Dezastrul din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi lasa reci autoritatile locale si sanitare. Primarul orasului Buhusi se plange ca nu are bani, iar Casa de Asigurari de Sanatate si Directia de Sanatate Publica nu au obligatia sa se implice financiar. Singurii care platesc pentru conditiile inumane in care traiesc bolnavii sunt angajatii sectiei.

Bolnavii internati in sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi nu au nici o sansa sa o duca mai bine. In numarul de ieri, semnalam ca acestia traiesc in conditii inumane. Instalatia de incalzire nu face fata camerelor inalte si cu tamplaria stricata. Sunt frecvente problemele la instalatia sanitara, apa calda este furnizata cu program, iar cladirea ramane adesea si fara apa rece. Ca urmare, in saloanele inghetate si pe holuri miroase a urina si a fecale. Medicul sef de sectie, dr. Andreea Camer, ne-a declarat ca a sesizat de nenumarate ori problemele cu care se confrunta, dar nimeni nu misca un deget pentru bolnavii de aici. &#8222De cate ori apare in presa un material despre sectia aceasta, nu se intampla nimic altceva decat ca ne mai vine pe cap un control de la Directia de Sanatate Publica. Mai primim o amenda, ni se pune in vedere sa facem una si alta, dar atat. Nu vin fonduri de nicaieri. Faianta cade, conductele se sparg mereu, iar noi suntem vinovati de tot. Tot ce primim este cate un ajutor simbolic: cativa metri de faianta de la niste straini, pentru un perete si jumatate, o galetusa cu margarina, niste haine vechi. Aici e nevoie de fonduri, de miliarde. In loc sa fim ajutati, suntem amenintati cu inchiderea sectiei&#8221.

Primarul Turcea e lefter

De intretinerea cladirii in care functioneaza sectia de psihiatrie ar trebui sa se ocupe Consiliul Local (CL) Buhusi. Primarul Ionel Turcea spune ca nu are bani pentru asa ceva. &#8222Am venituri de 20 de miliarde pe an, cum sa fac fata tuturor cerintelor? Din aceasta suma, 6 miliarde imi trebuie pentru intretinerea scolilor. Cunosc situatia din sectia de psihiatrie. Am fost acolo. Nu aveau apa la grupul social. Am vazut ca sunt infiltratii in pereti. Trebuie sa facem ceva, caci se distruge cladirea, dar nu am bani. Intentionam sa refacem fatada spitalului, dar acum voi dirija acesti bani spre sectia de psihiatrie. Trebuie sa schimbam tevile si am trimis azi (ieri, n.r.) o echipa de muncitori sa vada de ce materiale e nevoie”. Oricum ar incerca sa intinda plapuma primarul, tot va ramane descoperit intr-o parte sau alta. Daca banii vor fi dirijati spre cladirea care gazduieste sectia de psihiatrie, fatada Spitalului Buhusi va arata in continuare ca dupa razboi. Lipsa sustinerii financiare din partea Consiliului Local supara conducerea spitalului buhusean. &#8222Spre deosebire de alte spitale din judet, noi am primit sprijin doar cu mana de lucru si niste var, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Ne-ar fi prins bine daca ne-ar fi platit macar din cand in cand o factura la utilitati in perioada de iarna”. Primarul Turcea este categoric in aceasta privinta. &#8222Nu le voi plati niciodata facturi, ne-a declarat el, vizibil nervos. Sa ceara de la Casa de Asigurari bani mai multi!&#8221.

Casa de Asigurari si DSP arata spre primarie

&#8222Spitalul Buhusi a primit in luna ianuarie 3,3 miliarde de lei, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. 25 la suta din acesti bani erau destinati sectiei de psihiatrie”. Acest lucru nu se simte insa. Bolnavii nu sunt doar inghetati, ci si infometati. Desi, prin lege, alocatia lor de hrana este mai mare decat a bolnavilor din alte sectii, nu se cunoaste si in farfurii. Banii, ca si mancarea de spital, sunt &#8222la cazan”. &#8222Casa nu poate aloca bani pentru investitii in spitale. Singura solutie, in acest moment, ar fi ca bugetul sa fie repartizat pe sectii, iar medicul-sef sa dispuna modul de folosire a banilor, pe baza unui contract de management”, a mai spus Dan Stoica.

Directia de Sanatate Publica (DSP), reprezentanta Ministerului Sanatatii in teritoriu, nu face decat sa inspecteze sectia de psihiatrie, sa semnaleze neregulile si sa le sanctioneze. &#8222Daca se incalca normele sanitare, dam amenzi, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Nu facem investitii in spatii. Cladirile spitalelor apartin consiliilor locale, iar acestea sunt obligate sa le intretina”. Dr. Mihaela Popescu, directorul DSP, spune ca, in mod normal, ar trebui sa inchida acea sectie si sa distribuie bolnavii in alte unitati sanitare. Acestea sunt insa supraaglomerate, la fel ca si sectia din Buhusi. Aici, pe 70 de paturi sunt internati 80 de bolnavi. Multi ar fi trebuit sa fie externati, dar sunt fie necunoscuti, fie uitati de familii. Pentru ei, spitalul inseamna &#8222acasa”, oricat de rau ar fi.Scris de Doina MINCU

Unul dintre mostenitorii lui Dimitrie Ghika, dr. Paltin Sturdza, vrea sa puna stapanire pe Valea Muntelui, chiar daca nu are nici un act la mana. Membrii Fundatiei Ghika sustin ca adevaratii proprietari ai domeniului Comanesti sunt stabiliti in Anglia si ca Sturdza doreste ceva ce nu-i apartine.

Dimitrie Ghika Comanesti se pare ca a apelat la toate metodele pentru a pune stapanire pe pamanturile razesilor. &#8222Eu ma trag din neamul lui Cozma Sarpe, razes de pe vremea lui Stefan cel Mare, povesteste Emilia Caloianu, din Comanesti. De la bunicul meu am auzit povestea deposedarii de pamant de catre boierul Dimitrie Ghika. Razesii nu stiau carte si de acest lucru a profitat mosierul. El a trimis preotul din sat sa pacaleasca oamenii sa-si cedeze terenurile de buna voie. Fiind platit bine, parintele a apelat la un siretlic. Le-a adus razesilor un document si le-a spus ca este un act de adeziune ca el sa le fie duhovnic in continuare. Avand trebuinta de fata bisericeasca, oamenii au pus degetul, fara sa stie ca in felul acesta si-au dat pamanturile lui Ghika. Tot bunicul meu mi-a spus ca preotul tradator nu s-a bucurat de punga cu galbeni primita de la boier. Dupa ce a facut nelegiuirea, la intoarcere spre casa, calul i s-a poticnit si a cazut peste el. A murit pe loc”.

Mostenitor al lui Ghika, dar fara acte

Domeniul fostului mosier Dimitrie Ghika este acum ravnit de unul dintre stranepotii lui, dr. Paltin Sturdza. Acesta a avut nenumarate intalniri cu autoritatile locale, in care si-a exprimat dorinta de a intra in posesia terenurilor inaintasului sau, adica 11 hectare de teren si 11.000 hectare de padure. Printul Sturdza sustine ca este interesat in mod special de palatul Ghika, actualmente muzeu de etnologie, precum si de parcul orasului Comanesti. &#8222Mostenirea aceasta este foarte importanta pentru mine, ne-a declarat dr. Paltin Sturdza. Vreau sa pastrez valoarea istorica a palatului Ghika. Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei princiare Ghika.Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in Occident”. Numai ca, localnicii din Comanesti, ca si cei de pe Valea Muntelui, nu sunt prea incantati de intoarcerea &#8222mosierului” ratacitor. In plus, se pare ca acesta nu este in posesia unor acte din care sa rezulte ca este mostenitorul lui Dimitrie Ghika. &#8222El a prezentat doar arborele geanealogic care l-a interesat, precizeaza Stefan Chelaru, membru fondator al Fundatiei Ghika. Paltin Ghika este urmasul Mariei Ghika, care se pare ca a primit o suma de bani, ca sa nu mai aiba nici un drept asupra domeniului din Comanesti. Mostenitorii de drept ai lui Dimitrie Ghika se afla in momentul actual in Anglia. Noi am luat legatura cu ei si ne-au asigurat ca nu au nici o pretentie asupra terenurilor din zona”.

Taranii nici nu se gandesc sa renunte la paduri

Membrii Fundatiei Ghika sunt in posesia unui document datat in 1927, care de fapt reprezinta o conventie de ramanere in indiviziune a mostenirii Ghika. Iar Maria Ghika, inaintasa lui Paltin Sturdza, nu este mentionata ca mostenitor.

&#8222Noi nu avem nimic impotriva printului. El se recomanda ca mostenitor al lui Dimitrie Ghika, dar trebuie sa demonstreze acest lucru. Daca prezinta testamentul si de acolo rezulta ca averea ii revine, respectam legea. Dar din moment ce noi avem un document si ii si pe mostenitorii de drept, cu care tinem legatura de cativa ani buni, suntem in avantaj”, a mai spus Stefan Chelaru. Printul Sturdza sustine ca localnicii din Comanesti nu vor avea decat de profitat daca intra in posesia domeniului Ghika. &#8222Daca afacerea cu hotelul merge, va profita si comunitatea. Vor veni straini aici. Vor fi cazati la hotelul-muzeu si se vor plimba in zona. Economic, nu depind de averile din Comanesti. Dar vreau sa le folosesc si in binele meu si in binele obstesc. Am un fiu care va mosteni totul, care va duce mai departe traditia si contextul istoric care exista in zona”, a precizat dr. Paltin Sturdza. Comanestenii insa nu sunt foarte convinsi ca daca afacerile lui Sturdza vor inflori, le va fi si lor bine. &#8222Cert este ca orasul ramane fara singurul parc si fara muzeu, ne-a declarat primarul Viorel Miron. Desi legea spune ca, timp de trei ani, mostenitorii nu au voie sa schimbe destinatia obiectivelor, timpul trece rapid. In alta ordine de idei, Sturdza nu revendica doar o cladire, ci si cateva mii de hectare de teren”. Oamenii de pe Valea Muntelui abia si-au luat in stapanire padurile, iar multi sunt nemultumiti ca n-au primit toate terenurile pentru care au prezentat acte. Situatia deja este tensionata in zona, insa va fi prapad, daca se va pune problema retrocedarii suprafetelor impadurile mostenitorului lui Ghika.Scris de Lili ADOCHITEI

Odata cu venirea primaverii, natura reinvie la viata, inimile se incalzesc si este vremea indragostitilor 14 februarie este ziua tuturor celor ce se iubesc, insa de unde vine aceasta traditie?

Sfantul Valentin este patronul logodnicilor si al apicultorilor. In timpul vietii, Sfantul Valentin a fost medic, devenit mai apoi preot, in Roma secolului al III-lea. In aceasta perioada, imparat al Romei era Claudiu al II-lea. In anul 268, constatand ca barbatii insurati au mai putina eficienta in armata, imparatul a abolit institutia casatoriei. In ciuda interdictiei, tinerii indragostiti continuau sa-si lege destinele in secret, sub binecuvantarea Sf. Valentin. Descoperit fiind, preotul a fost arestat si trimis la inchisoare. Pe timpul incarcerarii, acesta s-a imprietenit cu Julia, o tanara oarba, care in mod miraculos si-a recapatat vederea. Chiar inainte de a fi executat, Sf. Valentin i-a trimis acesteia o foaie in forma de inima cu mesajul: &#8222..de la al tau Valentin&#8221, de aici si vestitul &#8222Be my Valentine!”. Decapitat in 270, Sf. Valentin a devenit un martir ce apoi a fost sanctificat.

Timpul a trecut, iata ca mai sunt doar putine zile pana pe 14 si tot indragostitul isi face planuri despre cum, unde si cu ce sa-si surprinda jumatatea.

Pe piata gasiti numeroase oferte: trandafiri, traditionalele bomboane de ciocolata, baloane cu diferite mesaje, gen: &#8222Iubire eterna”, &#8222I love you, fii a mea”, animalute din plus si, pentru cei foarte practici, masti exfoliante, sampon, gel de dus si poate chiar gel abraziv pentru picioruse.

Ei, dar nu putem uita de minunata cina romantica, bineinteles nu pregatita de tine, indiferent daca esti o &#8222ea&#8221 sau &#8222el&#8221. Ziua indragostitilor cere ceva special. Iubesti mereu, dar nu ai timp in fiecrare zi sa celebrezi iubirea. In aceasta zi poti fi tot ce-ti trece prin cap: nebunatica, pisicoasa, femme fatale, dar nici intr-un caz gospodina.

Ziua cea &#8222mare&#8221 se apropie si indragostitii deja au intrat in panica, dar sunt si unii care nu se agita prea tare.

&#8222Inca nu m-am hotarat, marturiseste Elena, 17 ani. Oricum, intr-o zi in care se sarbatoreste iubirea, dulcegariile si chestiile simbolice ar trebui sa predomine”. &#8222I-am pregatit iubitei mele o surpriza foarte faina, sustine Ionut, care are 23 de ani. Nu pot sa va spun dar ma pregatesc de mult si sper sa iasa bine.&#8221 Fie ca sarbatoriti sambata sau marti important este ca totul sa iasa bine si, ca sa-l citam putin pe Mircea Radu, &#8222IUBITI-VA MULT!&#8221

Scris de Elena A. Moisa

La sfarsitul lunii octombrie, un bolnav psihic a disparut din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi. A doua zi, a fost omorat intr-un accident de masina, in Lilieci. Familia a aflat de disparitia lui din spital abia dupa patru zile si l-a gasit la morga trei saptamani mai tarziu. Acum, sotia si fiul mortului, dezamagiti de ancheta politiei, fac investigatii pe cont propriu.

Catrina si Neculai Potoschi vor sa afle cum a fost posibil ca bolnavul sa fuga din spital, de ce nu a fost anuntata familia si de ce politia s-a implicat atat de tarziu. „Sotul meu a disparut din spital pe 27 octombrie, ne-a declarat Catrina Potoschi, din Parjol. Pe 1 noiembrie i-am trimis pachet printr-un vecin care avea drum la Buhusi. Vecinul s-a intors si mi-a zis ca barbatul meu a plecat din spital. Marti am sunat la spital si mi s-a spus ca este adevarat. L-am dat in urmarire la politia din sat si l-am cautat si noi pe unde ne-am priceput. Daca am vazut ca nu se rezolva nimic, pe 7 noiembrie m-am dus la Politia Buhusi. Acolo mi s-a spus ca ei nu au fost informati de disparitie. L-am dat si la ziar, la disparuti. Am fost la politie, la Bacau, si mi-au spus ca au cautat si la morga, dar nu e. Abia dupa trei saptamani si trei zile dupa ce a disparut ne-au chemat sa-l luam de la morga. L-am inmormantat pe 22 noiembrie. Atunci am aflat ca fusese accidentat mortal pe 28 octombrie, a doua zi dupa ce a plecat din spital&#8221. Batrana spune ca nu mai doarme noaptea si nici nu mai mananca. Nu-i da pace gandul ca, daca era anuntata, mergea cu o masina spre Buhusi, isi intalnea poate barbatul pe drum si il salva de la moarte.

Declaratiile se bat cap in cap

Dr. Andrea Camer, unicul medic si, totodata, seful sectiei de psihiatrie a Spitalului Buhusi, spune ca a facut tot ce trebuia in cazul bolnavului Petre Potoschi. „Era un pacient-problema, care a mai fugit de la noi, ne-a declarat dr. Camer. Nu il puteam tine inchis, intrucat nu intra sub incidenta Codului penal. Bolnavii nostri au voie sa iasa, sa-si cumpere un ziar sau altceva. Cand s-a constatat ca a plecat, l-am cautat intai prin imprejurimi, apoi am anuntat politia&#8221. Aceasta declaratie este contrazisa de spusele subcomisarului Liviu Velnic, de la Politia Buhusi. „Noi am aflat despre acest bolnav la mai mult de o saptamana de la disparitia lui. Ne-a informat sotia lui. De la spital nu ne-a sunat nimeni. Cand am aflat de caz am telefonat la spital, iar domnisoara doctor ne-a spus ca acest bolnav a mai fugit si altadata&#8221. Desfasuratorul telefonic atesta totusi ca pe 28 octombrie s-a telefonat din sectia de psihiatrie la Politie. Directorul Spitalului Buhusi, dr. Elena Mazilu, spune ca a cerut nota explicativa medicului si ca paza sectiei este o problema. „Ar trebui sa existe personal de supraveghere, dar nu e prins in schema. Am detasat paznicii de la spital acolo&#8221.

Iadul s-a mutat intr-un conac boieresc

Cazul bolnavului disparut este doar o picatura in oceanul de nereguli si probleme ale sectiei. Aceasta se afla intr-o cladire veche de 170 de ani, o minune arhitectonica, dar care a cazut in cea mai neagra dizgratie. In fostul conac al boierilor de Buhusi, degradarea este vizibila chiar de la intrare. Gardul are portiuni ce pot fi escaladate cu usurinta, bancile sunt rupte. Fatada cladirii a fost renovata in urma cu cativa ani, dar interiorul e o epava. Mirosul de fecale te izbeste. Mozaicul este proaspat spalat, dar, fiind de o varsta cu intreaga cladire, pare murdar. Din holul imens se vad prin usi paturile bolnavilor din cele doua saloane de la parter. Pacientii sunt slabi, fara dinti si tremura pierduti sub paturile trase pana la barbii. „Avem si opt grade in saloane, recunoaste deschis dr. Camer. Asta e, ne-am plans, dar nu ne ajuta nimeni. Tamplaria e veche, caloriferele la fel. Mereu se sparg tevi, mereu ramanem fara caldura&#8221. Frigul nu acopera mirosurile pestilentiale. La etaj, e si mai rau. Capacitatea saloanelor este depasita. In loc de 70 de bolnavi, in sectie sunt 80. „Ne cearta mereu Directia de Sanatate Publica pentru ca nu-i externam. Unde sa-i trimitem? Unii sunt abandonati de familii, altii nici nu stiu cine sunt si de unde vin&#8221. Pe holuri abia poti sa treci printre pacientii care isi asteapta randul la masa. Sala de mese e neincapatoare. Micul dejun consta in ceai, paine cu margarina si putin gem. La doi pasi de sala de mese sunt toaletele. Dr. Camer ne sfatuieste sa nu ne aventuram pe acolo. Nu o ascultam, dar regretam imediat. „Ne trebuie multe, spune dr. Andrea Camer. Nimeni nu ne ajuta. Casa de Asigurari de Sanatate ne reproseaza ca nu gestionam banii, DSP-ul ne da amenzi pentru ca e cazuta faianta. Aici e nevoie de o investitie de peste 2 miliarde de lei. Ministerul nu da fonduri, iar noi, angajatii care le aducem de acasa bolnavilor mancare si haine, platim amenzi&#8221.

Bolnavii fac foamea in spital

Alocatia de hrana pentru un bolnav internat in sectia de psihiatrie este, prin lege, de 70.000 de lei, mai mare decat cea pentru bolnavii din alte sectii, care coboara pana la 47.000 de lei. Sectia externalizata de psihiatrie primeste hrana de la bucataria Spitalului Buhusi. E saracacioasa, cat sa nu moara bolnavii de foame. Mancarea se pregateste la gramada, iar conducerea spitalului si contabilul nu stiu ca alocatiile sunt diferentiate. „Ne descurcam greu cu hrana, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Mai ales acum, iarna, cand utilitatile sunt scumpe. Incercam, totusi, sa le dam bolnavilor de la psihiatrie carne de doua ori pe saptamana. Vom incerca sa facem din nou contract si pentru branzeturi, caci l-am reziliat anul trecut din cauza banilor&#8221. Conducerea spitalului promite ca va incerca sa gaseasca fonduri pentru reabilitarea sectiei de psihiatrie. Pentru inceput, se doreste inaltarea gardului cu sarma ghimpata.Scris de Doina MINCU

Departamentul National Anticoruptie (DNA) confirma ca fostul premier este urmarit penal, alte cinci persoane fiind puse sub acuzare, alaturi de el, pentru fapte de coruptie, informeaza DNA, fara sa precizeze an ce dosar au fost formulate acuzatiile. Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA confirma ca procurorii anticoruptie au dispus anceperea urmaririi penale ampotriva lui Adrian Nastase si a altor cinci persoane, pentru savarsirea unor fapte de coruptie. Toate cele sase persoane anvinuite au fost citate la DNA. &#8222Legea ne ampiedica sa oferim an acest moment detalii suplimentare an legatura cu infractiunile pentru care este anvinuit Adrian Nastase, antrucat citatia i-a fost trimisa astazi (marti – n.r.) si, prin urmare, nu a luat la cunostinta concret acuzatiile care i se aduc”, precizeaza Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA. Departamentul National Anticoruptie precizeaza ca nu aceasta institutie a anuntat anceperea urmaririi penale, facand an continuare referire la o stire MEDIAFAX difuzata marti. Potrivit acestei stiri, &#8222avocatul lui Adrian Nastase, Gheorghe Diaconescu, a adus la cunostinta opiniei publice faptul ca Adrian Nastase este anvinuit, iar acesta, ulterior, antr-o conferinta de presa, a confirmat primirea citatiei”, adauga sursa citata. Surse judiciare au declarat, marti, pentru MEDIAFAX, ca Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, a fost pus sub acuzare de procurorii anticoruptie pentru luare de mita, an dosarul privind achizitionarea unui imobil an zona ultracentrala a Capitalei, pe strada Zambaccian. Avocatul Gheorghe Diaconescu, aparatorul lui Adrian Nastase, a confirmat faptul ca procurorii Departamentului National Anticoruptie (DNA) i-au comunicat ca fostul prim-ministru a fost pus sub acuzare an acest caz. DNA comunicase, pentru MEDIAFAX, ca va face, la un moment dat, precizari oficiale cu privire la acest caz.

Acuze vechi

La sfarsitul lui august 2004, Alianta PNL-PD a sesizat Parchetul National Anticoruptie (devenit antre timp departament), cerandu-i sa cerceteze legatura dintre achizitionarea de catre Adrian Nastase (pe atunci prim-vicepresedinte PDSR si vicepresedinte al Camerei Deputatilor) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru si sustinerea pe care acesta a primit-o de la Nastase an timp ce era cercetat penal, an 1997. Potrivit sesizarii – semnata de Mona Musca, membru an CNC al Aliantei – Nastase a cumparat, an 1998, un teren de 700 de metri patrati an strada Zambaccian, la un pret de 11.000 de dolari, &#8222de 25 de ori mai mic decat pretul real, de piata, al terenului”. Terenul a ajuns la Nastase dupa ce Bivolaru l-a vandut, an 1996, soacrei sale, Elena Sotec. Dupa doi ani, el a fost cumparat, an timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vandut cabinetului de avocatura &#8222Adrian Nastase”, se arata an sesizare. an septembrie 2004, PNA a informat ca dosarul privind modul de achizitionare a unui teren de catre premierul Adrian Nastase a fost anchis, Parchetul sustinand ca tranzactia a fost legala. antre timp, conducerea PNA si numele institutiei s-au schimbat, iar dosarul Zambaccian a fost redeschis. Ulterior, procurorii anticoruptie au extins cercetarile an cazul achizitiei de catre Nastase a terenului si unei parti din imobilul din strada Zambaccian, fiind avuta an atentie mostenirea primita de familia acestuia.

Nastase contraataca

Adrian Nastase a afirmat, marti, antr-o conferinta de presa, ca este cercetat pentru luare de mita si de infractiuni la Legea anticoruptie an cazul Zambaccian, an timp ce Departamentul National Anticoruptie nu precizeaza dosarul an care fostul premier este anvinuit si nici care sunt acuzatiile. &#8222Trebuie sa fii bolnav la creier ca sa lansezi o acuzatie de luare de mita la adresa unui fost prim-ministru an legatura cu un eventual secretar de stat sau pe o alta chestiune, fara sa existe an mod categoric nici un fel de ratiune pentru a lansa o astfel de murdarie”, a declarat Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor. &#8222Ieri (luni-n.red) m-au anuntat ca nu trebuie sa mai vin, an schimb astazi mi-au transmis citatia (…). Citatia face trimitere la anumite articole din Codul Penal si, an esenta, este vorba de o luare de mita. Nu am ansa elementele circumstantiale, faptele respective ami vor fi prezentate peste doua saptamani”, a spus Nastase. El a subliniat ca normal ar fi fost sa-i fie prezentate acuzatiile si abia apoi sa fie facute publice. &#8222Acest mod de a organiza colaborarea cu presa, prin surse judiciare, este absolut incalificabil. Dupa parerea mea, persoana care ar trebui sa raspunda pentru aceste lucruri este Monica Macovei, pentru ca Monica Macovei este ministrul care, practic, subordoneaza procurorul general si procurorul-sef al DNA. (…) si din acest punct de vedere, toate aceste scurgeri de informatii la nivelul acestor institutii”, a mai spus Nastase. Presedintele Camerei Deputatilor a afirmat ca &#8222interesant este ca dosarul initial era din 2004″, el fiind citat antr-un dosar care are un numar din ianuarie 2006. &#8222Ceea ce arata foarte clar ca an baza unor indicatii noi s-a schimbat directia si s-au stabilit obiective politice suplimentare”, a mai spus Nastase. Scris de Mediafax

Cu multi ani in urma, tinerii din intreprinderi erau scosi in strada sa insoteasca politistii in misiunea lor de pastrare a ordinii si disciplinei publice. Nu te intreba nimeni daca vrei sau nu vrei. Te prezentai la Politie, ti se facea rapid un instructajj si apoi bateai cartierul unde erai repartizat, impreuna cu un vasnic militian. El le stia pe toate si pe toti in zona de care raspundea. Intram in serviciu pe la sapte si la miezul noptii ne dadea drumul acasa. Era amuzant. Mai oprea tovarasul politist cate un grup de tineri si ii intreba de sanatate, aveam voie sa intram si in crasme si restaurante. La unele ne lua si pe noi, primeam cate un suc sau „una mica&#8221, daca era frig afara. In multe baruri si restaurante militianul ne lasa afara, de obicei in spate, pe unde intra si el. Stateam ca prostii cate o jumatate de ora pana iesea si seful nostru. De fiecare data ne informa ca acolo nu sunt probleme, totul este in regula. Si militianul mai avea un obicei: daca dadea nas in nas cu „borfasii&#8221 cartierului (expresia ii apartinea n.n.) le sugera sa paraseasca zona lui in acea seara, deoarece este insotit de tineretul revolutionar, sa-si faca de cap peste drum, in sectorul unui coleg.

Zilele trecute am revazut un film american in care subiectii erau politistii si modul lor de a-si face treaba in Bronx. Luau spaga de la patronii restaurantelor, barurilor deocheate, de la distribuitorii de droguri, de la „pesti&#8221. Dupa ce s-a umplut de bani, un politist isi aduce aminte de tatal lui, si el fost politist, impuscat de gansteri, si ii trece prin cap sa iese din „sistem&#8221, numai ca sansa nu-i surade nici lui: sfarseste ciuruit de gloantele colegilor pe care urma sa-i tradeze. Scenariu tipic american.

Ma duc rar la Buhusi. Doar o data de doua ori pe an. Mereu, privirea imi este atrasa doar de imaginile de pe partea dreapta a drumului. Doar atunci cand soferul imi atrage atentia ma duc cu ochii si pe partea stanga a soselei. Il intreb pe colegul meu de la volan (el face acest traseu mai des) cine si-a mai construit o vila, un palat, o casa. Acum un an, acum doi ani, si acum trei-patru ani era teren viran, unele case erau abia incepute, altele erau la centura, astazi cele mai multe sunt gata si cu locatarii pe balcon. Curiozitatea este mare si nu de putine ori opresc masina si intreb cine s-a mutat acolo sau dincolo. Raspunsul este invariabil: domnul agent sef, domnul colonel, domnul comisar sef, a, nu stiti, uite, vedeti vila aia rosie cu doua etaje? Normal ca o vad. Ei, suntem vecini cu domnul politist…

Au fost, si in Bacau, controale peste controale venite de la Ministerul de Interne. Au stat in oras saptamani, zile si nopti. Au controlat averile, casele, banii castigati, mostenirile. Totul este normal si in spiritul economiei de piata. Toti cei aflati pe „lista&#8221 au justificat la leut vechi cheltuielile facute. S-a adunat leafa lui de bugetar, indemnizatiile de conducere, premiile anuale si trimestriale. Din cercetari a reiesit ca multi politisti sunt datori vanduti pe viata pe la rude si prieteni, pe la banci, pe la bunici si soacre, pentru vilisoara construita cu sudoarea a multor ani de patrulat pe strazi.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Scandalul iscat intre avocatii Baroului Bacau, legal constituit prin Legea 51 si Legea 255, condus de avocatul Aurelian Ionescu, si un barou care face parte dintr-o Uniune a Barourilor formata printr-o hotarare a unui judecator din Deva, nu s-a stins. Vasile Botomei, intitulat decan al ultimului Barou a obtinut o hotarare judecatoreasca prin care se desfiinteaza o rezolutie a Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau de neincepere a urmarii penale privind reclamatia petentului Vasile Botomei formulata sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune, uzurpare de calitati oficiale, exercitarea fara drept a profesiei de avocat de catre avocatii Baroului Bacau, din str. Mihai Viteazu nr.2. Solutia judecatorului a fost cea oferita de legiuitor, ne comunica purtatorul de cuvant al Judecatoriei Bacau Silviu Anti: a trimis cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau in vederea inceperii urmarii penale, urmand a se efectua identificarea persoanelor impotriva carora petentul a formulat plangerea si audierea lor. In fapt, cum isi motiveaza procurorul solutia? „Baroul Bacau, cu sediul in str. Mihai Viteazu nr. 2 isi desfasoara activitatea in mod legal, potrivit dispozitiilor legii 51/1995, modificata si completata de Legea 255/2004. Potrivit art. 81 lit. a, al acestei legi, actualele organe ale Uniunii Avocatilor din Romania isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit legii si statutului profesiei, ca organe ale UNBR, pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese. Rezulta ca UNBR este succesoarea in drepturi a Uniunii Avocatilor din Romania ce a functionat anterior in baza unor acte normative precum Decretul 281/54, Decretul lege 90/90 si Legea 51/95. Sustinerea petentului cu privire la lipsa personalitatii juridice a Uniunii Avocatilor din Romania nu are acoperire in practica atata timp cat legea ii confera acesteia personalitate juridica, declarand-o chiar Legea 255/2004 (art. 57)&#8221. Scandalul ia amploare, iar reprezentantii Judecatoriei au tinut sa precizeze ca solutia nu este definitiva si nimeni nu este invinuit si nici inculpat, asa cum a precizat in nenumarate randuri Vasile Botomei. Pe de alta parte, prodecanul Baroului Bacau, Mihai Cliveti, ne spunea saptamana trecuta: „Este o hotararre ca oricare alta. Ea este atacabila, ceea ce am si facut, iar instantele superioare urmeaza sa se pronunte. Pana atunci, noi vom discuta acest caz la urmatoarea sedinta a Consiliului Uniunii Nationale de la Brasov.&#8221

Intrebari care cer raspunsuri

Vineri si sambata, saptamana trecuta, Consiliul National s-a intrunit la Brasov intr-o sedinta ordinara, unde s-a discutat si cazul de la Bacau. „Ceea ce se intampla la Bacau nu este un caz singular, ne-a declarat avocatul Aurelian Ionescu, decanul Baroului Bacau. Noi suntem avocati profesionisti si cunoastem legile tarii, stim ce implicatii ar avea un demers forte, asa cum s-a insinuat. Pentru a se intelege clar, noi, la Brasov, l-am desemnat pe domnul Calin Zamfirescu, presedintele Consiliului National sa inainteze un comunicat presedintelui Romaniei, domnului Traian Basescu, care este garantul respectarii Constitutiei in Romania, prin care sa fie informat de situatia creata in tara, cum de asemenea se va face un memoriu si catre CSM. Noi nu-i cerem presedintelui sa desfiinteze o hotarare. Noi ii cerem sa analizeze si sa medieze, sa ceara raspunsuri de la CSM. Noi ne intrebam daca mai functioneaza justitia in Romania. Presedintele ar putea sa intrebe: Sunt cai legale la care noi facem apel. Nu se mai poate. Este o stare perpetua. S-a ajuns prea departe. Acest comunicat, daca vreti, poate fi considerat un protest&#8221, ne face o sinteza a ceea ce s-a discutat la Brasov, decanul Baroului Bacau, Aurelian Ionescu.

Apel la intelepciune

In acelasi timp, prodecanul Baroului Bacau, Mihai Cliveti, afirma ca Baroul Bacau a facut demersurile necesare pentru clarificare acestei situatii si ne arata sentinta civila nr. 7084, pronuntata pe 21. 10. 2005, in dosarul 13691/2005 prin care se constata nulitatea absoluta a certificatului de inmatriculare fiscala nr. 16655686, din 29 aprilie 2005. Pentru cei interesati, aceasta hotarare contine si alte detalii cu privire la starea baroului condus de avocatul Vasile Botomei. De asemenea, conducerea Baroului Bacau va avea intalniri cu avocatii din teritoriu pentru a-i informa cu ceea ce s-a discutat la Brasov. „Asteptam reactia presedintiei si a CSM, dupa care vom stabili ceea ce avem de facut in perioada urmatoare. Este vorba daca institutiile statului, statul de drept mai functioneaza in Romania. Noi am facut un apel la intelepciune&#8221, a incheiat decanul Baroului Aurelian Ionescu.

Vasile Botomei insista

Razboiul continua. Vasile Botomei trimite o adresa catre toate instantele din Bacau, catre toate institutiile descentralizate si cele ale Guvernului in teritoriu, dar si pe adresa DNA si a parchetelor, la Finante, Avocatul Poporului, Jandarmi, Registrul Comertului etc., prin care atentioneaza ca doar avocatii lui pot pleda in instante si apoi solicita sa legitimeze toate persoanele care se prezinta in roba de avocat si sa constate infractiunile flagrante fata de persoanele care isi declina competenta de avocat si nu fac dovada ca fac parte din Baroul condus de el.

Scris de Gheorghe BALTATESCU

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate va percepe chirie persoanelor juridice pe care le gazduieste in cladirea sa. Spitalul Judetean de Urgenta ar trebui sa plateasca in jur de 40 de milioane de lei pe luna pentru spatiul ocupat de sectia de balneofizioterapie. Directorul Leonard Rosu refuza sa plateasca acesti bani. Cei care vor suferi sunt asiguratii.

Mii de pacienti care au nevoie de balneofizioterapie si recuperare medicala ar putea ingrosa listele de asteptare. Intre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) si Spitalul Judetean de Urgenta au aparut neintelegeri cu privire la spatiul in care isi desfasoara activitatea sectia de balneofizioterapie (BFT). Aceasta face parte din Spitalul Judetean de Urgenta, dar este gazduita la demisolul cladirii ce apartine CJAS. In aceeasi cladire, cu o vechime de 70 de ani, mai ocupa spatii si alte persoane juridice: Comisia de Expertiza a Casei Judetene de Pensii, cabinete stomatologice, laboratorul de tehnica dentara , camerele de sterilizare, Ordinul asistentilor medicali si Sindicatul Sanitas. Prin modificarea OUG 150/2003, care reglementeaza functionarea sistemului asigurarilor sociale de sanatate, casele de asigurari devin institutii autonome, care pot obtine venituri din chirii. Ca urmare, CJAS va inchiria mai mult de 1.600 metri patrati, iar sumele acumulate din chirie vor fi folosite pentru intretinerea cladirii.

De la chirie la calitate

„Consiliul de Administratie al Casei a stabilit o chirie de 10 RON/mp pentru spatiile active si 5 RON/mp pentru holuri si alte spatii, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Nici unul dintre actualii ocupanti ai spatiilor nu a avut de obiectat, cu exceptia Spitalului Judetean de Urgenta. Conducerea spitalului ne-a trimis o adresa prin care ne informeaza ca nu accepta chiria. Voi invita la discutie pe reprezentantii spitalului pentru a discuta nu doar despre chirie, ci si despre serviciile pe care le ofera la BFT si calitatea acestora. Nu au nici macar apa calda pentru bai&#8221.

&#8222Este aberant sa ne perceapa chirie!”

Directorul Spitalului Judetean de Urgenta, dr. Leonard Rosu, este scandalizat de faptul ca CJAS va percepe chirie pentru spatiul ocupat de sectia BFT. „Este aberant sa ne perceapa chirie, declara dr. Rosu. Noi desfasuram o activitate pentru asiguratii domniilor lor. Aceasta activitate nu ne este nici macar platita in intregime. Anul trecut am facut servicii de 7 miliarde de lei, iar Casa ne-a decontat servicii de doar 6 miliarde. Aceasta sectie din sediul Casei merge in pierdere. Daca as gandi doar contabiliceste, as inchide-o. Nu am facut asta pana acum deoarece m-am gandit la asigurati. Dar daca, acum, CJAS vrea sa ne oblige sa platim in jur de 40 de milioane chirie pe luna, voi fi nevoit sa o inchid. Cum pot face asta? Este absud, cand stii ca subfinantezi un spital, sa-i percepi chirie pentru un serviciu prestat asiguratilor&#8221. Dr. Rosu mai spune ca, intr-adevar, sectia de balneofizioterapie nu are apa calda, dar ca este vina centralei termice a CJAS. „Am dotat acea sectie cu doua cazi galvanice, pentru bai, dar nu sunt folosite din cauza lipsei de apa. Nu avea rost sa instalam boilere, caci acestea nu fac fata nevoilor pentru bai. Nu ne asigura apa si tot noi suntem vinovati de asta&#8221.

Cu calabalacul la usa

In fiecare zi, in jur de 400 de asigurati trec pragul sectiei BFT, dar nu pentru bai, ci pentru electroterapie, kinetoterapie si masaj. „Facem cam 1600 de proceduri zilnic, ne-a declarat Traian Jlidus, asistent sef. Suntem foarte solicitati, asa ca programam pacientii. Nu ii amanam, insa, foarte mult, doar 3-4 zile&#8221. Termenul de asteptare ar putea creste daca BFT nu va mai functiona in acelasi loc, sau, mai grav, pacientii din ambulator nu vor mai avea acces la aceste tipuri de servicii. „Daca CJAS nu renunta la chirie, ne vom lua dotarea de acolo si o vom muta in spital. Vom lucra numai pentru pacientii nostri, nu si pentru cei din ambulator, caci nu avem obligatie fata de ei. Asiguratii pot merge apoi la CJAS sa intrebe de ce nu mai pot beneficia de aceste servicii&#8221.Scris de Doina MINCU

Judetul Bacau se confrunta cu lipsa cartilor munca. Situatia treneaza de mai bine de un an. Pentru a onora cererile urgente, Directia de Munca, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF) Bacau a apelat la ajutorul oferit de alte judete. Rezolvarea a fost una temporara, problema de fond a ramas in continuare afectand firmele care solicita aceste documente pentru angajatii sai. Astfel, firmele care fac angajari au o evidenta separata in registre speciale. Directorul DMSSF, Gheorghe Apostu, recunoaste existenta acestei situatii. „Solicitarile de carti de munca pentru 2005 au fost facute in 2004. Ulterior s-a constatat ca nu au fost acoperite cererile. Directia de Munca a luat atunci o rezerva de carti de munca care s-a dovedit insuficienta&#8221, a declarat Apostu. El a mai precizat ca la momentul preluarii functiei in mai 2005 a luat masuri pentru a da carti de munca celor cu nevoi urgente. Prioritate au avut solicitantii de carti de munca care intentioneaza sa iasa la pensie, acest act fiind necesar la constituirea dosarului de pensionare. „Acum avem comandate la minister un numar de 15.000 de carti de munca pentru judetul Bacau. Aceasta situatie (n.a. lipsa cartilor de munca) se va reglementa anul acesta&#8221, a sustinut directorul. Anul trecut, pentru asigurarea cererilor in regim de urgenta Bacaul a cerut sprijinul altor judete. In iunie 2005 au fost primite in jur de 1600 de carti de munca de la diferite judete: Hunedoara, Neamt, Suceava. O explicatie pentru cresterea cererilor cartilor de munca o constituie iesirea pe piata, din 2004, a creditului de consum oferit de bancile comerciale. La constituirea dosarului pentru acordarea unui credit de consum se impune si o copie a cartii de munca. Directorul DMSSF a precizat ca cei care aveau nevoie de carti de munca pentru a-si face un dosar de credit imobiliar au avut prioritate fata de cei cu credit de consum.

Scris de Ionut VATAFU

@ Cel mai mare castig din istoria judetului

Biletul cu cele sase numere castigatoare (15, 23, 25, 36, 37, 48) a costat nu mai putin de 4,5 milioane lei si a fost jucat la o agentie din municipiul Bacau. Identitatea fericitului castigator va fi tinuta secreta pana la incheierea formalitatilor. Norocosul bacauan nu va mai avea grija zilei de maine, intrand in clubul exclusivist al milionarilor in valuta.

Marele premiu de aproape 50 de miliarde de lei ce a fost pus in joc la extragere Loto 6/49 de duminica trecuta a ajuns in buzunarele unui bacauan. Din cate se pare este vorba despre un „barbat de peste 40 de ani, un om serios, casatorit si cu copii&#8221. Directorului Agentiei Loto din Bacau, Lucian Antoniu este singura persoana care l-a vazut si a stat de vorba cat de cat cu fericitul castigatorul inainte ca acesta sa plece spre Bucuresti. Din spusele sale este vorba despre un jucator inrait. „Dupa ce s-a facut omologarea, am auzit aseara (duminica seara, n.r.) ca este din judetul Bacau. Nu am stiut pana cand s-a prezentat la mine in birou ca este chiar din oras. Este un jucator constant, nu ocazional. In decursul timpului a mai castigat cate ceva, dar nu se compara nici pe departe cu marele premiu pe care l-a luat acum&#8221, a declarat Lucian Antoniu. Cu toate acestea, directorul a mai adaugat ca „nu mi se pare a fi un profesionist al jocului, pentru ca atunci cand a venit nu stia sigur daca este sau nu el castigatorul, din cauza ca a jucat o varianta mai complicata&#8221. Daca stam insa mai bine sa cantarim situatia, parca nu am avea de-a face totusi cu un ageamiu in ceea ce priveste jocul de noroc. In primul rand, noul multi-miliardar a jucat un bilet cu 16 numere, schema 5.9, ceea ce pentru un jucator oarecare suna ca denumirea unei nave spatiale. In al doilea rand, nu oricine isi rupe de la gura 4,5 milioane de lei, atat cat a costat biletul norocos. Una peste alta, bacauanul isi va umple visteria cu un milion de euro, dupa ce statul isi va opri impozitul aferent. Totodata, castigatorul va deveni si proprietar al unui apartament cu doua camere in Bucuresti.

Primul mare premiu dupa 10 ani

Pentru extragerea de duminica trecuta fusesera jucate in Bacau nu mai putin de 14.662 de bilete, in medie jucandu-se doua variante pe bilet. Ultimul mare premiu la Loto 6/49 adjudecat de un bacauan, dateaza tocmai din 1995, si a fost, la vremea respectiva, in valoare de aproximativ 300.000 de dolari. Actualul director al agentiei din Bacau, pentru care a fost primul premiu de acest gen de cand este in functie, s-a declarat foarte multumit de intamplare, tinand sa precizeze ca acest lucru demonstreaza corectitudinea jocului. „Sper din tot sufletul ca participantii sa inteleaga ca agentia nu aranjeaza nimic. Totul se desfasoara cat se poate de cinstit si corect. Ar trebui sa creasca numarul participantilor, si sa aiba incredere. La Loto se castiga jucand saptamana de saptamana. Sa nu spuna nimeni ca il ocoleste norocul, daca nu joaca&#8221, a declarat Lucian Antoniu.Scris de Gabriel MIHAI

Inspectia Sanitara de Stat a verificat saptamana trecuta in cadrul unui control tematic mai multe saloane de frizerie, coafura si infrumusetare. Rezultatul verificarilor este ingrijorator. „Am dat amenzi de 7.700 Ron, iar neregulile nu sunt putine, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Inspectorii au constatat ca nu se respecta normele de igiena. Nu intelegem de ce, caci sunt reguli de bun simt, nu necesita nici investitii prea mari si nici efort&#8221. Cele mai mari motive de ingrijorare le au locuitorii din Comanesti, caci in acest oras unii frizeri sunt certati cu igiena. La doua frizerii s-a gasit echipament mizerabil, iar o a treia a fost inchisa din cauza ca incalca mai multe reguli de igiena specifice: nu se efectua curatenia si dezinfectia dupa fiecare client, ustensilele nu erau tinute in solutie dezinfectanta, iar personalul nu fusese instruit cu privire la normele igienico-sanitare pe care trebuie sa le respecte. Si un salon de coafura din Comanesti a fost taxat, cu 1500 RON, pentru ca se folosea echipament murdar. La Moinesti, un salon de infrumusetare a primit o amenda de 2.400 RON pentru expunerea spre vanzare si folosirea de produse cosmetice expirate. Inspectorii sanitari ii sfatuiesc pe clienti, atunci cand solicita servicii intr-o unitate de acest gen, sa fie atenti daca se respecta regulile de igiena si de prevenire a bolilor transmisibile. Clientii pot observa daca se pastreaza ordinea in unitate, daca echipamentul folosit de angajati si cel destinat lor este curat si daca instrumentarul este dezinfectat. Ce se intampla acolo unde clientii nu au acces este datoria inspectorilor sanitari sa verifice. Clientii trebuie sa stie ca risca contractarea unor micoze, a virusului hepatitei B si C si chiar a virusului HIV.

Scris de Doina MINCU