Invatatorul stabilea cate un „monitor&#8221 care-i urmarea pana acasa. Cine iesea din rand era aspru pedepsit. Interesant, nu?

Mos Ilie s-a

indragostit de Belgia

Dupa armata s-a facut marinar. Prin &#821637. Un frate, Nicolae, era capitan de vas. A cutreierat toate porturile din Marea Neagra, Marea Rosie, a fost in Anglia, in Olanda, Spania, Franta, in Egipt. Cel mai mult i-a placut in Belgia. „Frumoasa tara! Daca vezi Belgia, nu-ti mai trebuie Romania&#8221, zice cu nostalgie mos Ilie. A fost pe vasele comerciale Oituz, Carpati, Romania, Principesa Maria. Toate transportau cereale. Eram granarul Europei. Tine minte un episod care s-ar fi putut sfarsi tragic. Un capitan, de pe un vas, a fost luat de valuri si aruncat de pe punte. Toti marinarii au inghetat. Norocul lui ca un alt val l-a aruncat iar pe vas. Dupa aceasta intamplare si pentru ca avea rau de mare, mos Ilie a venit acasa.

Orice de pe fata pamantului este facut de om

Mos Ilie Constandache are o memorie nealterata. Tine minte, pe zile si luni, pe ani tot ce i s-a intamplat in viata. Vede ca un tanar, ne-a facut o demonstatie cum se baga o ata neagra in ac. Are o fire vesela si cauta mereu priliej de a ne pune in incurcatura. „Eu am facut tot ce poate face un om. Ce am vazut, aceea am lucrat. Am reparat ceasuri, am lucrat pamantul, am facut cismarie, am lucrat butoaie, am fost geamgiu, tamplar. Am stiut sa fac de toate. Am fost multumit ca am putut sa invat, eu nu am apelat la nimeni in sat. Toate mi-au iesit bine, cum mi-am dorit. Am lucrat la colectiv, si eu si nevasta&#8221. Mos Ilie a ramas singur acum. Afina a murit la 92 de ani. Ultimul frate a decedat la 94 de ani. Doar copiii ii mai invioreaza viata. Si viata. Face sport acum la 100 de ani. Ii place pescuitul, se duce pe malul garlei si prinde porcusori. „Ma uit acum prin sat, baieti tineri, tari, sanatosi stau pe marginea drumului si nu fac nimic. Se duc la crasma. Iau un ban si repede il prapadesc la bufet. Eu nu am baut in viata mea. Eu doar am servit. Nici nu am fumat.

Sa-ti faci singur masura

Ilie Constadanche a trecut de 100 de ani si este in putere. „Eu am invatat ca ce-i mult strica, in afara de bani. Daca pui mana pe o sticla si nu mai lasi nimic in ea, nu-i bine. Omul nostru, daca ar avea un mic termometru la tampla, ca orice motor gradatie pentru combustibilul cu care sa mearga, ar vedea ce presiune ii baga si ar sti cand sa se opreasca. Eu am avut vie, insa mi-am pastrat gradatia. Eu nu am mancat orice, am macat doar ce mi-a facut bine, asa cum mi-a spus un doctor. N-am fost niciodata in spital, eu am fost doctorul meu si spitalul meu&#8221.

Mos Ilie isi pregateste singur mancarea, carne de pui, ciorba, legume si mamaliguta si rar paine. „In viata, iti trebuie masura. Sa-ti faci singur masura. Eu am crescut sase copii, am gospodarie, am cultivat pamantul. Nu am fost bogat. Eu am fost si sunt Ilie Constandache&#8221. Are si o amintire trista. Cand i-a murit mama, nu a putut sa ajunga decat dupa ce a fost inmormantata. Si apoi se inveseleste. „In curte la noi canta fanfara. Asa a stabilit mama, Dumnezeu s-o ierte, sa fie bocita de nurori, sa-i cante fanfara. Numai ca unii au uitat de gradatie si s-au apucat si de dansat. Ca la nunta…&#8221, si rade cu pofta.

Sfaturi pentru viceprimar

Cu trei zile inainte de a merge la Vultureni l-am anuntat si pe primarul comunei, Daniel Taranu, ca mos Ilie Constandache din Lichitiseni a trecut suta. Nu si-a facut timp pentru a-l vizita si nici cu noi nu a mers. Nu-i bai. Ne-a insotit insa viceprimarul comunei, Constantin Lucaci, care a fost luat serios la intrebari de mos Ilie despre o lucrare care se executa chiar langa casa lui. Centenarul nostru i-a dovedit viceprimarului ca se pricepe si la constructii, la maluri de protejare si la unghiurile canalului de fuga. A fost o discutie tehnica la care nu ne-am bagat, iar mos Constandache nu s-a lasat pana nu l-a convins pe viceprimar ca el are dreptate. Au zambit impreuna si apoi fiica lui Laurenta ne-a servit din tortul pregatit pentru cel care a pacalit doua secole, iar sarbatoritul m-a insarcinat pe mine sa torn in pahare vinul rosu. Ne-am pupat de mai multe ori, ca fotografului nu-i iesea poza, ceea ce l-a distrat teribil, ne-a multumit pentru cadou si ne-a condus cu parere de rau la usa. Am fost somati sa venim la casa lui de Sfantul Ilie. In iulie. La multi ani, bade Ilie, si sa fii sanatos!Scris de Gheorghe BALTATESCU

Disparut din spital si gasit la morga dupa trei saptamani / Mortul vinovat

    La sfarsitul lunii octombrie, un bolnav psihic a disparut din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi. A doua zi, a fost omorat intr-un accident de masina, in Lilieci. Familia a aflat de disparitia lui din spital abia dupa patru zile si l-a gasit la morga trei saptamani mai tarziu. Acum, sotia si fiul mortului, dezamagiti de ancheta politiei, fac investigatii pe cont propriu.

    Catrina si Neculai Potoschi vor sa afle cum a fost posibil ca bolnavul sa fuga din spital, de ce nu a fost anuntata familia si de ce politia s-a implicat atat de tarziu. „Sotul meu a disparut din spital pe 27 octombrie, ne-a declarat Catrina Potoschi, din Parjol. Pe 1 noiembrie i-am trimis pachet printr-un vecin care avea drum la Buhusi. Vecinul s-a intors si mi-a zis ca barbatul meu a plecat din spital. Marti am sunat la spital si mi s-a spus ca este adevarat. L-am dat in urmarire la politia din sat si l-am cautat si noi pe unde ne-am priceput. Daca am vazut ca nu se rezolva nimic, pe 7 noiembrie m-am dus la Politia Buhusi. Acolo mi s-a spus ca ei nu au fost informati de disparitie. L-am dat si la ziar, la disparuti. Am fost la politie, la Bacau, si mi-au spus ca au cautat si la morga, dar nu e. Abia dupa trei saptamani si trei zile dupa ce a disparut ne-au chemat sa-l luam de la morga. L-am inmormantat pe 22 noiembrie. Atunci am aflat ca fusese accidentat mortal pe 28 octombrie, a doua zi dupa ce a plecat din spital&#8221. Batrana spune ca nu mai doarme noaptea si nici nu mai mananca. Nu-i da pace gandul ca, daca era anuntata, mergea cu o masina spre Buhusi, isi intalnea poate barbatul pe drum si il salva de la moarte.

    Declaratiile se bat cap in cap

    Dr. Andrea Camer, unicul medic si, totodata, seful sectiei de psihiatrie a Spitalului Buhusi, spune ca a facut tot ce trebuia in cazul bolnavului Petre Potoschi. „Era un pacient-problema, care a mai fugit de la noi, ne-a declarat dr. Camer. Nu il puteam tine inchis, intrucat nu intra sub incidenta Codului penal. Bolnavii nostri au voie sa iasa, sa-si cumpere un ziar sau altceva. Cand s-a constatat ca a plecat, l-am cautat intai prin imprejurimi, apoi am anuntat politia&#8221. Aceasta declaratie este contrazisa de spusele subcomisarului Liviu Velnic, de la Politia Buhusi. „Noi am aflat despre acest bolnav la mai mult de o saptamana de la disparitia lui. Ne-a informat sotia lui. De la spital nu ne-a sunat nimeni. Cand am aflat de caz am telefonat la spital, iar domnisoara doctor ne-a spus ca acest bolnav a mai fugit si altadata&#8221. Desfasuratorul telefonic atesta totusi ca pe 28 octombrie s-a telefonat din sectia de psihiatrie la Politie. Directorul Spitalului Buhusi, dr. Elena Mazilu, spune ca a cerut nota explicativa medicului si ca paza sectiei este o problema. „Ar trebui sa existe personal de supraveghere, dar nu e prins in schema. Am detasat paznicii de la spital acolo&#8221.

    Iadul s-a mutat intr-un conac boieresc

    Cazul bolnavului disparut este doar o picatura in oceanul de nereguli si probleme ale sectiei. Aceasta se afla intr-o cladire veche de 170 de ani, o minune arhitectonica, dar care a cazut in cea mai neagra dizgratie. In fostul conac al boierilor de Buhusi, degradarea este vizibila chiar de la intrare. Gardul are portiuni ce pot fi escaladate cu usurinta, bancile sunt rupte. Fatada cladirii a fost renovata in urma cu cativa ani, dar interiorul e o epava. Mirosul de fecale te izbeste. Mozaicul este proaspat spalat, dar, fiind de o varsta cu intreaga cladire, pare murdar. Din holul imens se vad prin usi paturile bolnavilor din cele doua saloane de la parter. Pacientii sunt slabi, fara dinti si tremura pierduti sub paturile trase pana la barbii. „Avem si opt grade in saloane, recunoaste deschis dr. Camer. Asta e, ne-am plans, dar nu ne ajuta nimeni. Tamplaria e veche, caloriferele la fel. Mereu se sparg tevi, mereu ramanem fara caldura&#8221. Frigul nu acopera mirosurile pestilentiale. La etaj, e si mai rau. Capacitatea saloanelor este depasita. In loc de 70 de bolnavi, in sectie sunt 80. „Ne cearta mereu Directia de Sanatate Publica pentru ca nu-i externam. Unde sa-i trimitem? Unii sunt abandonati de familii, altii nici nu stiu cine sunt si de unde vin&#8221. Pe holuri abia poti sa treci printre pacientii care isi asteapta randul la masa. Sala de mese e neincapatoare. Micul dejun consta in ceai, paine cu margarina si putin gem. La doi pasi de sala de mese sunt toaletele. Dr. Camer ne sfatuieste sa nu ne aventuram pe acolo. Nu o ascultam, dar regretam imediat. „Ne trebuie multe, spune dr. Andrea Camer. Nimeni nu ne ajuta. Casa de Asigurari de Sanatate ne reproseaza ca nu gestionam banii, DSP-ul ne da amenzi pentru ca e cazuta faianta. Aici e nevoie de o investitie de peste 2 miliarde de lei. Ministerul nu da fonduri, iar noi, angajatii care le aducem de acasa bolnavilor mancare si haine, platim amenzi&#8221.

    Bolnavii fac foamea in spital

    Alocatia de hrana pentru un bolnav internat in sectia de psihiatrie este, prin lege, de 70.000 de lei, mai mare decat cea pentru bolnavii din alte sectii, care coboara pana la 47.000 de lei. Sectia externalizata de psihiatrie primeste hrana de la bucataria Spitalului Buhusi. E saracacioasa, cat sa nu moara bolnavii de foame. Mancarea se pregateste la gramada, iar conducerea spitalului si contabilul nu stiu ca alocatiile sunt diferentiate. „Ne descurcam greu cu hrana, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Mai ales acum, iarna, cand utilitatile sunt scumpe. Incercam, totusi, sa le dam bolnavilor de la psihiatrie carne de doua ori pe saptamana. Vom incerca sa facem din nou contract si pentru branzeturi, caci l-am reziliat anul trecut din cauza banilor&#8221. Conducerea spitalului promite ca va incerca sa gaseasca fonduri pentru reabilitarea sectiei de psihiatrie. Pentru inceput, se doreste inaltarea gardului cu sarma ghimpata.Scris de Doina MINCU

    Azi, „galben-albastrii” vor sustine cel de-al patrulea joc de verificare / Revansa doar pe hartie

    @ FCM Bacau – Petrolul Moinesti (ora 11.00, stadion &#8222Municipal”)

    Se anunta ca un meci revansa. Ar fi bine insa ca revansa sa fie doar pe hartie, iar FCM Bacau sa-si treaca in cont cea de-a doua victorie din actuala perioada de pregatire. La patru zile dupa succesul de la Moinesti, bacauanii sunt chemati din nou in cauza. Tot impotriva Petrolului. De data aceasta, „galben-albastrii&#8221 isi doresc un succes mai clar decat acel 2-1 de sambata. „Pentru noi, prioritar in asemenea meciuri este sa ne punem ordine in relatiile de joc, chiar daca terenurile sunt cum sunt. Nu putem insa neglija nici importanta rezultatului&#8221, a declarat antrenorul Bacaului, Cristi Popovici. Pentru a beneficia de o suprafata de joc cat mai buna, FCM Bacau a decis sa joace acest meci-test pe stadionul „Municipal&#8221, al carui teren a fost nivelat in cursul zilei de ieri. Nici in intalnirea de azi, bacauanii nu pot alinia insa cel mai bun „unsprezece&#8221. Gazdele sunt nevoite sa renunte in continuare la Dobos si Marian Tanasa, ambii accidentati la genunchi. Desi nu mai resimte dureri musculare, Potorac a continuat sa se antreneze separat si, ca o precautie in plus, va fi menajat in jocul cu Petrolul. Lista absentelor ar putea fi completata cu numele lui Razvan Neagu, care a suferit o entorsa la glezna in amicalul de acum zece zile, impotriva Gloriei Buzau. Chiar daca la antrenamentul de ieri dimineata s-a antrenat in ritm normal, atacantul de 18 ani ar putea fi si el tinut pe tusa pentru a nu recidiva. Cristi Popovici va rula in schimb restul lotului pe care il are la dispozitie.Scris de Dan SION

    Volei feminin/ Divizia A1 / O victorie de ramas bun

    @ Stiinta Bacau – Penicilina Iasi (azi, ora 16.00, Sala Sporturilor)

    E ultimul meci pe care Stiinta il sustine pe teren propriu in sezonul regulat. Tinand cont de parcursul fara greseala de pana acum, e clar ca voleibalistele bacauane tin sa-si ia „la revedere&#8221 (pentru o scurta perioada, e adevarat), de la publicul amic printr-o victorie. O noua victorie. A 17-a la rand, serie demna de un record. In mod normal, adversarul de azi nu ar trebui sa puna cine stie ce probleme. Penicilina Iasi e o echipa de pluton. Fara mari individualitati, fara mari emotii. Iesencele sunt iesite din cursa pentru play-off si singura lor preocupare este sa sa stranga cat mai multe puncte inainte de play-out. Puncte am spus? In cazul partidei de azi, iesencele nu trebuie sa ia in calcul pluralul. O victorie pe terenul din Bacau ar echivala cu un adevarat miracol. Chiar daca, dupa toate probabilitatile, Stiinta va incepe intalnirea fara doua dintre titulare: Viktoria Polischiuk si Ana Mitrovic. Ridicatoarea din Ucraina a suferit o entorsa la glezna saptamana trecuta si a fortat reintrarea in setul doi al meciului cu Dinamo. Desi luni s-a antrenat normal, Polischiuk ar putea fi menajata de antrenorii Florin Grapa si Melu Manta, care ar da astfel credit din nou foarte tinerei Andreea Nitulescu. In ceea ce o priveste pe Mitrovic, aceasta se afla sub tratament terapeutic dupa accidentarea de la genunchi produsa in timpul restantei cu Unic Piatra Neamt. Locul lui Mitrovic va fi luat, ca si in cazul meciului cu Dinamo, de Bianca Moldovan. In rest, cei doi tehnicieni vor utiliza formula standard. Cu Mihaela Truta, Tanja Boskovic, Lucia Hatinova, Stanja Maletic si libero-ul Nicoleta Tolisteanu. Plus rezervele Bianca Toma, Georgiana Anghel si Sorina Marian, gata oricand sa intre pe teren. Si sa puna umarul la un nou succes.

    CLASAMENT

    1.Stiinta1616048-1032p.

    2.Rapid1613343-1329p.

    3.Metal1611535-2227p.

    4.Dinamo1610634-2326p.

    5.Unic1610636-2626p.

    6.Tg. Mures168832-2624p.

    7.Penicilina167930-2823p.

    8.Arges1631311-4119p.

    9.Jolidon162149-4318p.

    10.IOR160162-4816p.

    Programul penultimei etape

    Stiinta Bacau-Penicilina Iasi

    Volei Arges Pitesti-Unic Piatra Neamt

    CSU Gaz Targu-Mures-Dinamo Lemtrans Bucuresti

    IOR Bucuresti-Rapid AIBO Bucuresti

    CSU Metal Galati-U Jolidon ClujScris de Dan SION

    Adrian Nastase pus sub invinuire de DNA

      Departamentul National Anticoruptie (DNA) confirma ca fostul premier este urmarit penal, alte cinci persoane fiind puse sub acuzare, alaturi de el, pentru fapte de coruptie, informeaza DNA, fara sa precizeze an ce dosar au fost formulate acuzatiile. Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA confirma ca procurorii anticoruptie au dispus anceperea urmaririi penale ampotriva lui Adrian Nastase si a altor cinci persoane, pentru savarsirea unor fapte de coruptie. Toate cele sase persoane anvinuite au fost citate la DNA. &#8222Legea ne ampiedica sa oferim an acest moment detalii suplimentare an legatura cu infractiunile pentru care este anvinuit Adrian Nastase, antrucat citatia i-a fost trimisa astazi (marti – n.r.) si, prin urmare, nu a luat la cunostinta concret acuzatiile care i se aduc”, precizeaza Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA. Departamentul National Anticoruptie precizeaza ca nu aceasta institutie a anuntat anceperea urmaririi penale, facand an continuare referire la o stire MEDIAFAX difuzata marti. Potrivit acestei stiri, &#8222avocatul lui Adrian Nastase, Gheorghe Diaconescu, a adus la cunostinta opiniei publice faptul ca Adrian Nastase este anvinuit, iar acesta, ulterior, antr-o conferinta de presa, a confirmat primirea citatiei”, adauga sursa citata. Surse judiciare au declarat, marti, pentru MEDIAFAX, ca Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, a fost pus sub acuzare de procurorii anticoruptie pentru luare de mita, an dosarul privind achizitionarea unui imobil an zona ultracentrala a Capitalei, pe strada Zambaccian. Avocatul Gheorghe Diaconescu, aparatorul lui Adrian Nastase, a confirmat faptul ca procurorii Departamentului National Anticoruptie (DNA) i-au comunicat ca fostul prim-ministru a fost pus sub acuzare an acest caz. DNA comunicase, pentru MEDIAFAX, ca va face, la un moment dat, precizari oficiale cu privire la acest caz.

      Acuze vechi

      La sfarsitul lui august 2004, Alianta PNL-PD a sesizat Parchetul National Anticoruptie (devenit antre timp departament), cerandu-i sa cerceteze legatura dintre achizitionarea de catre Adrian Nastase (pe atunci prim-vicepresedinte PDSR si vicepresedinte al Camerei Deputatilor) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru si sustinerea pe care acesta a primit-o de la Nastase an timp ce era cercetat penal, an 1997. Potrivit sesizarii – semnata de Mona Musca, membru an CNC al Aliantei – Nastase a cumparat, an 1998, un teren de 700 de metri patrati an strada Zambaccian, la un pret de 11.000 de dolari, &#8222de 25 de ori mai mic decat pretul real, de piata, al terenului”. Terenul a ajuns la Nastase dupa ce Bivolaru l-a vandut, an 1996, soacrei sale, Elena Sotec. Dupa doi ani, el a fost cumparat, an timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vandut cabinetului de avocatura &#8222Adrian Nastase”, se arata an sesizare. an septembrie 2004, PNA a informat ca dosarul privind modul de achizitionare a unui teren de catre premierul Adrian Nastase a fost anchis, Parchetul sustinand ca tranzactia a fost legala. antre timp, conducerea PNA si numele institutiei s-au schimbat, iar dosarul Zambaccian a fost redeschis. Ulterior, procurorii anticoruptie au extins cercetarile an cazul achizitiei de catre Nastase a terenului si unei parti din imobilul din strada Zambaccian, fiind avuta an atentie mostenirea primita de familia acestuia.

      Nastase contraataca

      Adrian Nastase a afirmat, marti, antr-o conferinta de presa, ca este cercetat pentru luare de mita si de infractiuni la Legea anticoruptie an cazul Zambaccian, an timp ce Departamentul National Anticoruptie nu precizeaza dosarul an care fostul premier este anvinuit si nici care sunt acuzatiile. &#8222Trebuie sa fii bolnav la creier ca sa lansezi o acuzatie de luare de mita la adresa unui fost prim-ministru an legatura cu un eventual secretar de stat sau pe o alta chestiune, fara sa existe an mod categoric nici un fel de ratiune pentru a lansa o astfel de murdarie”, a declarat Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor. &#8222Ieri (luni-n.red) m-au anuntat ca nu trebuie sa mai vin, an schimb astazi mi-au transmis citatia (…). Citatia face trimitere la anumite articole din Codul Penal si, an esenta, este vorba de o luare de mita. Nu am ansa elementele circumstantiale, faptele respective ami vor fi prezentate peste doua saptamani”, a spus Nastase. El a subliniat ca normal ar fi fost sa-i fie prezentate acuzatiile si abia apoi sa fie facute publice. &#8222Acest mod de a organiza colaborarea cu presa, prin surse judiciare, este absolut incalificabil. Dupa parerea mea, persoana care ar trebui sa raspunda pentru aceste lucruri este Monica Macovei, pentru ca Monica Macovei este ministrul care, practic, subordoneaza procurorul general si procurorul-sef al DNA. (…) si din acest punct de vedere, toate aceste scurgeri de informatii la nivelul acestor institutii”, a mai spus Nastase. Presedintele Camerei Deputatilor a afirmat ca &#8222interesant este ca dosarul initial era din 2004″, el fiind citat antr-un dosar care are un numar din ianuarie 2006. &#8222Ceea ce arata foarte clar ca an baza unor indicatii noi s-a schimbat directia si s-au stabilit obiective politice suplimentare”, a mai spus Nastase. Scris de Mediafax

      Carom, din nou in fierbere

      Pozitia ministrului finantelor publice, Sebastian Vladescu, de a nu incuviinta operatiunea de inchiriere a capacitatilor si a fortei de munca de la Carom Onesti, de catre societatea vecina, Uton, a inflamat spiritele la combinatul onestean. In cursul dupa-amiezii de ieri, lichidatorul judiciar, Adrian Marghescu, a incercat sa le explice salariatilor prezenti in fata pavilionului administrativ, situatia creata in urma raspunsului negativ al ministrului de resort. Vladescu a acceptat doar ideea ca Uton sa achizitioneze materie prima pe care sa o proceseze la Carom, dand de lucru, in acest mod, celor peste 1.500 salariati. „Ideea exprimata de ministrul Vladescu este aceea de a se desfasura activitati de procesare. Practic, domnia sa nu e de acord cu implicarea celor de la Balkan Petroleum in gestionarea activitatii pe mai departe, din acest motiv fiind respinsa ideea inchirierii&#8221, ne-a precizat liderul de sindicat Vasilica Udrea. Inchirierea nu se poate realiza in lipsa certificatului de antrepozit fiscal, document pe care Ministerul de Finante refuza sa il elibereze. Pe de alta parte, conducerea societatii se straduieste sa gaseasca o solutie, fiind posibil chiar apelul la firma Calder-A International, implicata in mersul societatii vecine, RAFO SA. Astfel, se va solicita firmei Calder sa se implice si la Carom, sa devina investitor, aceasta fiind singura sansa de salvare a celor 1.500 locuri de munca. Pentru a preveni izbucnirea unor posibile violente, efective de jandarmi si politisti au fost masate in jurul pavilionului administrativ de la Carom, inca din dupa-amiaza zilei de ieri. Salariatii combinatului au amenintat cu oprirea utilitatilor pentru intreaga platforma petrochimica, in cazul in care vor fi trimisi in somaj. Blocajul de la combinatul onestean are nevoie de o rezolvare cat mai grabnica, intrucat procesul de lichidare a societatii are termene clare, care nu pot fi depasite fara riscul trimiterii tuturor angajatilor in somaj.Scris de Catalin BUZINCHE

      Benea a batut palma cu francezii / Apa curata pentru Valea Trotusului

      Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Dragos Benea, si directorul general al societatii franceze de inginerie si mediu Beture-Cerec, filiala a Grupului International Jaako Poyry, Didier Carron, au semnat, ieri, in sala mare a Palatului Administrativ, un acord de cooperare. Acesta vizeaza realizarea studiului de aplicare a Directivei cadru europene privind apa pe bazinul hidrografic al Trotusului si pe sistemele publice de apa potabila si canalizare. Proiectul este similar celui initiat cu succes de fosta administratie a municipiului privind aductiunea de la Valea Uzului.

      Concret, este vorba de un studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu apa a localitatilor din bazinul hidrografic al Trotusului care va dura sase luni de zile. La eveniment au mai participat directorul Misiunii economice si comerciale franceze in Romania, Philippe Boin, primarii oraselor de pe Valea Trotusului si sefii serviciilor publice descentralizate din judetul Bacau. De succesul acestui studiu de fezabilitate va depinde accesarea unei finantari europene de 50-60 de milioane de euro necesara pentru finalizarea proiectului. Potentialii beneficiari sunt cei peste 300.000 de locuitori din zona. Finantarea studiului de fezabilitate este asigurata in proportie de 25 la suta de CJ Bacau, diferenta fiind suportata de partea franceza prin Ministerul de economie, finante si industrie. Proiectul vizeaza protejarea resursei de apa si a calitatii ei in bazinul hidrografic Trotus ca si reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa potabila, de canalizare si de epurare din colectivitatile urbane si rurale. Dragos Benea a recunoscut ca anul trecut a fost unul arid din punctul de vedere al oportunitatilor de finantare. „Cu semnarea acestui acord am un sentiment de deja vu, pentru ca acelasi traseu l-am facut la realizarea alimentarii cu apa de la Valea Uzului a municipiului Bacau&#8221, a sustinut presedintele CJ. Directorul firmei Beture-Cerec, Didier Carron, a afirmat ca adevarata victorie va fi atunci cand populatia din zona, careia i se adreseaza proiectul, va beneficia de serviciile de apa si canalizare. „Succesul va fi cand vom reusi sa aducem banii de la Uniunea Europeana pentru finalizarea proiectului. Sper ca peste cinci ani sa fiu in fata dumneavoastra cu aceasta reusita&#8221, a mai spus Carron.Scris de Ionut VATAFU

      Subventia in cultura / N-ar fi rau sa fie bine

      Cu putine lucruri suntem noi, romanii, de acord. Unul dintre acestea priveste subventia in cultura, despre care voci la unison sustin ca e foarte mica. De mult timp se asteapta o noua lege a sponsorizarii, de pilda, si iata ca ministrul Culturii anunta ca noul ei proiect se va afla pe masa executivului in doua-trei saptamani. Prevederile noii legi ar putea determina, sustine ministrul, agentii economici sa investeasca bani in cultura, intrucat sumele destinate sponsorizarii vor fi scutite de impozit, &#8222nu din profit, ci din cifra de afaceri”.

      Un alt lucru imbucurator ar fi infiintarea unei noi institutii, numite Administratia Fondului Cultural National, AFCN, a carei directoare, doamna Andreea Grecu, da un interviu in &#8222Observator cultural”, spre luminarea mintilor noastre. Aflam, de la bun inceput, ca este vorba despre o institutie &#8222de tip anglo-saxon”, care va functiona intr-o tara balcanica. Va fi &#8222o provocare totala”. Eu zic ca putem sa o primim, si sa vedem daca va fi asa cum spune doamna, cu nebalcanismul, mai ales. Cat despre domeniile pe care le finanteaza Fondul, ele sunt: arte vizuale, arhitectura, cultura scrisa si biblioteci, activitati muzeale, teatru, dans, muzica, patrimoniu cultural national, management cultural si formare profesionala. Mai aflu ca AFCN-ul ofera intre 50% si 90% din costul intregului proiect pe baza unor dosare si, bineinteles, a unui concurs, deci totul va fi o competitie. Comisiile de specialisti, de experti care vor evalua aceste proiecte sunt propuse de organizatii culturale, institutii, artisti, neavand voie sa faca parte din colectivele de elaborare ale unui proiect din pricini de incompatibilitate. Desigur, dupa cum va puteti lesne inchipui, aceste persoane sunt supuse unui lung sir de presiuni, la noi obiceiul pamantului incluzand sfanta pila, relatia, influentele, telefoniada etc. De aceea, aceste distinse persoane trebuie protejate, ne spune doamna directoare Grecu, ea sustinand ca, sub conducerea pe care o asigura, vor fi excluse presiunile de orice fel, mai cu seama cele politice. Mare mi-ar fi mirarea, dar nu neg posibilitatea acestei &#8222nazdravanii!” Ba chiar as saluta-o cu placere daca ar fi sa se intample cu adevarat.

      O alta noutate adusa de AFCN este aceea ca si o persoana fizica, autoare a unui proiect cultural, poate fi finantata, adica un simplu mestesugar, care nu are in spate o institutie sau un ONG, poate sa beneficieze de sprijin financiar. Totul este sa ai un proiect bine conceput, bine scris, or, la capitolul acesta romanii sunt inca deficitari.

      Exceptiile sunt insa notabile, cei priceputi la redactarea proiectelor nefiind cu nimic mai prejos decat colegii lor din Franta, Germania, Italia. Mai trebuie stiut ca pentru un proiect se acorda un punctaj, pe baza unei grile care se gaseste pe net. Ca sa nu ramanem ignoranti in materie, AFCN-ul ne mai promite sesiuni de informare, astfel ca vom deveni tot mai docti in elaborare de proiecte. Cum insa banii nu se pot obtine decat spre finalul proiectului (pentru care mai trebuie sa ai finantatori, parteneri), marea fericire vine in momentul decontului. Stiu, din proprie experienta, ca redactor-sef de revista de cultura, ce inseamna acest lucru, pentru ca banii vin de la Ministerul Culturii (2,7 milioane de lei noi este suma pentru anul in curs destinata proiectelor si programelor culturale) care respecta Legea finantelor, cum altfel, asa incat hatisul birocratic te poate inghiti, nu alta. Anul trecut, s-au refacut acte in cateva &#8222runde”, ca obosisem definitiv sa vad atatea cifre in fata ochilor, mie placandu-mi literele. Dar am suportat supliciul, am facut mai multe drumuri la Bucuresti si am revazut toate actele trebuitoare, gratie si ajutorului unor doamne contabile inimoase, de la noi, de la &#8222Ateneu”, si de la minister. Desi, pana la urma, suma, modica, aprobata pentru plata onorariilor colaboratorilor, a venit foarte tarziu si nu intreaga. Asa ca pot sa spun, folosind vorba lui Creanga, ca n-ar fi rau sa fie bine, sa scapam de birocratia inutila, de tocat nervii la oameni, si sa intram in normalitate si cu subventiile in cultura. Ca sa ne putem face treaba fara griji si tracasari stupide. Dar, pana una-alta, eu imi rezerv o portie de scepticism. Ca nu prea cred in institutiile de tip &#8222anglo-saxon” transmutate la noi. Accept insa sa fiu contrazisa, pe bune.Scris de Carmen MIHALACHE

      In doar un singur an, / Bacauanii s-au indatorat bancilor cu peste 86 milioane euro

      La romani, a imprumuta bani de la banci a devenit un mod de viata, copiind aproape perfect modelul occidental. Se stie, de altfel, ca vesticii realizeaza toate investitiile apeland la banci si mai putin la resursele proprii. Masina si-o cumpara din banii bancilor, casa o modernizeaza tot folosind credite, nu mai amintim de vacantele pe care si le petrec in locuri exotice apeland tot la bancheri. La noi, romanul s-a invatat sa-si rezolve si cea mai marunta problema care ar presupune o suma de bani, solicitand un imprumut de la banci.

      Potrivit ultimei raportari facuta publica de Banca Nationala a Romaniei privind comportamentul financiar al populatiei, in 2005, bacauanii au luat cu impumut de la banci aproape 3.200 miliarde lei vechi. Cu alte cuvinte, bacauanii s-au facut datori numai intr-un an cu peste 86,3 milioane de euro. Exprimata in procente, cresterea sumei datorate de bacauani bancilor este de peste 46 la suta. Banii imprumutati au fost folositi, de regula, pentru achizitionarea de bunuri de larg consum (electrocasnice, electronice etc), insa o buna parte din acestia au fost destinati cumpararii de locuinte. Contrar asteptarilor, a scazut, in perioada analizata, numarul conturilor detinute de clienti la bancile din Bacau. La sfarsitul anului 2005, situatia indica existenta a 783.724 conturi, fata de 755.379 la finele anului precedent, cu 28.000 mai putine. Pe de alta parte, notabil este faptul ca bacauanii au inceput sa recastige increderea in moneda nationala, alegand sa se indatoreze bancilor mai mult in lei decat in valuta. Respectiv, bacauanii au imprumutat, in 2005, 2.035 miliarde lei vechi in moneda nationala (peste 56 milioane de euro), fata de &#8222doar” 1.110 miliarde lei vechi in cazul valutelor (aproximativ 31 milioane de euro). In plus, si de aceasta data, cele mai multe imprumuturi au fost credite de consum, ceea ce inseamna ca bacauanii s-au facut datori la banci pentru a-si acoperi obligatiile curente ori pentru a-si achizitiona aparate electrocasnice. Cu alte cuvinte, creditul de consum a ramas si in anul 2005 cel mai atractiv produs bancar, bacauanii fiind incurajati, probabil, de ofertele avantajoase aruncate pe piata de bancheri.

      Interesant este de observat, de exemplu, cam ce s-ar fi putut cumpara cu toti acesti bani imprumutati de bacauani anul trecut. Astfel, un calcul simplu releva faptul ca bacauanii si-ar fi putut achizitiona peste 300.000 masini de spalat ori 31.000 televizoare cu plasma de ultima generatie, vreo 160.000 combine frigorifice mai pretentioase sau aproape 900 de limuzine.Scris de Claudiu BANEA

      Bunicii si soacrele dau vigoare

        Cu multi ani in urma, tinerii din intreprinderi erau scosi in strada sa insoteasca politistii in misiunea lor de pastrare a ordinii si disciplinei publice. Nu te intreba nimeni daca vrei sau nu vrei. Te prezentai la Politie, ti se facea rapid un instructajj si apoi bateai cartierul unde erai repartizat, impreuna cu un vasnic militian. El le stia pe toate si pe toti in zona de care raspundea. Intram in serviciu pe la sapte si la miezul noptii ne dadea drumul acasa. Era amuzant. Mai oprea tovarasul politist cate un grup de tineri si ii intreba de sanatate, aveam voie sa intram si in crasme si restaurante. La unele ne lua si pe noi, primeam cate un suc sau „una mica&#8221, daca era frig afara. In multe baruri si restaurante militianul ne lasa afara, de obicei in spate, pe unde intra si el. Stateam ca prostii cate o jumatate de ora pana iesea si seful nostru. De fiecare data ne informa ca acolo nu sunt probleme, totul este in regula. Si militianul mai avea un obicei: daca dadea nas in nas cu „borfasii&#8221 cartierului (expresia ii apartinea n.n.) le sugera sa paraseasca zona lui in acea seara, deoarece este insotit de tineretul revolutionar, sa-si faca de cap peste drum, in sectorul unui coleg.

        Zilele trecute am revazut un film american in care subiectii erau politistii si modul lor de a-si face treaba in Bronx. Luau spaga de la patronii restaurantelor, barurilor deocheate, de la distribuitorii de droguri, de la „pesti&#8221. Dupa ce s-a umplut de bani, un politist isi aduce aminte de tatal lui, si el fost politist, impuscat de gansteri, si ii trece prin cap sa iese din „sistem&#8221, numai ca sansa nu-i surade nici lui: sfarseste ciuruit de gloantele colegilor pe care urma sa-i tradeze. Scenariu tipic american.

        Ma duc rar la Buhusi. Doar o data de doua ori pe an. Mereu, privirea imi este atrasa doar de imaginile de pe partea dreapta a drumului. Doar atunci cand soferul imi atrage atentia ma duc cu ochii si pe partea stanga a soselei. Il intreb pe colegul meu de la volan (el face acest traseu mai des) cine si-a mai construit o vila, un palat, o casa. Acum un an, acum doi ani, si acum trei-patru ani era teren viran, unele case erau abia incepute, altele erau la centura, astazi cele mai multe sunt gata si cu locatarii pe balcon. Curiozitatea este mare si nu de putine ori opresc masina si intreb cine s-a mutat acolo sau dincolo. Raspunsul este invariabil: domnul agent sef, domnul colonel, domnul comisar sef, a, nu stiti, uite, vedeti vila aia rosie cu doua etaje? Normal ca o vad. Ei, suntem vecini cu domnul politist…

        Au fost, si in Bacau, controale peste controale venite de la Ministerul de Interne. Au stat in oras saptamani, zile si nopti. Au controlat averile, casele, banii castigati, mostenirile. Totul este normal si in spiritul economiei de piata. Toti cei aflati pe „lista&#8221 au justificat la leut vechi cheltuielile facute. S-a adunat leafa lui de bugetar, indemnizatiile de conducere, premiile anuale si trimestriale. Din cercetari a reiesit ca multi politisti sunt datori vanduti pe viata pe la rude si prieteni, pe la banci, pe la bunici si soacre, pentru vilisoara construita cu sudoarea a multor ani de patrulat pe strazi.Scris de Gheorghe BALTATESCU

        Echipa de futsal a Universitatii Bacau a fost invitata la CM Interuniversitar de la Dublin \ Ambasadori in Marea Britanie

        Dublin. Irlanda. 9-13 octombrie 2006. 12 echipe reprezentative participante. Emotii. Atmosfera de competitie mondiala. Acesta este scenariul. Un scenariu din care nu poate lipsi un actor principal: echipa de futsal a Universitatii din Bacau. Primii pasi au fost facuti deja. Organizatorii celei de a 4-a editii a Campionatului Mondial Studentesc de futsal au trimis deja pe adresa Universitatii din Bacau invitatia oficiala pentru intrecerea din Irlanda. Doar 12 echipe reprezentative, printre care si cea a Universitatii din Bacau, au primit invitatii la aceasta competitie studenteasca. Interesant este ca la ultima editie, cea de la Rotterdam, din 2005, au fost prezente 18 echipe. &#8222Cu siguranta ca am lasat o impresie foarte buna de s-au gandit la noi”, a precizat Gheorghe Balint, prodecanul FEFS si managerul formatiei bacauane. Desi

        acest Campionat Mondial Interuniversitar se va desfasura abia in toamna, in perioada 9-13 octombrie, Gheorghe Balint si Razvan Dumitru (antrenorul echipei) au inceput pregatirile pentru acest eveniment de amploare pentru miscarea sportiva din Bacau. Cu ceva timp in urma s-a organizat un campionat universitar de futsal – organizat de Liga Studentilor si Univ. Bacau, la care s-au inscris 14 echipe, in urma caruia s-au selectionat din randul studentilor o parte din componentii echipei care vor fi prezenti la Dublin. &#8222Prin aceasta participare a studentilor din Universitatea din Bacau la aceasta competitie internationala se poate realiza un schimb util de experienta intre participanti, fiind valorificate realizarile de pana acum ale Facultatii de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii si totodata, prin obtinerea unui rezultat notabil, demonstrand lumii intregi calitatea invatamantului de educatie fizica si sport din Universitatea Bacau. Nu este de neglijat faptul ca vom putea schimba informatii tehnico-tactice, de regulament si organizare cu staff-urile care insotesc celelalte delegatii. Apoi, prezenta noastra va asigura o recunoastere internationala a sportului universitar din Romania si in special din Universitatea din Bacau. Nu in ultimul rand, aceasta deplasare se constituie intr-o buna oportunitate de promovare a realizarilor municipiului Bacau, atat in plan material cat si in plan spiritual”, si-a motivat prezenta la Dublin, Gheorghe Balint.

        Sprijin din partea Consiliului Local

        La editia de anul trecut a Campionatului Mondial Interuniversitar, ce s-a desfasurat la Rotterdam, Consiliul Local Bacau a sprijinit deplasarea formatiei de futsal a Universitatii din Bacau. &#8222Speram sa primim ajutor si in acest an. Noi ne-am facut deja un necesar de cheltuieli, ce se ridica la vreo 13 mii de euro. O parte din acesti bani, ce reprezinta cheltuielile de transport, i-am putea primi de la Universitatea din Bacau. Restul banilor speram sa-i procuram de la Consiliul Local si diversii sponsori pe care-i vom gasi”, a precizat Gheorghe Balint. Deja, in cateva zile, va fi inaintat un proiect catre Consiliul Local Bacau, urmand ca alesii urbei sa aprobe o parte din cheltuielile acestei deplasari.

        Scris de Cristi SAVA

        Echilibristica pe marginea fileului

        Sa pierzi Europa pentru a invata cum sa castigi din nou Divizia A1. E o butada, de acord. Dar poate fi mai mult decat atat. Pentru Stiinta, lectia de la Zurich, atunci cand a pierdut in extremis calificarea in „sferturile” Top Team”s, se dovedeste un atu important in lupta pentru titlul de campioana. O adevarata arma secreta. Alaturi de factori evidenti precum valoarea, experienta si orgoliul. Aceasta arma secreta a functionat din plin in ultimele doua jocuri de campionat. Atat contra Unicului, cat si impotriva lui Dinamo, Stiinta a renascut miraculos. Din propria cenusa. Inainte de a se inalta spre lumea recordurilor, noua Pasare Phoenix a Diviziei A1 s-a agatat de marginea fileului, facand o adevarata echilibristica. Seria meciurilor fara infrangere a ramas insa in picioare. Ajungand la 16 dupa jocul de infarct de sambata, de la Bucuresti, contra lui Dinamo. De la 19-25 si 24-26 la 27-25 si 26-24. De la 13-14 la 16-14 in tie-break. O adevarata nebunie. „Fetele si-au dorit mult victoria si s-au concentrat foarte mult in momentele cheie ale jocului”, a explicat antrenorul Florin Grapa. „Chiar daca si arbitrajul ne-a fost defavorabil, echipa a aratat ca poate trece peste momentele grele”, a completat „secundul” Melu Manta. In aceste ultime doua intalniri, Stiinta a ilustrat deci un psihic de fier. Dar nu numai. Campioana Romaniei a demonstrat si tinuta morala. A rezistat presiunilor. De orice gen. A invins pe Unic si pe Dinamo, desi ambele echipe aveau mare nevoie de victorie in lupta lor pentru calificarea in play-off. „Noi am declarat ca vom juca toate meciurile pe teren si am demonstrat acest lucru”, a precizat Grapa.
        In plus, liderul clasamentului a scos la iveala si o alta fateta. Mai putin cunoscuta. Aceea a unei echipe care obtine victoria si datorita jucatoarelor de rezerva. Bianca Moldovan, Georgiana Anghel, Bianca Toma, Andreea Nitulescu si Sorina Marian reprezinta oricand solutii viabile. Un campionat nu se castiga doar cu sase sau sapte voleibaliste. La fel cum nici un meci nu se termina neaparat la 2-0 pe seturi si 24-23 in actul al treilea.
        Scris de Dan SION

        Intrebari grave pentru presedintele tarii \ Scandalul Barourilor a ajuns pe masa lui Traian Basescu

          Scandalul iscat intre avocatii Baroului Bacau, legal constituit prin Legea 51 si Legea 255, condus de avocatul Aurelian Ionescu, si un barou care face parte dintr-o Uniune a Barourilor formata printr-o hotarare a unui judecator din Deva, nu s-a stins. Vasile Botomei, intitulat decan al ultimului Barou a obtinut o hotarare judecatoreasca prin care se desfiinteaza o rezolutie a Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau de neincepere a urmarii penale privind reclamatia petentului Vasile Botomei formulata sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune, uzurpare de calitati oficiale, exercitarea fara drept a profesiei de avocat de catre avocatii Baroului Bacau, din str. Mihai Viteazu nr.2. Solutia judecatorului a fost cea oferita de legiuitor, ne comunica purtatorul de cuvant al Judecatoriei Bacau Silviu Anti: a trimis cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau in vederea inceperii urmarii penale, urmand a se efectua identificarea persoanelor impotriva carora petentul a formulat plangerea si audierea lor. In fapt, cum isi motiveaza procurorul solutia? „Baroul Bacau, cu sediul in str. Mihai Viteazu nr. 2 isi desfasoara activitatea in mod legal, potrivit dispozitiilor legii 51/1995, modificata si completata de Legea 255/2004. Potrivit art. 81 lit. a, al acestei legi, actualele organe ale Uniunii Avocatilor din Romania isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit legii si statutului profesiei, ca organe ale UNBR, pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese. Rezulta ca UNBR este succesoarea in drepturi a Uniunii Avocatilor din Romania ce a functionat anterior in baza unor acte normative precum Decretul 281/54, Decretul lege 90/90 si Legea 51/95. Sustinerea petentului cu privire la lipsa personalitatii juridice a Uniunii Avocatilor din Romania nu are acoperire in practica atata timp cat legea ii confera acesteia personalitate juridica, declarand-o chiar Legea 255/2004 (art. 57)&#8221. Scandalul ia amploare, iar reprezentantii Judecatoriei au tinut sa precizeze ca solutia nu este definitiva si nimeni nu este invinuit si nici inculpat, asa cum a precizat in nenumarate randuri Vasile Botomei. Pe de alta parte, prodecanul Baroului Bacau, Mihai Cliveti, ne spunea saptamana trecuta: „Este o hotararre ca oricare alta. Ea este atacabila, ceea ce am si facut, iar instantele superioare urmeaza sa se pronunte. Pana atunci, noi vom discuta acest caz la urmatoarea sedinta a Consiliului Uniunii Nationale de la Brasov.&#8221

          Intrebari care cer raspunsuri

          Vineri si sambata, saptamana trecuta, Consiliul National s-a intrunit la Brasov intr-o sedinta ordinara, unde s-a discutat si cazul de la Bacau. „Ceea ce se intampla la Bacau nu este un caz singular, ne-a declarat avocatul Aurelian Ionescu, decanul Baroului Bacau. Noi suntem avocati profesionisti si cunoastem legile tarii, stim ce implicatii ar avea un demers forte, asa cum s-a insinuat. Pentru a se intelege clar, noi, la Brasov, l-am desemnat pe domnul Calin Zamfirescu, presedintele Consiliului National sa inainteze un comunicat presedintelui Romaniei, domnului Traian Basescu, care este garantul respectarii Constitutiei in Romania, prin care sa fie informat de situatia creata in tara, cum de asemenea se va face un memoriu si catre CSM. Noi nu-i cerem presedintelui sa desfiinteze o hotarare. Noi ii cerem sa analizeze si sa medieze, sa ceara raspunsuri de la CSM. Noi ne intrebam daca mai functioneaza justitia in Romania. Presedintele ar putea sa intrebe: Sunt cai legale la care noi facem apel. Nu se mai poate. Este o stare perpetua. S-a ajuns prea departe. Acest comunicat, daca vreti, poate fi considerat un protest&#8221, ne face o sinteza a ceea ce s-a discutat la Brasov, decanul Baroului Bacau, Aurelian Ionescu.

          Apel la intelepciune

          In acelasi timp, prodecanul Baroului Bacau, Mihai Cliveti, afirma ca Baroul Bacau a facut demersurile necesare pentru clarificare acestei situatii si ne arata sentinta civila nr. 7084, pronuntata pe 21. 10. 2005, in dosarul 13691/2005 prin care se constata nulitatea absoluta a certificatului de inmatriculare fiscala nr. 16655686, din 29 aprilie 2005. Pentru cei interesati, aceasta hotarare contine si alte detalii cu privire la starea baroului condus de avocatul Vasile Botomei. De asemenea, conducerea Baroului Bacau va avea intalniri cu avocatii din teritoriu pentru a-i informa cu ceea ce s-a discutat la Brasov. „Asteptam reactia presedintiei si a CSM, dupa care vom stabili ceea ce avem de facut in perioada urmatoare. Este vorba daca institutiile statului, statul de drept mai functioneaza in Romania. Noi am facut un apel la intelepciune&#8221, a incheiat decanul Baroului Aurelian Ionescu.

          Vasile Botomei insista

          Razboiul continua. Vasile Botomei trimite o adresa catre toate instantele din Bacau, catre toate institutiile descentralizate si cele ale Guvernului in teritoriu, dar si pe adresa DNA si a parchetelor, la Finante, Avocatul Poporului, Jandarmi, Registrul Comertului etc., prin care atentioneaza ca doar avocatii lui pot pleda in instante si apoi solicita sa legitimeze toate persoanele care se prezinta in roba de avocat si sa constate infractiunile flagrante fata de persoanele care isi declina competenta de avocat si nu fac dovada ca fac parte din Baroul condus de el.

          Scris de Gheorghe BALTATESCU

          Mii de bolnavi sunt prinsi la mijloc \ Razboiul chiriilor

            Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate va percepe chirie persoanelor juridice pe care le gazduieste in cladirea sa. Spitalul Judetean de Urgenta ar trebui sa plateasca in jur de 40 de milioane de lei pe luna pentru spatiul ocupat de sectia de balneofizioterapie. Directorul Leonard Rosu refuza sa plateasca acesti bani. Cei care vor suferi sunt asiguratii.

            Mii de pacienti care au nevoie de balneofizioterapie si recuperare medicala ar putea ingrosa listele de asteptare. Intre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) si Spitalul Judetean de Urgenta au aparut neintelegeri cu privire la spatiul in care isi desfasoara activitatea sectia de balneofizioterapie (BFT). Aceasta face parte din Spitalul Judetean de Urgenta, dar este gazduita la demisolul cladirii ce apartine CJAS. In aceeasi cladire, cu o vechime de 70 de ani, mai ocupa spatii si alte persoane juridice: Comisia de Expertiza a Casei Judetene de Pensii, cabinete stomatologice, laboratorul de tehnica dentara , camerele de sterilizare, Ordinul asistentilor medicali si Sindicatul Sanitas. Prin modificarea OUG 150/2003, care reglementeaza functionarea sistemului asigurarilor sociale de sanatate, casele de asigurari devin institutii autonome, care pot obtine venituri din chirii. Ca urmare, CJAS va inchiria mai mult de 1.600 metri patrati, iar sumele acumulate din chirie vor fi folosite pentru intretinerea cladirii.

            De la chirie la calitate

            „Consiliul de Administratie al Casei a stabilit o chirie de 10 RON/mp pentru spatiile active si 5 RON/mp pentru holuri si alte spatii, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Nici unul dintre actualii ocupanti ai spatiilor nu a avut de obiectat, cu exceptia Spitalului Judetean de Urgenta. Conducerea spitalului ne-a trimis o adresa prin care ne informeaza ca nu accepta chiria. Voi invita la discutie pe reprezentantii spitalului pentru a discuta nu doar despre chirie, ci si despre serviciile pe care le ofera la BFT si calitatea acestora. Nu au nici macar apa calda pentru bai&#8221.

            &#8222Este aberant sa ne perceapa chirie!”

            Directorul Spitalului Judetean de Urgenta, dr. Leonard Rosu, este scandalizat de faptul ca CJAS va percepe chirie pentru spatiul ocupat de sectia BFT. „Este aberant sa ne perceapa chirie, declara dr. Rosu. Noi desfasuram o activitate pentru asiguratii domniilor lor. Aceasta activitate nu ne este nici macar platita in intregime. Anul trecut am facut servicii de 7 miliarde de lei, iar Casa ne-a decontat servicii de doar 6 miliarde. Aceasta sectie din sediul Casei merge in pierdere. Daca as gandi doar contabiliceste, as inchide-o. Nu am facut asta pana acum deoarece m-am gandit la asigurati. Dar daca, acum, CJAS vrea sa ne oblige sa platim in jur de 40 de milioane chirie pe luna, voi fi nevoit sa o inchid. Cum pot face asta? Este absud, cand stii ca subfinantezi un spital, sa-i percepi chirie pentru un serviciu prestat asiguratilor&#8221. Dr. Rosu mai spune ca, intr-adevar, sectia de balneofizioterapie nu are apa calda, dar ca este vina centralei termice a CJAS. „Am dotat acea sectie cu doua cazi galvanice, pentru bai, dar nu sunt folosite din cauza lipsei de apa. Nu avea rost sa instalam boilere, caci acestea nu fac fata nevoilor pentru bai. Nu ne asigura apa si tot noi suntem vinovati de asta&#8221.

            Cu calabalacul la usa

            In fiecare zi, in jur de 400 de asigurati trec pragul sectiei BFT, dar nu pentru bai, ci pentru electroterapie, kinetoterapie si masaj. „Facem cam 1600 de proceduri zilnic, ne-a declarat Traian Jlidus, asistent sef. Suntem foarte solicitati, asa ca programam pacientii. Nu ii amanam, insa, foarte mult, doar 3-4 zile&#8221. Termenul de asteptare ar putea creste daca BFT nu va mai functiona in acelasi loc, sau, mai grav, pacientii din ambulator nu vor mai avea acces la aceste tipuri de servicii. „Daca CJAS nu renunta la chirie, ne vom lua dotarea de acolo si o vom muta in spital. Vom lucra numai pentru pacientii nostri, nu si pentru cei din ambulator, caci nu avem obligatie fata de ei. Asiguratii pot merge apoi la CJAS sa intrebe de ce nu mai pot beneficia de aceste servicii&#8221.Scris de Doina MINCU

            Penurie de carti de munca

              Judetul Bacau se confrunta cu lipsa cartilor munca. Situatia treneaza de mai bine de un an. Pentru a onora cererile urgente, Directia de Munca, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF) Bacau a apelat la ajutorul oferit de alte judete. Rezolvarea a fost una temporara, problema de fond a ramas in continuare afectand firmele care solicita aceste documente pentru angajatii sai. Astfel, firmele care fac angajari au o evidenta separata in registre speciale. Directorul DMSSF, Gheorghe Apostu, recunoaste existenta acestei situatii. „Solicitarile de carti de munca pentru 2005 au fost facute in 2004. Ulterior s-a constatat ca nu au fost acoperite cererile. Directia de Munca a luat atunci o rezerva de carti de munca care s-a dovedit insuficienta&#8221, a declarat Apostu. El a mai precizat ca la momentul preluarii functiei in mai 2005 a luat masuri pentru a da carti de munca celor cu nevoi urgente. Prioritate au avut solicitantii de carti de munca care intentioneaza sa iasa la pensie, acest act fiind necesar la constituirea dosarului de pensionare. „Acum avem comandate la minister un numar de 15.000 de carti de munca pentru judetul Bacau. Aceasta situatie (n.a. lipsa cartilor de munca) se va reglementa anul acesta&#8221, a sustinut directorul. Anul trecut, pentru asigurarea cererilor in regim de urgenta Bacaul a cerut sprijinul altor judete. In iunie 2005 au fost primite in jur de 1600 de carti de munca de la diferite judete: Hunedoara, Neamt, Suceava. O explicatie pentru cresterea cererilor cartilor de munca o constituie iesirea pe piata, din 2004, a creditului de consum oferit de bancile comerciale. La constituirea dosarului pentru acordarea unui credit de consum se impune si o copie a cartii de munca. Directorul DMSSF a precizat ca cei care aveau nevoie de carti de munca pentru a-si face un dosar de credit imobiliar au avut prioritate fata de cei cu credit de consum.

              Scris de Ionut VATAFU

              Marele pot la Loto face \ Un bacauan milionar in euro

                @ Cel mai mare castig din istoria judetului

                Biletul cu cele sase numere castigatoare (15, 23, 25, 36, 37, 48) a costat nu mai putin de 4,5 milioane lei si a fost jucat la o agentie din municipiul Bacau. Identitatea fericitului castigator va fi tinuta secreta pana la incheierea formalitatilor. Norocosul bacauan nu va mai avea grija zilei de maine, intrand in clubul exclusivist al milionarilor in valuta.

                Marele premiu de aproape 50 de miliarde de lei ce a fost pus in joc la extragere Loto 6/49 de duminica trecuta a ajuns in buzunarele unui bacauan. Din cate se pare este vorba despre un „barbat de peste 40 de ani, un om serios, casatorit si cu copii&#8221. Directorului Agentiei Loto din Bacau, Lucian Antoniu este singura persoana care l-a vazut si a stat de vorba cat de cat cu fericitul castigatorul inainte ca acesta sa plece spre Bucuresti. Din spusele sale este vorba despre un jucator inrait. „Dupa ce s-a facut omologarea, am auzit aseara (duminica seara, n.r.) ca este din judetul Bacau. Nu am stiut pana cand s-a prezentat la mine in birou ca este chiar din oras. Este un jucator constant, nu ocazional. In decursul timpului a mai castigat cate ceva, dar nu se compara nici pe departe cu marele premiu pe care l-a luat acum&#8221, a declarat Lucian Antoniu. Cu toate acestea, directorul a mai adaugat ca „nu mi se pare a fi un profesionist al jocului, pentru ca atunci cand a venit nu stia sigur daca este sau nu el castigatorul, din cauza ca a jucat o varianta mai complicata&#8221. Daca stam insa mai bine sa cantarim situatia, parca nu am avea de-a face totusi cu un ageamiu in ceea ce priveste jocul de noroc. In primul rand, noul multi-miliardar a jucat un bilet cu 16 numere, schema 5.9, ceea ce pentru un jucator oarecare suna ca denumirea unei nave spatiale. In al doilea rand, nu oricine isi rupe de la gura 4,5 milioane de lei, atat cat a costat biletul norocos. Una peste alta, bacauanul isi va umple visteria cu un milion de euro, dupa ce statul isi va opri impozitul aferent. Totodata, castigatorul va deveni si proprietar al unui apartament cu doua camere in Bucuresti.

                Primul mare premiu dupa 10 ani

                Pentru extragerea de duminica trecuta fusesera jucate in Bacau nu mai putin de 14.662 de bilete, in medie jucandu-se doua variante pe bilet. Ultimul mare premiu la Loto 6/49 adjudecat de un bacauan, dateaza tocmai din 1995, si a fost, la vremea respectiva, in valoare de aproximativ 300.000 de dolari. Actualul director al agentiei din Bacau, pentru care a fost primul premiu de acest gen de cand este in functie, s-a declarat foarte multumit de intamplare, tinand sa precizeze ca acest lucru demonstreaza corectitudinea jocului. „Sper din tot sufletul ca participantii sa inteleaga ca agentia nu aranjeaza nimic. Totul se desfasoara cat se poate de cinstit si corect. Ar trebui sa creasca numarul participantilor, si sa aiba incredere. La Loto se castiga jucand saptamana de saptamana. Sa nu spuna nimeni ca il ocoleste norocul, daca nu joaca&#8221, a declarat Lucian Antoniu.Scris de Gabriel MIHAI

                Clientii risca boli grave \ Bani grei pentru servicii indoielnice

                  Inspectia Sanitara de Stat a verificat saptamana trecuta in cadrul unui control tematic mai multe saloane de frizerie, coafura si infrumusetare. Rezultatul verificarilor este ingrijorator. „Am dat amenzi de 7.700 Ron, iar neregulile nu sunt putine, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Inspectorii au constatat ca nu se respecta normele de igiena. Nu intelegem de ce, caci sunt reguli de bun simt, nu necesita nici investitii prea mari si nici efort&#8221. Cele mai mari motive de ingrijorare le au locuitorii din Comanesti, caci in acest oras unii frizeri sunt certati cu igiena. La doua frizerii s-a gasit echipament mizerabil, iar o a treia a fost inchisa din cauza ca incalca mai multe reguli de igiena specifice: nu se efectua curatenia si dezinfectia dupa fiecare client, ustensilele nu erau tinute in solutie dezinfectanta, iar personalul nu fusese instruit cu privire la normele igienico-sanitare pe care trebuie sa le respecte. Si un salon de coafura din Comanesti a fost taxat, cu 1500 RON, pentru ca se folosea echipament murdar. La Moinesti, un salon de infrumusetare a primit o amenda de 2.400 RON pentru expunerea spre vanzare si folosirea de produse cosmetice expirate. Inspectorii sanitari ii sfatuiesc pe clienti, atunci cand solicita servicii intr-o unitate de acest gen, sa fie atenti daca se respecta regulile de igiena si de prevenire a bolilor transmisibile. Clientii pot observa daca se pastreaza ordinea in unitate, daca echipamentul folosit de angajati si cel destinat lor este curat si daca instrumentarul este dezinfectat. Ce se intampla acolo unde clientii nu au acces este datoria inspectorilor sanitari sa verifice. Clientii trebuie sa stie ca risca contractarea unor micoze, a virusului hepatitei B si C si chiar a virusului HIV.

                  Scris de Doina MINCU

                  Doi batrani au murit tinandu-se de mana \ Calcati de masina in fata bisericii

                    Au plecat de acasa tinandu-se de mana si au murit tot la fel. Doi batranei au fost calcati de o masina chiar in fata bisericii. Ana si Mircea I., in varsta de 75 respectiv 81 de ani, au fost transportati la spital in stare critica. Soferul va trebui sa raspunda in fata legii pentru ucidere din culpa.

                    Ninsoarea de duminica dimineata nu i-a impiedicat pe Ana si Mircea I. sa iasa din casa. Vine o varsta cand trebuie sa ai grija mai mult de suflet, iar cei doi batranei n-au vrut sa faca exceptie. Chiar si intr-o zi friguroasa de iarna au tinut sa fie prezenti la slujba. S-au imbracat bine, si-au pus manusile, incaltarile si au plecat la biserica. Pe strada s-au luat de mana, ca doi indrogostiti. Niciodata n-au iesit in lume altfel. Sunt suflete pereche, iar zecile de ani de casnicie nu au alterat cu nimic relatia armonioasa dintre ei. Au ajuns pe Calea Marasesti, chiar in dreptul bisericii Sfantul Gheorghe. Nu au mai mers pana la trecerea de pietoni de la Piata Sud. S-au uitat in lungul soselei si usurel, tinandu-se de brat, s-au angajat in traversarea strazii. N-au ajuns pana in partea cealalta. Au fost izbiti de o masina si aruncati hat, departe. Durere si sange peste tot. Au fost transportati la spital. La Urgente s-au cautat din priviri, incercand sa afle cum se simte celalalt. Cat de tare sufera. S-au bucurat cand au fost pusi unul langa altul. S-au luat de mana si… n-au mai fost constienti. Cateva ore mai tarziu au trecut in lumea umbrelor. Mai intai Ana. Peste putin timp s-a stins si Mircea, sufletul ei pereche.

                    Si batranii si soferul au fost vinovati de tragedie

                    Grozavia s-a intamplat la ora 8.45. Cand au ajuns la soseaua principala, Ana si Mircea I. nu s-au uitat cu atentie daca vin masini. Au fost izbiti in plin de autoturismul Fiat BC-04-HJG, la volanul caruia se afla Ioan D., in varsta de 37 de ani, din Bacau. Batranii au ajuns la spital in stare grava. &#8222Eu i-am primit in garda pe cei doi batrani, victime ale accidentului rutier, a declarat dr. Constantin Negru, medic chirurg. Femeia era in soc traumatico-hemoragic, prezenta ruptura de splina, fractura de bazin si hematon retroperitonial. Am operat-o, splina i-a fost scoasa, dar femeia prezenta o hemoragie interna deosebit de puternica si nu am avut ce sa-i mai facem. Batranul suferise si el un soc traumatic si prezenta multiple traumatisme. Am incercat sa-i salvam viata printr-o interventie chirurgicala, dar degeaba. La amandoi, decesul a fost provocat de socul traumatico-hemoragic pe care il suferisera&#8221. Cu toate acestea, in raportul preliminar al politiei, Ana I. apare cu traumatism cranio-cerebral acut deschis si traumatism genunchi drept, iar Mircea I. cu politraumatism prin accident de circulatie. &#8222Acesta a fost diagnosticul stabilit de cadrele medicale in prima faza, explica subcomisarul Dorin Roman, sef interimar al Biroului Politiei Rutiere Bacau. In consecinta, conducatorului auto i s-a intocmit in prima faza dosar penal pentru vatamare corporala. Acum, daca victimele au decedat, se va schimba si incadrarea juridica a faptei. Ioan D. urmeaza sa raspunda pentru infractiunea de ucidere din culpa. In ce priveste cauzele accidentului, este vorba de culpa comuna. Batranii au traversat prin loc nepermis si fara sa se asigure, iar soferul nu a adaptat viteza la conditiile de drum, respectiv carosabil acoperit cu zapada”. Ieri, cadavrele celor doi batranei au fost transportate la morga in vederea efectuarii necropsiei. &#8222Amandoi erau praf, spune dr. Nicolae Cristea, medic legist la Laboratorul de Medicina Legala Bacau. Femeia a suferi multiple fracturi ale membrelor inferioare, fractura de bazin, fractura craniana, ruptura de splina. Iar barbatul avea toate coastele rupte”. Politistii sunt de parere ca aceasta tragedie putea fi evitata, daca Ana si Mircea ar fi traversat pe trecerea pentru pietoni sau daca soferul ar fi fost mai prudent. Insa cand ticaie ceasul, nimic pe lumea aceasta nu-i poate sta impotriva. Scris de Lili ADOCHITEI Iulia CUCU

                    Invatamantul economic fara frontiere / Interviu cu prof. dr. Dumitru Marius Paraschivescu

                    Absolvent al Facultatii de Studii Economice, Universitatea &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. A parcurs toate treptele universitare, de la lector, asistent universitar, conferentiar si apoi profesor, la Universitatea &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. Doctor in economie din anul 1984, specialitatea Economie. Profesor universitar 1994-1998, la Iasi. Din 1999 si pana astazi, profesor doctor al Universitatii &#8222George Bacovia&#8221 Bacau. Rector al Universitatii bacauane in perioada 1996-2004. A fost decan al Facultatii de Contabilitate si Informatica de Gestiune – Universitatea &#8222George Bacovia&#8221 Bacau. Presedinte al Colegiului Academic al Fondatorilor Universitatii &#8222George Bacovia&#8221. Membru fondator al diferitelor asociatii si fundatii academice, membru al Consiliului National al Rectorilor – 2002-2005. Doctor Honoris Cauza al Universitatii de Stiinte Aplicate Chisinau. A primit Ordinul &#8222Knight of Grace” – Malta, Diploma de Excelenta la Salonul International de Inventica si Cercetare EUREKA, 2000, Bruxelles, medaliat al Universitatilor din Chisinau, Jena – Germania, Poitiers – Franta, Marmara – Turcia, Modena – Italia. Cetatean de Onoare al oraselor Bacau si Poitiers, Premiul Desteptarea – 2001. Conducator de doctorat la ASE Bucuresti, autor al 26 de carti, manuale si tratate de specialitate, dintre care 16 publicate in edituri. Autor a 90 de articole si studii stiintifice de specialitate publicate in tara si strainatate, 94 de participari la manifestari stiintifice din tara si strainatate, referent stiintific in peste 30 de comisii pentru acordarea de doctor in economie, a fost referent stiintific la peste 25 de carti de specialitate, a semnat peste 30 de contracte de cercetare stiintifica. Membru in mai multe consilii de administratie a mai multor societati comerciale.

                    -Trebuie sa fiti mandru ca in Bacau intalniti atat de multi absolventi pe care cu ani in urma i-ati avut studenti in Iasi si la Bacau!

                    – Este firesc sa fiu mandru, mai ales ca cei mai multi dintre ei sunt astazi buni manageri, buni profesionisti, oameni de mare valoare. Sunt de 35 de ani cadru didactic in invatamantul superior economic si in tot acest timp mi-am imbogatit sufletul din seva a tot atatea generatii de tineri studenti, economistii de astazi. Ai o mare satisfactie cand te afli intr-un amfiteatru in care vezi chipurile vesele, uneori grave, alteori foarte entuziaste ale studentilor dar, cei care m-au marcat cel mai mult au fost acei studenti care au venit la facultate dupa ce au trecut de prima tinerete. Motivarea, interesul si respectul lor pentru cultura economica si profesionalism sunt un imbold pentru orice cadru didactic. Pe multi dintre ei i-am indrumat la lucrarile de diploma sau de disertatie. Un curs este bun, o lucrare de licenta sau de masterat, o teza de doctorat sunt bune daca intre cadru didactic si student exista comunicare, colaborare si respect. De multe ori ideile profesorului se regasesc in lucrarile de care aminteam. Sunt insa si situatii cand ideile profesorului vin din dialogul si framantarile studentului, masterandului sau doctorandului. In primii ani dupa absolvire profesorul este cartea de vizita a absolventului, apoi absolventul devine cartea de vizita a profesorului. Cred ca acelasi sentiment de mandrie, de satisfactie il are orice cadru didactic, ba chiar este un privilegiu. .

                    – Aveti dubla &#8222cetatenie”: iesean si bacauan. Ati facut cea mai buna alegere?

                    – Am avut in viata mereu posibilitatea sa aleg si niciodata nu am regretat alegerea facuta. Deci v-am raspuns la intrebare si pot continua cu alte exemple. In 1971, cand am terminat facultatea se organiza &#8222repartitia guvernamentala”. Ca sef de promotie, am avut de ales intre a incepe cariera universitara sau a lucra in Ministerul Comertului Exterior. Am ales cariera universitara. Intre centrele universitare Iasi, Bucuresi si Cluj am ales Iasul. In 1990 am avut de ales intre invatamantul superior, afaceri si politica sau de toate. Am ales numai invatamantul superior. In 1994 am avut de ales intre invatamantul superior particular din Iasi si cel din Bacau. Am ales Bacaul. In 1999 a trebuit sa aleg definitiv intre Universitatea &#8222Al.I. Cuza” din Iasi si Universitatea &#8222George Bacovia” din Bacau. A fost cea mai grea alegere in conditiile in care UGB nu era acreditata, iar constructia se afla abia la inceput. Se stie ca am ales UGB.

                    Revenind la intrebare, vreau sa spun ca fiecare oras a contribuit la formarea mea si la rezultatele muncii mele. Rezultatele de la Iasi, desi nu se vad, se regasesc in foarte mare masura in cele de la Bacau.

                    – Un cadru didactic este in acelasi timp si un cercetator. Credeti ca cercetarea in domeniul stiintelor economice a cunoscut in ultimii ani o anumita schimbare?

                    -Cercetarea economica se deosebeste de cercetarea din stiintele exacte prin extindere, aplicabilitate, instrumente si durabilitate. Noi nu facem &#8222descoperiri” si nu putem breveta inventii. Noi analizam si diagnosticam fenomenele si evolutiile economice, propunem teorii, &#8222mecanisme”, modele si prognoze pe baza rezultatelor la nivelul ramurilor sau firmelor. Da, este o schimbare in bine, dar este loc si de mai bine. Ar fi de dorit ca profesorii universitari sa fie implicati mai mult in rezolvarea problemelor concrete cu care se confrunta agentii economici, in cercetarea economica de baza la nivelul marilor companii. In prezent se mareste distanta dintre teorie si practica, chiar si in cazul procesului de invatamant. Nu e bine. Si de o parte si de alta trebuie actionat: universitatile sa puna accentul pe aplicatii, studii de caz, analiza diagnostic etc, organizatiile economice sa accepte colaborarea cu universitatile, atat in ceea ce priveste practica studentilor, cat si in ceea ce priveste documentarea si formarea tinerilor cercetatori. Am propus Ministerului Educatiei si Cercetarii si Comisiei de Invatamant a Senatului sa formuleze criterii de selectie pentru ca unele companii sa devina &#8222Centre de practica universitara” asa cum exista in domeniul medical. In prezent, firmele nu sunt interesate si nici stimulate sa incurajeze practica studentilor sau a cercetatorilor.

                    – Unde se gaseste cercetarea romaneasca in prezent?

                    – Intrebarea dvs. este legata de precedenta. In Romania, si nu numai, exista o problema. O buna parte din cercetarea stiintifica se desfasoara in universitati, aceste universitati asumandu-si misiunea de invatamant si cercetare. Eu sunt de parere ca nu orice universitatea poate face cercetare daca nu este sustinuta de stat, mai ales o universitate particulara al carei buget se bazeaza exclusiv pe taxele studentilor. Desigur, exista proiecte finantate, dar acestea au criterii de eligibilitate greu de indeplinit de universitatile tinere. Pentru astfel de universitati trebuie sa existe o finantare speciala, stimulativa. Este greu ca o universitate cu 50 de cadre didactice sa castige un proiect de cercetare finantat in fata unei universitati cu 2000 de cadre didactice. Nici la box nu se lupta intre ei sportivii din categorii diferite. A doua problema este ca cercetarea din universitati este de cele mai multe ori individuala si nevalorificata. Acelasi om este si cadru didactic si cercetator. Din pacate, cadrul didactic tanar este coplesit de sarcinile didactice si extradidactice, fiind nevoit sa faca cercetare numai in interes personal, pentru promovare sau pentru obtinerea doctoratului. In acest caz cercetarile nu sunt in echipa, nu sunt valorificate corespunzator si este regretabil. A treia problema o constituie formalismul unor asa-zise manifestari stiintifice. Se inscriu 100, participa mai putin de jumatate, se publica tot pentru uz intern. Or, cercetarea trebuie sa treaca dincolo de perimetrul universitatii. Sa ajunga la cei care o pot pune in valoare. Pentru asta trebuie pus accentul pe confruntarea externa, pe mobilitate, pe baza materiala. Realizarea in Romania a unei economii de piata functionala, apta pentru integrarea europeana, presupune pregatirea mediului de afaceri si a operatorilor lui pentru asumarea unui comportament concurential activ pe o piata deschisa, dinamica si deosebit de exigenta.

                    – Ati vorbit mai inainte de &#8222mobilitate”. Sa inteleg ca cercetatorii &#8222n-au frontiere”?

                    – Da. Asa este. Invatamantul superior iti ofera aceasta sansa. Eu insumi am beneficiat si beneficiez de ea. Faptul ca, desi sunt cadru didactic la Bacau, sunt in acelasi timp si conducator de doctorat la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti, este cea mai buna dovada. Colaborarea mea cu colectivele de la Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune din cadrul ASE este benefica si pentru UGB, dar si pentru Bacau. Majoritatea doctoranzilor mei la specializarea &#8222Contabilitate manageriala” sunt din Bacau, iar patru dintre ei sunt cadre didactice ale Universitatii &#8222George Bacovia”. Sunt conditii ca tinerii cercetatori si studentii economisti sa priveasca mai mult catre viitor. Noua programa universitara licenta – masterat – doctorat incurajeaza cercetarea stiintifica a tinerilor. Ramane insa deschisa lupta intre universitati pentru indrumarea acestei cercetari.

                    – Ce credeti ca ar mai fi de facut in domeniul cercetarii stiintifice?

                    – Voi face referire numai la cercetarea in domeniul stiintelor economice pentru ca este domeniul in care sunt implicat. Este nevoie de seriozitate si rigurozitate. Este nevoie, asa cum am mai spus, de cercetare in echipa, este necesara valorificarea rezultatelor cercetarii. Daca macar un alt cercetator este de acord cu propunerile tale sau este interesat sa le preia, este un succes. Daca echipa de cercetare se impune intr-o competitie de idei la nivel national si international, este un succes.

                    In acceptiunea sa cea mai raspandita, conceptul &#8222noua economie” se preteaza unei abordari in termenii binomului &#8222realitate – mod de gandire economic”, deci trebuie sa intelegem ca cercetarea actuala se bazeaza pe cunoasterea realitatii si a economiei. Reforma economiei cere un nou tip de economist – &#8222economistul european”. Noul economist cere un nou sistem de invatamant economic – &#8222invatamantul european”, care sa regleze cantitatea si calitatea pietei muncii. Invatamantul european cere un nou tip de cadru didactic, un nou tip de cercetator. Conditii sunt. Trebuie schimbate doar mentalitatile si metodele.

                    In Romania este necesara imbunatatirea si respectarea statutului cercetatorului – cadru didactic din universitati. De asemenea este necesara valorificarea cercetarii stiintifice la nivel local si regional. La ASE am propus introducerea Contractului de cercetare pe perioada doctoranturii, incheiat de doctorand cu una sau doua firme recunoscute pe plan national. Dar pentru asta trebuie creat cadrul legal. Mentinerea performantei, a excelentei in cercetare, dezvoltarea parteneriatelor, asigurarea vizibilitatii stiintei romanesti si motivarea celor antrenati in activitatea de cercetare sunt fundamental conditionate de un sistem corespunzator de finantare.

                    Dupa parerea mea, in urmatorii ani este nevoie de o intinerire si intarire a scolii superioare de cercetare economica. Cred ca un procent de 1-5 % dintre absolventii anumitor specializari de la masterat, sau un procent mai mare dintre doctoranzi trebuie sa ramana in colectivele de cercetare din universitati sau din marile companii, ca economisti-analisti pe probleme micro si macroeconomice, financiare, monetare, ecologice etc. Multe firme straine au deja asemenea obiective de cercetare cu oameni &#8222scoliti” pe cheltuiala si beneficiul firmei. Ele au inteles ca drumul prin sistemul concurential trebuie parcurs cu un sofer bun si un copilot de nadejde – stiinta. Deci fondul stiintific dat de cercetarea fenomenelor economice din Romania si din lume trebuie valorificat si imbunatatit.

                    – Ati vorbit de un nou tip de economist, economistul modern ca specialist dinamic si competitiv. Se afla la lucru acest economist?

                    – Intr-o oarecare masura, da. Crearea noului tip de economist – actor sofisticat al lumii afacerilor interne si internationale, presupune si compatibilizarea tipurilor de formare initiala si continua cu practicile si standardele educationale din spatiul euro-atlantic, invatarea tinzand sa devina creativa, operativa, capabila sa dezvolte la indivizi capacitatea de a lua decizii si de a solutiona cat mai rapid problemele. Exigentele profesiei de economist – fie el teoretician al fenomenelor si proceselor economiste, fie practician in diverse domenii – vizeaza pe de o parte insusirea teoriei economice intr-o maniera constructiva si obiectiva, formarea unui limbaj economic cat mai evoluat si elaborat, iar pe de alta parte, formarea de convingeri comportamentale, psihologice si sociale in concordanta cu esenta economiei concurentiale. Rolul invatamantului superior economic devine fundamental in atingerea acestor scopuri educationale.

                    – Fiecare dintre noi, indiferent de profesie, este intr-o oarecare masura un &#8222economist” mai bun sau mai putin bun! Credeti ca este necesara imbunatatirea culturii economice in paralel cu pregatirea specialistilor in domeniul economic?

                    – Educatia economica este obligatorie. Fiecaruia i se cere spirit antreprenorial, disciplina financiara, o perceptie corecta a competentelor economice. Rolul stiintelor economice este important atat in directia formarii de specialisti, profesia de economist fiind la mare cautare intr-o societate bazata pe legile pietei, cat si pentru educarea continua. Intr-o lume supusa unor schimbari permanente, a stagna in ceea ce priveste pregatirea este un comportament pagubos sau chiar periculos pentru economistul contemporan. Asa cum afirma Peter Druker in celebra sa carte &#8222Societatea post-capitalista”, &#8222secretul societatilor viitorului este educatia”.

                    Educatia este un parametru, o directie prezenta si viitoare. Pregatirea economistului de azi se aplica intr-un orizont de timp mediu si lung. Trebuie sa fim constienti ca documentul contabil, de exemplu, nu poate fi realizat de un economist slab pregatit, asa cum o operatie chirurgicala nu poate fi facuta de un medic fost student mediocru.

                    Intrebarea dumneavoastra ma provoaca la un raspuns mai amplu. Necesitatea pregatirii economice a tuturor specialistilor (ingineri, medici, juristi, jurnalisti etc.) este demonstrata de prezenta in facultatile cu profil economic a absolventilor altor facultati. Sunt convins ca noile planuri de invatamant de la celelalte specializari vor tine seama mai mult de pregatirea economica. In acelasi timp si invatamantul superior economic trebuie sa aiba o deschidere mai mare catre facultatile cu alt profil. Solutia de a crea in universitatile tehnice specializarea &#8222inginerie economica” a fost una provizorie si de compromis. Acest lucru nu mai este posibil in conditiile integrarii in UE.

                    – Invatamantul superior este in plina adaptare la cerintele europene. O dovada este aplicarea incepand din acest an universitar a noii structuri: licenta

                    (3 ani), masterat (2 ani), doctorat (3 ani). Ne asteapta si alte noutati?

                    – Da. Ierarhizarea universitatilor pe baza unor indicatori ai calitatii, posibilitatea extinderii ofertei academice prin prezenta in Romania, deci si in Bacau, a unor universitati din afara tarii, cresterea mobilitatii cadrelor didactice si studentilor etc. Marile companii se vor grabi sa investeasca din ce in ce mai mult in educarea si formarea propriilor si chiar a viitorilor angajati. Noutatile pot veni si de la noi. Insist si voi insista in orice imprejurare potrivita asupra parteneriatului real, bazat pe comunicare si cooperare, dintre facultatile cu profil economic si firme sau agentii guvernamentale pentru a acoperi golul care se creeaza in privinta pregatirii practice a studentilor. Insist si voi insista asupra imbunatatirii educatiei economice in invatamantul preuniversitar. Acest lucru este cu atat mai necesar cu cat economistul licentiat al anului 2008 va avea o pregatire de numai 3 ani. Misiunea noastra va fi in acesti 3 ani sa-i invatam pe studenti sa deosebeasca ceea ce este necesar imediat de ceea ce este necesar oricand. Va trebui sa-i convingem pe cei mai buni sa continue pregatirea economica prin masterat si doctorat. Acestea sunt tendintele, dar &#8222tendintele ca si caii sunt usor de stapanit in directia in care se indreapta deja”. Schimbarea presupune si riscuri.

                    – Domnule profesor, am abordat pe rand doua probleme de actualitate: educatia economica si cercetarea economica. Va rog sa acceptati sa schimbam registrul cu patru intrebari despre dvs.:

                    – Ce ati fi vrut sa fiti daca n-ati fi fost economist?

                    – Medic.

                    – Va place sportul? Este adevarat ca ati facut sport de performanta?

                    – Da. M-am format la Clubul sportiv din Ramnicu Valcea. Am jucat baschet in lotul national de juniori in perioada liceului si la Politehnica Iasi (divizia A), apoi la Universitatea Al.I. Cuza (divizia B), ca student. Imi pare rau ca nu am facut nimic pentru studentii de la Bacovia in acest domeniu.

                    – Ati avut sansa istorica de a fi primul Rector, recunoscut oficial de Ministerul Educatiei si Cercetarii, al Universitatii &#8222George Bacovia”. Ce a insemnat pentru dvs. acest lucru?

                    – Satisfactia muncii si lectia vietii.

                    – Ce inseamna pentru dvs. titlul de Doctor Honoris Causa pe care l-ati primit recent?

                    – Sunt onorat. Ma bucur ca numele meu a fost legat inca o data de Bacau.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                    Justitia amputeaza drepturile cadrelor didactice

                      O veste neasteptata a cazut ca un trasnet, tulburand linistea cadrelor didactice din toata tara, chiar inaintea intrarii in scurta vacanta intersemestriala. Printr-o Ordonanta a Guvernului, nr.4/2006, au fost modificate anexele 1a, 1 b, 2a si 2b din macheta de calcul a salariului personalului didactic. Prin noua macheta de calcul, indemnizatiile de conducere si gradatiile de merit au fost excluse din salariul de baza, revenindu-se, astfel, la situatia existenta in 2002.

                      Trebuie sa precizam ca, in urma grevei care a paralizat sistemul romanesc de invatamant la inceputul primaverii din 2004, sindicatele din invatamant au reusit, printre altele, o noua macheta de calcul a salariului pentru personalul didactic incadrat pe functiile prevazute in anexelke nr.1 si 2 la O.U.G. nr.68/2004, macheta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.925/11.X.2004. In aceasta macheta se stipula ca in salariul de baza sunt incluse salariul functiei didactice conform grilei, indemnizatia de conducere, salariul de merit/gradatia de merit, indemnizatiile de dirigentie si cele pentru invatatori, educatoare, institutori, precum si indemnizatia pentru invatamantul special, prevazuta la art.49(3) din Legea nr.128/1997. Toate cele de mai sus erau incluse si in baza de calcul pentru sporul de vechime. Avand in vedere faptul ca de gradatie de merit beneficiau cele mai merituoase cadre didactice (putinele exceptii intaresc regula), deducem ca Ministerul Educatiei si Cercetarii &#8222le-a ars” taman pe VIP-urile sistemului romanesc de invatamant, tocmai acum, cand se vorbeste tot mai intens despre o noua calitate a procesului educational. &#8222Nu-i vina Minsterului, este o decizie a Curtii Supreme de Justitie”, ni s-a spus de la Directia Generala pentru Invatamantul Preuniversitar, din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, lasandu-ne sa intelegem ca la baza noii decizii ar putea fi sumele mari de bani cuvenite cadrelor didactice cu gradatie de merit, beneficiare ale hotararilor judecatoresti de retrocedare a drepturilor banesti de care fusesera frustrate. Un raspuns similar am primit si de la Iulian Oprisan, vicepresedinte al S.L.I. Bacau: &#8222Din pacate, nu mai putem face nimic, pentru ca este vorba de o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie”. Mai ramane o intrebare: De ce a intervenit negativ Justitia numai in cazul cadrelor didactice si nu si in cazul obtinerii unor drepturi de catre mineri sau siderurgisti? Asteptam reactia sindicatelor din invatamant vis-a-vis de aceasta &#8222decizie definitiva si irevocabila”. Scris de Stefan OLTEANU