L-am intrebat zilele trecute pe un om, pe un scriitor bacauan, nu intamplator fiind si director al Directiei de Patrimoniu si Culte ce ar recomanda unui turist sa viziteze prin municipiul Bacau. Raspunsul a fost socant: “I-as spune omului acela, altor oameni, sa ocoleasca Bacaul. Ocoliti Bacaul! Nu am ce sa le recomand, ce am avut am daramat cu buldozerele, ce mai avem le daramam cu indiferenta, cu reaua credinta”. Am incercat sa-i reamintesc domnului Petru Cimpoesu ca avem Casa Bacovia, Complexul Muzeal, Muzeul de Arta, de Stiintele Naturii. Nu s-a lasat convins in totalitate. „Da, le avem, insa nici acestea nu sunt valorificate la adevaratul potential. Ca sa fac haz de necaz, pana si Bacovia ne-a parasit. Durerile mele, dar si ale numerosi bacauani avizati, cunoscatori ai fenomenului cultural sunt Casa Sterian, Casa Alecsandri, Casa Rafaila, Hotelul Central, cladiri, ultimele care mai stau in picioare, aflate in patrimoniul nostru cultural, local si national. De 20 de ani nu am facut nimic pentru a le integra in circuitul cultural, turistic al orasului. Mereu si mereu ma izbesc de promisiuni, de indolenta, de rea vointa. Ce sunt ele acum? Niste ruine. Nu sunt bani, mereu nu sunt bani. Bani nu au avut nici PSD, nici PD, nici PNTCD, nici PDL sau PRM. N-au fost bani in 2004, nici in 2008, nu sunt bani nici in 2010 pentru restaurarea patrimoniului. Nu le-a interesat identitatea noastra.”
O ruina
Am cautat in arhive, am cautat in presa vremii. Despre Casa Sterian s-a scris si se scrie de multi ani. Profesorul Ioan Danila, un aparator peste poate al mostenirii noastre istorice, culturale, arhitectonice, a obosit, imi spunea, de cand scrie, de cand bate pe la diferite usi pentru a trezi interesul, dar si actiunea pentru a mai salva, pana nu este prea tarziu, cate ceva din ce ne-au lasat inaintasii. Rezultatul? ZERO. Au fost organizate colocvii, dezbateri pe aceasta tema la care au participat oameni de cultura, profesori, preoti, organizatii neguvernamentale. Aproape toate publicatiile din Bacau, multe si din tara, au tras semnale repetate asupra degradarii cladirilor din patrimoniu. Imi permit sa citez cateva titluri: “Oras privat de respect”, “SOS – Patrimoniul cultural bacauan”, “Topul monumentelor lasate in ruina”. Pe zi ce trece tot mai multe caramizi sunt smulse din sufletul nostru si aruncate la pamant, ingropate in molozul indiferentei. Casa Sterian nu este la Plopana sau la Agas, Casa Sterian este in Bacau, pe strada Mihai Eminescu, nr. 10, la doar cativa pasi de locuinta actualului primar Romeo Stavarache.
George Sterian a fost un arhitect stralucit al Bacaului, cunoscut si recunoscut ca atare pe plan national, care a trait la sfarsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX. Este, printre altele, autorul cladirii Ateneului Cultural din Bacau, distrusa ulterior de un incendiu, al cazinoului din Slanic Moldova, o constructie superba, si al proiectelor de restaurare a numeroase monumente istorice, printre care Biserica Precista, Manastirea Casin, vechiul Teatru National din Bucuresti etc. A fost fondatorul revistei Arhitectura, membru al Comisiei Monumentelor Publice si al Comisiunii Tehnice a Monumentelor Istorice, autor a numeroase studii despre restaurarea monumentelor din Romania. Casa lui din Bacau, construita în jurul anului 1910, este o cladire cu subsol si doua niveluri ce se remarca printr-o arhitectura originala, cu turnuri si gateli de castel medieval, dominata de ferestrele, ornamentatiile si colonetele de o plastica deosebita, dupa cum se arata in Apelul inaintat Primariei Bacau.
Apel de suflet cu putere de lege
In 2008, in aprilie, Directia de Patrimoniu si Culte a judetului Bacau lanseaza un Apel pentru salvarea Casei Sterian, cladire de patrimoniu. El a fost inaintat Consiliului Local si Primariei Bacau, Consiliului Judetean Bacau, altor institutii cu atributiuni in domeniu. Apelul a fost semnat la acea vreme de peste 100 de personalitati culturale, artistice, religioase, ziaristi, reprezentanti ai organizatiilor culturale si neguvernamentale. “Pana la aceasta data, ne spune Petru Cimpoesu, doar Consiliul Judetean ne-a trimis un raspuns prin care ne anunta ca din cauza lipsei fondurilor nu poate prelua Casa Sterian de la actualul proprietar. Primaria nu a dat niciun raspuns oficial si au trecut doi ani. Exista o lege in acest sens, insa se pare ca nu valoreaza nimic pentru administratia locala actuala.”
La insistentele presei, purtatorul de cuvant al Primariei, Mihaela Grosu, afirma in 2008 ca, dupa alegerile din acel an, va urma o rectificare de buget si se va aproba achizitionarea Casei Sterian. Tot in acea perioada primarul Romeo Stavarache spunea ca el a pus in discutia Consiliului Local situatia Casei Sterian si achizitionarea ei de catre municipalitate, insa consilierii au refuzat sa aprobe asemenea cheltuieli. La randul lui, directorul Directiei de patrimoniu ne-a spus ca a avut mai multe discutii cu actualul primar, dar de fiecare data a promis si iar a promis. “M-am saturat de promisiuni, si acelea au fost pentru a scapa de mine, nu chiar avea de gand sa faca ceva concret”, mai zice dl Petru Cimpoesu. In fiecare an, Directia de Patrimoniu inainteaza notificari, face plangeri penale, cum este in cazul “Casa Alecsandri”, proprietarilor respectivelor monumente, trimite avertizari, apeluri, conform legilor in vigoare, insa rezultatele sunt nule. “Instantele” raman surde la asemenea cereri, in timp ce cladirile se prabusesc, bucata cu bucata, in fiecare zi.
Ce facem cu ea?
In 2008, Termloc, proprietarul Casei Sterian, stabilise valoarea ei la 365.000 de euro. O suma acceptabila, spun specialistii, insa discutiile au fost doar la nivel general, nimeni nu s-a asezat la masa negocierilor, la modul serios. Termloc afirma ca nu are resursele necesare pentru a reface casa dupa normele impuse de Directia Nationala de Patrimoniu si Culte. De-a lungul timpului, casa a fost inchiriata diferitelor institutii, care au lasat-o intr-o stare deplorabila. Acoperisul este degradat, la fel si zidaria originala, in interior au fost distruse ornamentatiile, s-au facut modificari la amenajarea camerelor.
Directia de Patrimoniu si Culte ar dori sa amenajeze acolo un Centru cultural, o galerie de arta a pictorilor bacauani, sau si una, si alta, deoarece este spatiu suficient. Are subsol, parter, etaj, mansarda, se pot amenaja sali de conferinte, spatii comerciale exclusiv cu activitate culturala, la nivelurile superioare se pot amenaja expozitii permanente, tematice. “Directia noastra are in proiect si amenajarea unui spatiu de expozitie alocat pictorului Ilie Boca, care este o valoare nu numai bacauana, nationala, ci si europeana. Noi, bacauanii, stim putine lucruri despre Ilie Boca, din cauza ca stam toata ziua cu el, ne intalnim pe strada, la magazin, e de-al nostru. Ilie Boca are mii de lucrari, depozitate in atelierul lui, ce se va intampla atunci cand nu va mai fi, Doamne fereste!, toti avem un ritm biologic. Ar putea intra in custodia Muzeului de arta si vor sta intr-o magazie prafuita, fara a fi expuse, sa le vada, sa se bucure fiecare dintre noi de arta lui, de talentul si munca acestui artist, poate singurul pe care il avem de aceasta talie. Nu mai bine realizam un spatiu din timp si le expunem acolo, sa vina tot romanul, fie el din Ardeal, Dobrogea sau Moldova sa le vada? Sa se mai bucure si altii de creatiile lui, ca nu ne dau geniile pe afara”, ne-a spus in continuarea discutiei nostre Petru Cimpoesu.
Banii se duc pe interese
Casa Sterian este un obiectiv de patrimoniu prin existenta ei, cu istoria ei, dar poate deveni o emblema a municipiului care si asa nu are nimic de aratat si prezentat altor natii, altor romani din alte zone decat crasme, cate una la fiecare suta de metri. Nu sunt bani? Primaria Bacau spune ca nu are bani, insa a bagat 3-4 milioane de euro in 2009 si un alt milion in 2010 pe Teatrul de Vara. La ce foloseste? Cui foloseste? Cate manifestari culturale s-au oraganizat intr-un an acolo? Sala aia hidoasa este buna pentru mitinguri electorale in care anonimi sa-si strige promisiunile sau pentru creatiile geniale ale manelistilor. Cate cladiri, cate monumente avem? Patru? Cinci? Doua mai importante! Dar nimeni nu a spus ca de maine Casa Sterian, Casa Rafaila, Casa Alecsandri, Hotelul Cental sa fie bec si luna. Nu este nimeni absurd. Dar ar trebui sa incepem o data. Astazi un leu si maine doi, se aduna, facem ceva. Pornim. O restaurare poate sa dureze ani de zile, insa important este sa incepi, sa deschizi drumul. Pornim de la premisa optimista ca putin e mai mult decat nimic.
Un alt argument pentru primarul municipiului Bacau, care ar putea sa-i deschida inima impietrita fata de cultura. Bacaul are un grup de artisti buni, unii foarte buni si ei ar putea constitui un element de interes, daca lucrarile lor ar fi integrate in expozitii permanente. Si ar mai fi si scriitorii, nu putini la numar. Daca ar exista un centru cultural, unde sa functioneze o biblioteca, o cafenea literara, wireless, cinemateca, o expozitie de pictura, o sala de conferinte, ar fi posibilitatea de a organiza permanent evenimente, ar deveni un centru de interes pentru bacauani, dar si pentru cei din jur, din tara. In Bacau, toata lumea merge la crasma, si cand discuta afaceri si cand citesc poezii. Toate marile orase au asemenea spatii. Am vazut in Cluj, in Timisoara, de ce la noi nu se poate?
Primaria asteapta Ministerul Culturii
Municipalitatea bacauana nu a schitat niciun gest la oferta de preluare a Casei Sterian inaintata cu mai mult timp in urma de Termloc. Mai mult, edilii spun ca Ministerul Culturii s-ar putea implica intr-un parteneriat cu Primaria pentru a salva casa. Din nefericire, ministerul nu are nicio competenta in acest caz de interes si rezolvare strict locale. “S-o fi facut in urma cu mai multi ani aceasta oferta, dar in prezent avem o criza imobiliara care ne impiedica sa preluam casa. De ce nu se implica cei de la Ministerul Culturii daca sunt asa de interesati. Sa se faca un parteneriat cu Primaria”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian. Daca pentru Casa Sterian edilii nu au avut 350.000 de euro, pentru falimentul fotbalului bacauan, conducerea municipalitatii a reusit sa mobilizeze nu mai putin de 1 milion de euro fonduri publice. Banii au fost “bagati” intr-o echipa pe care Primaria a retrogradat-o deliberat in Divizia C, desi aceasta obtinuse – matematic – salvarea.
Casa „Vasile Alecsandri“ moare incet
Un caz aparte il reprezinta casa unde s-a nascut poetul Vasile Alecsandri, situata pe str. George Apostu nr. 3, din Bacau. Fosta gradinita, dupa 1990 aici s-a amenajat un muzeu dedicat vietii si activitatii marelui poet Vasile Alecsandri, fiind astfel intretinuta. Dupa mai multe procese, Consiliul Judetean, cu toata opozitia Inspectoratului Scolar, al Societatii de Stiinte Filologice, a oamenilor de cultura, casa a fost rectrocedata ultimului proprietar, Florica Urziceanu. Degradarea casei a inceput dupa 1992, continuand si dupa retrocedare, indivizi necunoscuti devastand, incendiind ce a mai ramas din muzeu. Noul proprietar a fost instiintat ca respectiva constructie este obiectiv de patrimoniu si nu are voie sa o instraineze. Totodata, are obligatia sa-i pastreze destinatia initiala si sa o intretina corespunzator. Anii au trecut necrutator peste casa unde a vazut lumina poetul Alecsandri, cireasa de pe tort fiind pusa atunci cand Florica Urziceanu vinde casa unei firme italiene, cu o suma vehiculata de 750.000.000 de lei. La acea vreme, oamenii de cultura din judet si din tara au reactionat imediat. Initiatorul acestui demers, profesorul Ioan Danila, declara ca intelectualitatea bacauana este ingrijorata de lipsa de reactie din partea autoritatilor locale. Din Paris, scriitorul George Astalos afirma, intr-o discutie cu presedintele SSF, filiala Bacau, ca, daca ar exista in Franta o asemenea casa, cu o asemenea semnificatie pentru comunitate, ar fi pusa sub un clopot de sticla. Primarul Romeo Stavarache declara, la o intrunire cu oamenii de cultura din Bacau, ca actualul proprietar a fixat un pret de vanzare de un milion de euro. Trebuie spus ca miza nu este numai casa, ci si terenul de peste 1400 de metri patrati din jurul casei. Cu toate ca a promis ca va incepe negocierile cu actualul proprietar, nimic nu s-a intamplat. Casa s-a degradat in continuare, Directia de Culte si Patrimoniu avertizand in numeroase randuri autoritatile, dar si proprietarul, cu privire la regimul cladirii, dar si asupra starii deplorabile in care a ajuns. In ultima instanta, pentru proasta intretinere a unei cladiri de patrimoniu, directorul Directiei, Petru Cimpoesu, a inaintat plangere penala impotriva firmei italiene. “Nu este singura plangere penala facuta de noi, insa instantele dau intotdeauna dreptate proprietarilor, din motive necunoscute noua, probabil ca urmare a justificarii lipsei de bani, fara a lua in calcul, cred, legislatia in vigoare”, ne-a spus Petru Cimpoesu. La randul lui, dupa ce nu a facut nimic in acesti ani, nu a miscat un deget pentru salvarea acestui colt de suflet bacauan, primarul Stavarache afirma ca respectiva cladire nu mai poate fi consolidata si ca trebuie reconstruita, adaugand ca nu poate oferi un milion de euro pentru Casa Alecsandri. Acest lucru s-a intamplat in anul 2008. De atunci, tacere, cu toate ca Stavarache a fost mandatat de Consiliul Local sa inceapa negocierile cu firma italiana. Un alt caz, o alta cladire de patrimoniu, care va disparea din peisajul muzeistic, de patrimoniu, din sufletele bacauanilor, din cauza aceleiasi lipsa de respect din partea actualei administratii, fata de patrimoniul nostru cultural. Cu aceasta politica a strutului, nu peste multi ani se va asterne uitarea, caramizile care ne sustin identitatea, mostenirea noastra de suflet vor fi acoperite de molozul neglijentei si nepasarii celor pusi, alesi in fruntea obstei. Vom continua demersul nostru si in lunile urmatoare, in anii care vin, cu speranta ca ne vom trezi din amorteala provocata de interese meschine, de luptele politice fratricide, gaunoase, fara rezonanta in mai binele comunitatii.
Gheorghe Baltatescu
