Consiliile de administratie din patru unitati sanitare cu paturi ale judetului Bacau au stabilit noile salarii ale sefilor. Daca la Spitalul Municipal Onesti si Sanatoriul Slanic Moldova s-a pornit de jos in sus, la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si la Spitalul Municipal Moinesti s-a ales solutia &#8222dam sa avem de unde lua&#8221. &#8222La Spitalul Municipal Onesti nu am mers pe maxim, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica si membru in Consiliul de Administratie al unitatii spitalicesti. Am discutat chiar cu directorii respectivi si au fost de acord ca spitalul nu-si permite sa-i plateasca maxim. Peste trei luni, cand se vor reevalua salariile, vom vedea daca vor creste sau vor scadea. De altfel, s-ar fi creat si mari discrepante: directorul de ingrijiri medicale, fost asistent sef, ar fi avut salariu de 18 milioane de lei, iar un medic sef de sectie, 12 milioane de lei&#8221. Directorul general al Spitalului Onesti va avea salariul de 26 de milioane lei, nu 28 de milioane, maximum prevazut de lege. Contabilul sef va primi 15 milioane de lei, maximum fiind 24 de milioane, directorul administrativ- 12 milioane lei (cu 10 milioane sub maxim), iar directorul de ingrijiri- 11 milioane (18 milioane fiind salariul maxim). La Slanic Moldova, directorul va fi salarizat cu 20 milioane lei (28 milioane este maximum), iar contabilul sef cu 10,4 milioane (maximum este 24 milioane lei). Sefii Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) si ai Spitalului Moinesti au fost mai norocosi. &#8222Aici s-a mers pe maxim, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al DSP. Probabil ca de la 1 aprilie, cand va aparea consiliul consultativ, se vor discuta din nou salariile&#8221. Prin urmare, incepand cu 1 ianuarie 2006, salariile sefilor din SJU sunt: directorul general- 30 de milioane de lei, contabilul sef- 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, directorul de ingrijiri- 20 milioane lei. La Spitalul Municipal Moinesti, limita maxima este sub cea a spitalelor judetene: directorul general- 28 de milioane lei, contabilul sef – 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, iar directorul de ingrijiri medicale- 20 milioane lei. La aceste sume se adauga diferite sporuri. Astazi se vor stabili salariile sefilor din Spitalul Comanesti. Scris de Doina MINCU

In justitie ajung si cazuri limita. Partea vatamata are castig de cauza insa nu poate beneficia de drepturile castigate in instanta. Primaria din Rosiori se joaca la nesfarsit cu termenii juridici. Condamnatul nu are nimic in proprietate si nu poate fi executat. Executorul judecatoresc este ingradit de legi neclare.

Un caz mai putin obisnuit s-a aflat pe rolul Judecatoriei Bacau si apoi la Tribunalul Bacau, nerezolvat nici pana astazi, nu din vina instantelor ci din cauza unor cauze subiective si altele obiective. In fapt, prin dosarul 6883/2004, care are la baza rechizitoriul 2337/P2003, din 10.05. 2004 al Parchetului de pe langa Judecaria Bacau, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului Ionel Matei din comuna Rosiori, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, produsa, intr-un bar din sat, asupra lui Gheorghe Diaconu. Partea vatamata, dupa mai multe expertize medicale, a prezentat in instanta un ceriticat medico-legal din care a reiesit ca victima a avut nevoie de 25-28 de zile de ingrijiri medicale. Cazul este destul de stufos, instantele au avut nevoie de mai multe termene de judecata, pentru audierea partilor si a martorilor propusi de cele doua parti. Sentinta Judecatoriei este data 1 martie 2005, chiar daca incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2003. Sentinta a fost o amenda penala de 15 milioane de lei si plata unor despagubiri morale si materiale de peste 12 milioane de lei, cu toate ca partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 19, 6 milioane de lei.

Tribunalul schimba prima sentinta

Urmeaza apelul inaintat de partea vatamata la Tribunalul Bacau care a retinut cauza spre rejudecare si pe fond retine incadrarea juridica initiala, insa modifica cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, si il condamna la patru luni de inchisoare si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, avand in vedere mai multe cauze obiective. Detaliile asupra infractiunii sunt consemnate in rechizitoriu, in principal inculpatul l-a agresat pe Diaconu, Diaconu a ripostat. Cazuri banale. Tocmai de aceea, primarul comunei, politia din comuna au dorit ca incidentul sa fie aplanat pe plan local. A fost si un angajament scris. Acelasi lucru a fost propus si in instanta, insa inculpatul nu a raspuns pozitiv, la suma ceruta. In aceste conditii, hotararea a fost investita cu titlu executoriu, nr. 673, deoarece inculpatul nu s-a conformat dispozitivului sentintei.

Sarabanda adreselor contradictorii

Suma finala stabilita ca despagubiri morale si materiale a ajuns la peste 17 milioane de lei, actualizata. In august 2005, debitorul Matei Ionel primeste somatia nr. 321 prin care i se aduce la cunostinta ca are de platit creditorului Gheorghe Diaconu suma de 16.534.000 lei vechi, in caz contrar se va proceda la executarea silita. Urmeaza Publicatia de vanzare nr. 321, din 14 septembrie 2005, prin care este scoasa la vanzare o casa de locuit compusa din 3 camere si dependinte, in suprafata de 40 de mp si terenul aferent, situata in comuna Rosiori, la pretul de 300 de milioane de lei. Matei Ionel face contestatie la executare. Executorul judecatoresc cere informatii de la Primarie cu privire la situatia materiala a lui Ionel Matei. Urmeaza o ancheta sociala, din care rezulta, atentie, ca Ionel Matei locuieste intr-o casa proprietate personala alcatuita din trei camere si are 15 pasari. La o noua cerere a executorului judecatoresc, prin adresa nr. 2914/15.11.2005, Primaria din Rosiori adevereste ca Ionel Matei figureaza la Registrul Rol Unic din 2005, la pozitia 191 cu una casa de locuit, numai ca in perioada 1956 – 1991 la acest rol figura Adela Soric, iar dupa acea data rolul a fost preluat de Ionel Matei, fara a se incheia acte legale. Primarul comunei Rosiori, Matei Petru, ne spune insa ca situatia din Rol este declarativa, acest lucru nu inseamna ca Matei Ionel este proprietar. Proprietarul de drept este mama lui, care a primit casa de la Adela Burlacu. Pe 6 decembrie 2005 se procedeaza la un sechestru asiguratoriu. Din toate aceste hartii, rezulta ca Ionel matei nu detine in proprietate nimic si nu poate fi executat.

Si batut si fara bani

Gheorghe Diaconu a reclamat la redactie aceasta situatie. El detine o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, are si sprijinul executorului judecatoresc, insa nu a primit nici un leu din ceea ce a stabilit instanta. Executorul Judecatoresc Florin Chiticeanu, ne spune ca este in imposibilitate de a recupera suma stabilita pentru clientul sau, insa, conform legii, din sase in sase luni el poate interveni asupra debitorului, in conditiile in care situatia lui materiala se schimba, deoarece sentinta si Publicatia nu se prescriu.

Domnul Gheorghe Diaconu este disperat si face tot felul de conexiuni (este normal) si nu intelege de ce nu poate recupera banii, in conditiile in care debitorul, spune el, are proprietati, atat el cat si mama lui. &#8222Daca nu mi se face dreptate, ne spune Gheorghe Diaconu, intr-o zi ma arunc in fata trenului. Nu mai pot astepta la nesfarsit aplicarea unei decizii judecatoresti. Cineva trebuie sa ma auda si sa ma puna in drepturi.&#8221 Numai ca mama debitorului nu are nici o legatura cu Publicatia de vanzare. Mai trebuie spus ca Matei Ionel, conform anchetei sociale, nu are venituri, insa s-a oferit sa plateasca in rate suma datorata, dar Diaconu a refuzat.

Epilog

La un asemenea gen de material sunt excluse cometariile, insa un lucru este cert: o hotarare judecatoreasca nu poate fi aplicata. Cine este garantul respectarii legilor si a hotararilor judecatoresti in Romania? Pe de o parte avem o parte vatamata, care-si reclama drepturile, de partea cealalta exista un debitor, aflat, dupa cum spun aceleasi institutii ale statului, in imposibilitate de se supune legilor. Specialistii in drept civil si penal spun ca ar mai fi si alte cai de atac, insa sansele de reusita sunt minime.Scris de Gheorghe BALTATESCU

O familie din satul Petresti, comuna Pancesti, sta cu mortul pe masa de aproape o saptamana. Sotii Vasile si Ana Florica refuza sa-si inmormanteze fiul, pe motiv ca organele de ancheta nu-si fac datoria. Rudele cred ca Gheorghe Florica a murit nu de inima, ci din cauza batailor primite de la trei tineri din Motoc.

Gheorghe Florica, in varsta de 58 de ani, a plecat de acasa joi dimineata (2 februarie). Intentiona sa ajunga in Bacau, sa cumpere niste medicamente pentru fiul lui, care are probleme psihice. Nu se stie cu certitudine daca barbatul a calcat sau nu pragul unei farmacii. Cert este ca, in aceeasi zi, pe la ora 16.00 a fost vazut in satul Pincesti, in stare avansata de ebrietate. Un localnic s-a oferit sa-l gazduiasca pana isi revine, insa Gheorghe a refuzat categoric. I-a spus sateanului ca merge acasa la el. In Petresti insa nu a mai ajuns. &#8222Mi-a spus unul zis Fulea Margean ca vineri ( 3 februarie n.a.), pe la ora 8.00, a trecut cu bicicleta prin padure si a auzit gemete, ne spune Stefan Florica. Omul s-a oprit sa vada ce se intampla. A dat peste fratele meu. Era plin de sange si mai respira inca. Dar nu a mai trait mult dupa ce a fost gasit”. Imediat s-a dat alarma in satul Petresti, ca si in comuna. In scurt timp au venit la fata locului un procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, medicul legist, ca si politistii de la Serviciul Politiei Judiciare. &#8222Am fost acolo cand au cautat urmele, declara Gheorghe Florea, unul din satenii din Petresti. Chiar am dat o mana de ajutor la transportul cadavrului. L-am vazut si pe Gheorghe. Avea capul sprijinit de un copac. Langa el se aflau dare de sange. Era lovit la fata, dar avea cateva vanatai si pe spate.

Le-am observat cand politistii l-au dezbracat”. Dupa finalizarea anchetei la fata locului si audierea catorva localnici, cadavrul a fost urcat in masina si transportat la morga. Medicul legist urma sa stabileasca din ce cauza Gheorghe Florica a trecut in lumea umbrelor.

Rudele acuza ca anchetatorii vor sa musamalizeze cazul

Rezultatele necropsiei au avut menirea sa declanseze o adevarata isterie in randul rudelor lui Gheorghe Florica. Legistul a stabilit ca barbatul din Petresti a murit ca urmare a unui infarct miocardic, dar si a frigului (refrigerare). &#8222Cum se poate ca fiul meu sa moara de inima, cand in viata lui nu a avut niciodata probleme de sanatate, se plange Vasile Florica, tatal decedatului. Gheorghe muncea de dimineata pana seara si nu a stat internat nici macar o zi. Daca ar fi avut probleme cu inima nu avea sa oboseasca? Si nici cu inghetul nu sunt de acord. Chiar daca era beat, de la ora 16.00, de cand a fost vazut, ar fi avut timp sa se trezeasca pana spre noapte. Si de unde sangele si vanataile de pe trupul lui?! Va spun eu! A fost batut de niste nenorociti si lasat acolo in padure. Iar acum politia nu vrea sa faca nimic, sa prinda vinovatii. Am de gand sa stau cu mortul pe masa pana cand va iesi la iveala adevarul”. Fratii decedatului sustin ca stiu din surse sigure ca Gheorghe a fost mai intai victima unui accident de circulatie. &#8222A fost lovit de o motocicleta, pe care se aflau trei tineri din satul Motoc, declara Stefan Florica. S-au gasit pe sosea bucati din sticla unui far, sange si urme de cauciuc. Probabil, dupa ce

l-au vazut pe fratele meu la pamant, cei trei s-au apucat sa loveasca in el ca in sacul de fasole. Unul dintre agresori recunoaste ca l-a batut pe Gheorghe. Sunt convins ca fratele meu nu a putut ajunge acasa pe picioarele lui din cauza loviturilor primite. Cei trei sa fie trasi la raspundere, nu vrem nimic altceva”.

Mortul ramane pe masa pana cand se va redeschide dosarul

Desi rudele decedatului contesta rezultatele necropsiei, medicul legist spune ca si-a facut meseria cu profesionalism. &#8222N-au decat sa cheme pe altcineva si sa mai vada o data cadavrul, declara dr. Marcel Badara, seful Laboratorului de Medicina Legala (LML) Bacau. Gheorghe Florica a murit ca urmare a unui infarct si a frigului. Escoriatiile de pe fata sunt datorate cazaturii pe gheata. Nu are nici un traumatism, nici un os fracturat. Nu stiu deocamdata daca, in momentul decesului, era sau nu in stare de ebrietate. S-au recoltat probe, dar rezultatele le vom avea ceva mai tarziu”. Si pentru politistii judiciaristi cazul &#8222Florica” este inchis. &#8222A cazut in padure, ca urmare a starii de ebrietate in care se afla si a inghetat de frig. Nu exista nici o suspiciune privind moartea barbatului din Petresti”, ne-a spus unul din politistii care s-au ocupat de dosar. Numai ca aceste explicatii nu sunt pe masura sa convinga familia ca Gheorghe si-a dat obstescul sfarsit din cauze cat se poate de naturale. &#8222Astazi (ieri n.a.) am facut iarasi plangere la politie, prin care am solicitat o noua ancheta. Pana atunci Gheorghe ramane neingropat”, spune hotarat Mircea Florica, un alt frate de-al victimei.Scris de Lili ADOCHITEI

Dezastrul din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi lasa reci autoritatile locale si sanitare. Primarul orasului Buhusi se plange ca nu are bani, iar Casa de Asigurari de Sanatate si Directia de Sanatate Publica nu au obligatia sa se implice financiar. Singurii care platesc pentru conditiile inumane in care traiesc bolnavii sunt angajatii sectiei.

Bolnavii internati in sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi nu au nici o sansa sa o duca mai bine. In numarul de ieri, semnalam ca acestia traiesc in conditii inumane. Instalatia de incalzire nu face fata camerelor inalte si cu tamplaria stricata. Sunt frecvente problemele la instalatia sanitara, apa calda este furnizata cu program, iar cladirea ramane adesea si fara apa rece. Ca urmare, in saloanele inghetate si pe holuri miroase a urina si a fecale. Medicul sef de sectie, dr. Andreea Camer, ne-a declarat ca a sesizat de nenumarate ori problemele cu care se confrunta, dar nimeni nu misca un deget pentru bolnavii de aici. &#8222De cate ori apare in presa un material despre sectia aceasta, nu se intampla nimic altceva decat ca ne mai vine pe cap un control de la Directia de Sanatate Publica. Mai primim o amenda, ni se pune in vedere sa facem una si alta, dar atat. Nu vin fonduri de nicaieri. Faianta cade, conductele se sparg mereu, iar noi suntem vinovati de tot. Tot ce primim este cate un ajutor simbolic: cativa metri de faianta de la niste straini, pentru un perete si jumatate, o galetusa cu margarina, niste haine vechi. Aici e nevoie de fonduri, de miliarde. In loc sa fim ajutati, suntem amenintati cu inchiderea sectiei&#8221.

Primarul Turcea e lefter

De intretinerea cladirii in care functioneaza sectia de psihiatrie ar trebui sa se ocupe Consiliul Local (CL) Buhusi. Primarul Ionel Turcea spune ca nu are bani pentru asa ceva. &#8222Am venituri de 20 de miliarde pe an, cum sa fac fata tuturor cerintelor? Din aceasta suma, 6 miliarde imi trebuie pentru intretinerea scolilor. Cunosc situatia din sectia de psihiatrie. Am fost acolo. Nu aveau apa la grupul social. Am vazut ca sunt infiltratii in pereti. Trebuie sa facem ceva, caci se distruge cladirea, dar nu am bani. Intentionam sa refacem fatada spitalului, dar acum voi dirija acesti bani spre sectia de psihiatrie. Trebuie sa schimbam tevile si am trimis azi (ieri, n.r.) o echipa de muncitori sa vada de ce materiale e nevoie”. Oricum ar incerca sa intinda plapuma primarul, tot va ramane descoperit intr-o parte sau alta. Daca banii vor fi dirijati spre cladirea care gazduieste sectia de psihiatrie, fatada Spitalului Buhusi va arata in continuare ca dupa razboi. Lipsa sustinerii financiare din partea Consiliului Local supara conducerea spitalului buhusean. &#8222Spre deosebire de alte spitale din judet, noi am primit sprijin doar cu mana de lucru si niste var, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Ne-ar fi prins bine daca ne-ar fi platit macar din cand in cand o factura la utilitati in perioada de iarna”. Primarul Turcea este categoric in aceasta privinta. &#8222Nu le voi plati niciodata facturi, ne-a declarat el, vizibil nervos. Sa ceara de la Casa de Asigurari bani mai multi!&#8221.

Casa de Asigurari si DSP arata spre primarie

&#8222Spitalul Buhusi a primit in luna ianuarie 3,3 miliarde de lei, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. 25 la suta din acesti bani erau destinati sectiei de psihiatrie”. Acest lucru nu se simte insa. Bolnavii nu sunt doar inghetati, ci si infometati. Desi, prin lege, alocatia lor de hrana este mai mare decat a bolnavilor din alte sectii, nu se cunoaste si in farfurii. Banii, ca si mancarea de spital, sunt &#8222la cazan”. &#8222Casa nu poate aloca bani pentru investitii in spitale. Singura solutie, in acest moment, ar fi ca bugetul sa fie repartizat pe sectii, iar medicul-sef sa dispuna modul de folosire a banilor, pe baza unui contract de management”, a mai spus Dan Stoica.

Directia de Sanatate Publica (DSP), reprezentanta Ministerului Sanatatii in teritoriu, nu face decat sa inspecteze sectia de psihiatrie, sa semnaleze neregulile si sa le sanctioneze. &#8222Daca se incalca normele sanitare, dam amenzi, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Nu facem investitii in spatii. Cladirile spitalelor apartin consiliilor locale, iar acestea sunt obligate sa le intretina”. Dr. Mihaela Popescu, directorul DSP, spune ca, in mod normal, ar trebui sa inchida acea sectie si sa distribuie bolnavii in alte unitati sanitare. Acestea sunt insa supraaglomerate, la fel ca si sectia din Buhusi. Aici, pe 70 de paturi sunt internati 80 de bolnavi. Multi ar fi trebuit sa fie externati, dar sunt fie necunoscuti, fie uitati de familii. Pentru ei, spitalul inseamna &#8222acasa”, oricat de rau ar fi.Scris de Doina MINCU

Unul dintre mostenitorii lui Dimitrie Ghika, dr. Paltin Sturdza, vrea sa puna stapanire pe Valea Muntelui, chiar daca nu are nici un act la mana. Membrii Fundatiei Ghika sustin ca adevaratii proprietari ai domeniului Comanesti sunt stabiliti in Anglia si ca Sturdza doreste ceva ce nu-i apartine.

Dimitrie Ghika Comanesti se pare ca a apelat la toate metodele pentru a pune stapanire pe pamanturile razesilor. &#8222Eu ma trag din neamul lui Cozma Sarpe, razes de pe vremea lui Stefan cel Mare, povesteste Emilia Caloianu, din Comanesti. De la bunicul meu am auzit povestea deposedarii de pamant de catre boierul Dimitrie Ghika. Razesii nu stiau carte si de acest lucru a profitat mosierul. El a trimis preotul din sat sa pacaleasca oamenii sa-si cedeze terenurile de buna voie. Fiind platit bine, parintele a apelat la un siretlic. Le-a adus razesilor un document si le-a spus ca este un act de adeziune ca el sa le fie duhovnic in continuare. Avand trebuinta de fata bisericeasca, oamenii au pus degetul, fara sa stie ca in felul acesta si-au dat pamanturile lui Ghika. Tot bunicul meu mi-a spus ca preotul tradator nu s-a bucurat de punga cu galbeni primita de la boier. Dupa ce a facut nelegiuirea, la intoarcere spre casa, calul i s-a poticnit si a cazut peste el. A murit pe loc”.

Mostenitor al lui Ghika, dar fara acte

Domeniul fostului mosier Dimitrie Ghika este acum ravnit de unul dintre stranepotii lui, dr. Paltin Sturdza. Acesta a avut nenumarate intalniri cu autoritatile locale, in care si-a exprimat dorinta de a intra in posesia terenurilor inaintasului sau, adica 11 hectare de teren si 11.000 hectare de padure. Printul Sturdza sustine ca este interesat in mod special de palatul Ghika, actualmente muzeu de etnologie, precum si de parcul orasului Comanesti. &#8222Mostenirea aceasta este foarte importanta pentru mine, ne-a declarat dr. Paltin Sturdza. Vreau sa pastrez valoarea istorica a palatului Ghika. Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei princiare Ghika.Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in Occident”. Numai ca, localnicii din Comanesti, ca si cei de pe Valea Muntelui, nu sunt prea incantati de intoarcerea &#8222mosierului” ratacitor. In plus, se pare ca acesta nu este in posesia unor acte din care sa rezulte ca este mostenitorul lui Dimitrie Ghika. &#8222El a prezentat doar arborele geanealogic care l-a interesat, precizeaza Stefan Chelaru, membru fondator al Fundatiei Ghika. Paltin Ghika este urmasul Mariei Ghika, care se pare ca a primit o suma de bani, ca sa nu mai aiba nici un drept asupra domeniului din Comanesti. Mostenitorii de drept ai lui Dimitrie Ghika se afla in momentul actual in Anglia. Noi am luat legatura cu ei si ne-au asigurat ca nu au nici o pretentie asupra terenurilor din zona”.

Taranii nici nu se gandesc sa renunte la paduri

Membrii Fundatiei Ghika sunt in posesia unui document datat in 1927, care de fapt reprezinta o conventie de ramanere in indiviziune a mostenirii Ghika. Iar Maria Ghika, inaintasa lui Paltin Sturdza, nu este mentionata ca mostenitor.

&#8222Noi nu avem nimic impotriva printului. El se recomanda ca mostenitor al lui Dimitrie Ghika, dar trebuie sa demonstreze acest lucru. Daca prezinta testamentul si de acolo rezulta ca averea ii revine, respectam legea. Dar din moment ce noi avem un document si ii si pe mostenitorii de drept, cu care tinem legatura de cativa ani buni, suntem in avantaj”, a mai spus Stefan Chelaru. Printul Sturdza sustine ca localnicii din Comanesti nu vor avea decat de profitat daca intra in posesia domeniului Ghika. &#8222Daca afacerea cu hotelul merge, va profita si comunitatea. Vor veni straini aici. Vor fi cazati la hotelul-muzeu si se vor plimba in zona. Economic, nu depind de averile din Comanesti. Dar vreau sa le folosesc si in binele meu si in binele obstesc. Am un fiu care va mosteni totul, care va duce mai departe traditia si contextul istoric care exista in zona”, a precizat dr. Paltin Sturdza. Comanestenii insa nu sunt foarte convinsi ca daca afacerile lui Sturdza vor inflori, le va fi si lor bine. &#8222Cert este ca orasul ramane fara singurul parc si fara muzeu, ne-a declarat primarul Viorel Miron. Desi legea spune ca, timp de trei ani, mostenitorii nu au voie sa schimbe destinatia obiectivelor, timpul trece rapid. In alta ordine de idei, Sturdza nu revendica doar o cladire, ci si cateva mii de hectare de teren”. Oamenii de pe Valea Muntelui abia si-au luat in stapanire padurile, iar multi sunt nemultumiti ca n-au primit toate terenurile pentru care au prezentat acte. Situatia deja este tensionata in zona, insa va fi prapad, daca se va pune problema retrocedarii suprafetelor impadurile mostenitorului lui Ghika.Scris de Lili ADOCHITEI

Odata cu venirea primaverii, natura reinvie la viata, inimile se incalzesc si este vremea indragostitilor 14 februarie este ziua tuturor celor ce se iubesc, insa de unde vine aceasta traditie?

Sfantul Valentin este patronul logodnicilor si al apicultorilor. In timpul vietii, Sfantul Valentin a fost medic, devenit mai apoi preot, in Roma secolului al III-lea. In aceasta perioada, imparat al Romei era Claudiu al II-lea. In anul 268, constatand ca barbatii insurati au mai putina eficienta in armata, imparatul a abolit institutia casatoriei. In ciuda interdictiei, tinerii indragostiti continuau sa-si lege destinele in secret, sub binecuvantarea Sf. Valentin. Descoperit fiind, preotul a fost arestat si trimis la inchisoare. Pe timpul incarcerarii, acesta s-a imprietenit cu Julia, o tanara oarba, care in mod miraculos si-a recapatat vederea. Chiar inainte de a fi executat, Sf. Valentin i-a trimis acesteia o foaie in forma de inima cu mesajul: &#8222..de la al tau Valentin&#8221, de aici si vestitul &#8222Be my Valentine!”. Decapitat in 270, Sf. Valentin a devenit un martir ce apoi a fost sanctificat.

Timpul a trecut, iata ca mai sunt doar putine zile pana pe 14 si tot indragostitul isi face planuri despre cum, unde si cu ce sa-si surprinda jumatatea.

Pe piata gasiti numeroase oferte: trandafiri, traditionalele bomboane de ciocolata, baloane cu diferite mesaje, gen: &#8222Iubire eterna”, &#8222I love you, fii a mea”, animalute din plus si, pentru cei foarte practici, masti exfoliante, sampon, gel de dus si poate chiar gel abraziv pentru picioruse.

Ei, dar nu putem uita de minunata cina romantica, bineinteles nu pregatita de tine, indiferent daca esti o &#8222ea&#8221 sau &#8222el&#8221. Ziua indragostitilor cere ceva special. Iubesti mereu, dar nu ai timp in fiecrare zi sa celebrezi iubirea. In aceasta zi poti fi tot ce-ti trece prin cap: nebunatica, pisicoasa, femme fatale, dar nici intr-un caz gospodina.

Ziua cea &#8222mare&#8221 se apropie si indragostitii deja au intrat in panica, dar sunt si unii care nu se agita prea tare.

&#8222Inca nu m-am hotarat, marturiseste Elena, 17 ani. Oricum, intr-o zi in care se sarbatoreste iubirea, dulcegariile si chestiile simbolice ar trebui sa predomine”. &#8222I-am pregatit iubitei mele o surpriza foarte faina, sustine Ionut, care are 23 de ani. Nu pot sa va spun dar ma pregatesc de mult si sper sa iasa bine.&#8221 Fie ca sarbatoriti sambata sau marti important este ca totul sa iasa bine si, ca sa-l citam putin pe Mircea Radu, &#8222IUBITI-VA MULT!&#8221

Scris de Elena A. Moisa

La sfarsitul lunii octombrie, un bolnav psihic a disparut din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi. A doua zi, a fost omorat intr-un accident de masina, in Lilieci. Familia a aflat de disparitia lui din spital abia dupa patru zile si l-a gasit la morga trei saptamani mai tarziu. Acum, sotia si fiul mortului, dezamagiti de ancheta politiei, fac investigatii pe cont propriu.

Catrina si Neculai Potoschi vor sa afle cum a fost posibil ca bolnavul sa fuga din spital, de ce nu a fost anuntata familia si de ce politia s-a implicat atat de tarziu. „Sotul meu a disparut din spital pe 27 octombrie, ne-a declarat Catrina Potoschi, din Parjol. Pe 1 noiembrie i-am trimis pachet printr-un vecin care avea drum la Buhusi. Vecinul s-a intors si mi-a zis ca barbatul meu a plecat din spital. Marti am sunat la spital si mi s-a spus ca este adevarat. L-am dat in urmarire la politia din sat si l-am cautat si noi pe unde ne-am priceput. Daca am vazut ca nu se rezolva nimic, pe 7 noiembrie m-am dus la Politia Buhusi. Acolo mi s-a spus ca ei nu au fost informati de disparitie. L-am dat si la ziar, la disparuti. Am fost la politie, la Bacau, si mi-au spus ca au cautat si la morga, dar nu e. Abia dupa trei saptamani si trei zile dupa ce a disparut ne-au chemat sa-l luam de la morga. L-am inmormantat pe 22 noiembrie. Atunci am aflat ca fusese accidentat mortal pe 28 octombrie, a doua zi dupa ce a plecat din spital&#8221. Batrana spune ca nu mai doarme noaptea si nici nu mai mananca. Nu-i da pace gandul ca, daca era anuntata, mergea cu o masina spre Buhusi, isi intalnea poate barbatul pe drum si il salva de la moarte.

Declaratiile se bat cap in cap

Dr. Andrea Camer, unicul medic si, totodata, seful sectiei de psihiatrie a Spitalului Buhusi, spune ca a facut tot ce trebuia in cazul bolnavului Petre Potoschi. „Era un pacient-problema, care a mai fugit de la noi, ne-a declarat dr. Camer. Nu il puteam tine inchis, intrucat nu intra sub incidenta Codului penal. Bolnavii nostri au voie sa iasa, sa-si cumpere un ziar sau altceva. Cand s-a constatat ca a plecat, l-am cautat intai prin imprejurimi, apoi am anuntat politia&#8221. Aceasta declaratie este contrazisa de spusele subcomisarului Liviu Velnic, de la Politia Buhusi. „Noi am aflat despre acest bolnav la mai mult de o saptamana de la disparitia lui. Ne-a informat sotia lui. De la spital nu ne-a sunat nimeni. Cand am aflat de caz am telefonat la spital, iar domnisoara doctor ne-a spus ca acest bolnav a mai fugit si altadata&#8221. Desfasuratorul telefonic atesta totusi ca pe 28 octombrie s-a telefonat din sectia de psihiatrie la Politie. Directorul Spitalului Buhusi, dr. Elena Mazilu, spune ca a cerut nota explicativa medicului si ca paza sectiei este o problema. „Ar trebui sa existe personal de supraveghere, dar nu e prins in schema. Am detasat paznicii de la spital acolo&#8221.

Iadul s-a mutat intr-un conac boieresc

Cazul bolnavului disparut este doar o picatura in oceanul de nereguli si probleme ale sectiei. Aceasta se afla intr-o cladire veche de 170 de ani, o minune arhitectonica, dar care a cazut in cea mai neagra dizgratie. In fostul conac al boierilor de Buhusi, degradarea este vizibila chiar de la intrare. Gardul are portiuni ce pot fi escaladate cu usurinta, bancile sunt rupte. Fatada cladirii a fost renovata in urma cu cativa ani, dar interiorul e o epava. Mirosul de fecale te izbeste. Mozaicul este proaspat spalat, dar, fiind de o varsta cu intreaga cladire, pare murdar. Din holul imens se vad prin usi paturile bolnavilor din cele doua saloane de la parter. Pacientii sunt slabi, fara dinti si tremura pierduti sub paturile trase pana la barbii. „Avem si opt grade in saloane, recunoaste deschis dr. Camer. Asta e, ne-am plans, dar nu ne ajuta nimeni. Tamplaria e veche, caloriferele la fel. Mereu se sparg tevi, mereu ramanem fara caldura&#8221. Frigul nu acopera mirosurile pestilentiale. La etaj, e si mai rau. Capacitatea saloanelor este depasita. In loc de 70 de bolnavi, in sectie sunt 80. „Ne cearta mereu Directia de Sanatate Publica pentru ca nu-i externam. Unde sa-i trimitem? Unii sunt abandonati de familii, altii nici nu stiu cine sunt si de unde vin&#8221. Pe holuri abia poti sa treci printre pacientii care isi asteapta randul la masa. Sala de mese e neincapatoare. Micul dejun consta in ceai, paine cu margarina si putin gem. La doi pasi de sala de mese sunt toaletele. Dr. Camer ne sfatuieste sa nu ne aventuram pe acolo. Nu o ascultam, dar regretam imediat. „Ne trebuie multe, spune dr. Andrea Camer. Nimeni nu ne ajuta. Casa de Asigurari de Sanatate ne reproseaza ca nu gestionam banii, DSP-ul ne da amenzi pentru ca e cazuta faianta. Aici e nevoie de o investitie de peste 2 miliarde de lei. Ministerul nu da fonduri, iar noi, angajatii care le aducem de acasa bolnavilor mancare si haine, platim amenzi&#8221.

Bolnavii fac foamea in spital

Alocatia de hrana pentru un bolnav internat in sectia de psihiatrie este, prin lege, de 70.000 de lei, mai mare decat cea pentru bolnavii din alte sectii, care coboara pana la 47.000 de lei. Sectia externalizata de psihiatrie primeste hrana de la bucataria Spitalului Buhusi. E saracacioasa, cat sa nu moara bolnavii de foame. Mancarea se pregateste la gramada, iar conducerea spitalului si contabilul nu stiu ca alocatiile sunt diferentiate. „Ne descurcam greu cu hrana, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Mai ales acum, iarna, cand utilitatile sunt scumpe. Incercam, totusi, sa le dam bolnavilor de la psihiatrie carne de doua ori pe saptamana. Vom incerca sa facem din nou contract si pentru branzeturi, caci l-am reziliat anul trecut din cauza banilor&#8221. Conducerea spitalului promite ca va incerca sa gaseasca fonduri pentru reabilitarea sectiei de psihiatrie. Pentru inceput, se doreste inaltarea gardului cu sarma ghimpata.Scris de Doina MINCU

Departamentul National Anticoruptie (DNA) confirma ca fostul premier este urmarit penal, alte cinci persoane fiind puse sub acuzare, alaturi de el, pentru fapte de coruptie, informeaza DNA, fara sa precizeze an ce dosar au fost formulate acuzatiile. Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA confirma ca procurorii anticoruptie au dispus anceperea urmaririi penale ampotriva lui Adrian Nastase si a altor cinci persoane, pentru savarsirea unor fapte de coruptie. Toate cele sase persoane anvinuite au fost citate la DNA. &#8222Legea ne ampiedica sa oferim an acest moment detalii suplimentare an legatura cu infractiunile pentru care este anvinuit Adrian Nastase, antrucat citatia i-a fost trimisa astazi (marti – n.r.) si, prin urmare, nu a luat la cunostinta concret acuzatiile care i se aduc”, precizeaza Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA. Departamentul National Anticoruptie precizeaza ca nu aceasta institutie a anuntat anceperea urmaririi penale, facand an continuare referire la o stire MEDIAFAX difuzata marti. Potrivit acestei stiri, &#8222avocatul lui Adrian Nastase, Gheorghe Diaconescu, a adus la cunostinta opiniei publice faptul ca Adrian Nastase este anvinuit, iar acesta, ulterior, antr-o conferinta de presa, a confirmat primirea citatiei”, adauga sursa citata. Surse judiciare au declarat, marti, pentru MEDIAFAX, ca Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, a fost pus sub acuzare de procurorii anticoruptie pentru luare de mita, an dosarul privind achizitionarea unui imobil an zona ultracentrala a Capitalei, pe strada Zambaccian. Avocatul Gheorghe Diaconescu, aparatorul lui Adrian Nastase, a confirmat faptul ca procurorii Departamentului National Anticoruptie (DNA) i-au comunicat ca fostul prim-ministru a fost pus sub acuzare an acest caz. DNA comunicase, pentru MEDIAFAX, ca va face, la un moment dat, precizari oficiale cu privire la acest caz.

Acuze vechi

La sfarsitul lui august 2004, Alianta PNL-PD a sesizat Parchetul National Anticoruptie (devenit antre timp departament), cerandu-i sa cerceteze legatura dintre achizitionarea de catre Adrian Nastase (pe atunci prim-vicepresedinte PDSR si vicepresedinte al Camerei Deputatilor) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru si sustinerea pe care acesta a primit-o de la Nastase an timp ce era cercetat penal, an 1997. Potrivit sesizarii – semnata de Mona Musca, membru an CNC al Aliantei – Nastase a cumparat, an 1998, un teren de 700 de metri patrati an strada Zambaccian, la un pret de 11.000 de dolari, &#8222de 25 de ori mai mic decat pretul real, de piata, al terenului”. Terenul a ajuns la Nastase dupa ce Bivolaru l-a vandut, an 1996, soacrei sale, Elena Sotec. Dupa doi ani, el a fost cumparat, an timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vandut cabinetului de avocatura &#8222Adrian Nastase”, se arata an sesizare. an septembrie 2004, PNA a informat ca dosarul privind modul de achizitionare a unui teren de catre premierul Adrian Nastase a fost anchis, Parchetul sustinand ca tranzactia a fost legala. antre timp, conducerea PNA si numele institutiei s-au schimbat, iar dosarul Zambaccian a fost redeschis. Ulterior, procurorii anticoruptie au extins cercetarile an cazul achizitiei de catre Nastase a terenului si unei parti din imobilul din strada Zambaccian, fiind avuta an atentie mostenirea primita de familia acestuia.

Nastase contraataca

Adrian Nastase a afirmat, marti, antr-o conferinta de presa, ca este cercetat pentru luare de mita si de infractiuni la Legea anticoruptie an cazul Zambaccian, an timp ce Departamentul National Anticoruptie nu precizeaza dosarul an care fostul premier este anvinuit si nici care sunt acuzatiile. &#8222Trebuie sa fii bolnav la creier ca sa lansezi o acuzatie de luare de mita la adresa unui fost prim-ministru an legatura cu un eventual secretar de stat sau pe o alta chestiune, fara sa existe an mod categoric nici un fel de ratiune pentru a lansa o astfel de murdarie”, a declarat Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor. &#8222Ieri (luni-n.red) m-au anuntat ca nu trebuie sa mai vin, an schimb astazi mi-au transmis citatia (…). Citatia face trimitere la anumite articole din Codul Penal si, an esenta, este vorba de o luare de mita. Nu am ansa elementele circumstantiale, faptele respective ami vor fi prezentate peste doua saptamani”, a spus Nastase. El a subliniat ca normal ar fi fost sa-i fie prezentate acuzatiile si abia apoi sa fie facute publice. &#8222Acest mod de a organiza colaborarea cu presa, prin surse judiciare, este absolut incalificabil. Dupa parerea mea, persoana care ar trebui sa raspunda pentru aceste lucruri este Monica Macovei, pentru ca Monica Macovei este ministrul care, practic, subordoneaza procurorul general si procurorul-sef al DNA. (…) si din acest punct de vedere, toate aceste scurgeri de informatii la nivelul acestor institutii”, a mai spus Nastase. Presedintele Camerei Deputatilor a afirmat ca &#8222interesant este ca dosarul initial era din 2004″, el fiind citat antr-un dosar care are un numar din ianuarie 2006. &#8222Ceea ce arata foarte clar ca an baza unor indicatii noi s-a schimbat directia si s-au stabilit obiective politice suplimentare”, a mai spus Nastase. Scris de Mediafax

Cu multi ani in urma, tinerii din intreprinderi erau scosi in strada sa insoteasca politistii in misiunea lor de pastrare a ordinii si disciplinei publice. Nu te intreba nimeni daca vrei sau nu vrei. Te prezentai la Politie, ti se facea rapid un instructajj si apoi bateai cartierul unde erai repartizat, impreuna cu un vasnic militian. El le stia pe toate si pe toti in zona de care raspundea. Intram in serviciu pe la sapte si la miezul noptii ne dadea drumul acasa. Era amuzant. Mai oprea tovarasul politist cate un grup de tineri si ii intreba de sanatate, aveam voie sa intram si in crasme si restaurante. La unele ne lua si pe noi, primeam cate un suc sau „una mica&#8221, daca era frig afara. In multe baruri si restaurante militianul ne lasa afara, de obicei in spate, pe unde intra si el. Stateam ca prostii cate o jumatate de ora pana iesea si seful nostru. De fiecare data ne informa ca acolo nu sunt probleme, totul este in regula. Si militianul mai avea un obicei: daca dadea nas in nas cu „borfasii&#8221 cartierului (expresia ii apartinea n.n.) le sugera sa paraseasca zona lui in acea seara, deoarece este insotit de tineretul revolutionar, sa-si faca de cap peste drum, in sectorul unui coleg.

Zilele trecute am revazut un film american in care subiectii erau politistii si modul lor de a-si face treaba in Bronx. Luau spaga de la patronii restaurantelor, barurilor deocheate, de la distribuitorii de droguri, de la „pesti&#8221. Dupa ce s-a umplut de bani, un politist isi aduce aminte de tatal lui, si el fost politist, impuscat de gansteri, si ii trece prin cap sa iese din „sistem&#8221, numai ca sansa nu-i surade nici lui: sfarseste ciuruit de gloantele colegilor pe care urma sa-i tradeze. Scenariu tipic american.

Ma duc rar la Buhusi. Doar o data de doua ori pe an. Mereu, privirea imi este atrasa doar de imaginile de pe partea dreapta a drumului. Doar atunci cand soferul imi atrage atentia ma duc cu ochii si pe partea stanga a soselei. Il intreb pe colegul meu de la volan (el face acest traseu mai des) cine si-a mai construit o vila, un palat, o casa. Acum un an, acum doi ani, si acum trei-patru ani era teren viran, unele case erau abia incepute, altele erau la centura, astazi cele mai multe sunt gata si cu locatarii pe balcon. Curiozitatea este mare si nu de putine ori opresc masina si intreb cine s-a mutat acolo sau dincolo. Raspunsul este invariabil: domnul agent sef, domnul colonel, domnul comisar sef, a, nu stiti, uite, vedeti vila aia rosie cu doua etaje? Normal ca o vad. Ei, suntem vecini cu domnul politist…

Au fost, si in Bacau, controale peste controale venite de la Ministerul de Interne. Au stat in oras saptamani, zile si nopti. Au controlat averile, casele, banii castigati, mostenirile. Totul este normal si in spiritul economiei de piata. Toti cei aflati pe „lista&#8221 au justificat la leut vechi cheltuielile facute. S-a adunat leafa lui de bugetar, indemnizatiile de conducere, premiile anuale si trimestriale. Din cercetari a reiesit ca multi politisti sunt datori vanduti pe viata pe la rude si prieteni, pe la banci, pe la bunici si soacre, pentru vilisoara construita cu sudoarea a multor ani de patrulat pe strazi.Scris de Gheorghe BALTATESCU