Taxe prea mari, mizerie si preturi piperate in Piata Centrala

Pepenarii au invadat pietele bacauane. In afara de preturile piperate, in care se regasesc taxele prea mari pe care producatorii de pepeni le platesc catre Administratia Pietelor din Bacau, conditiile in care acestia isi desfasoara activitatea iti taie pofta de pepeni pentru toata vara. Comerciantii sustin ca sunt efectiv jumuliti de bani, dar in schimb nu primesc nimic.

Pietele bacauane s-au umplut de munti de pepeni. In Piata Centrala s-a decis ca locul in care pepenarii sa-si vanda marfa sa fie in spate, in zona pe unde se face si aprovizionarea. O alegere neinspirata, spun comerciatii, pentru ca astfel se creeaza blocaje imense, mai ales in timpul saptamanii. Pe tot tronsonul de drum din spatele pietei nu se mai circula si din acest motiv singurele cai de acces cu masina in zona raman cele doua artere laterale, fiecare cu sens unic. “Si asa se creeaza blocaje. Acolo jos, in aprovizionare, aici, in fata pietei, in trafic. Cand nu era inchisa si strada aceea, din spatele pietei, mai puteam intoarce pe acolo, dar acum ne facem mii de nervi. Vom suporta aceste conditii pana in toamna, cand vor pleca pepenarii”, ne-a spus revoltat un taximetrist parcat in zona.

Taxa echivalenta cu o chirie intr-un apartament de lux din capitala

Blestemul pepenilor este extrem de crud pentru producatorii veniti in Bacau, in majoritatea lor din Galati. In dorinta de a face cativa banuti din vanzarea culturii de pepeni din acest an, acesti oameni impartasesc pentru o luna sau doua aceleasi greutati. Dincolo de gramezile de pepeni, traiesc in niste conditii mizere. “Sunt aici de 3 saptamani. Taxa e destul de mare fata de alte piete, mai ales la conditiile pe care le avem. Vor plata anticipata, la toaleta platim 1 leu, ori de cate ori avem nevoie, iar acolo numai toaleta nu e. Conditiile sunt destul de grele. Taxa de aici poate fi comparata in termeni reali cu o chirie lunara la un apartament de lux in centrul Bucurestiului. E destul de greu pentru noi”, ne-a spus Valerian Auras Fuica, student. Este fiu de producator si in timpul vacantei vinde pepeni. De 4 ani. “Eu vin de 10 ani in piata din Bacau. Taxa e destul de mare si e regasita in pretul pepenilor. Nu avem ce face. E greu pentru tarani, munca e multa. Altfel nu se poate. Dormim pe tarabe noaptea, stam aici langa marfa sa nu ne-o fure careva. Ce sa facem? Paznici nu sunt, desi noi platim taxa la zi, si chiar anticipat”, ne-a declarat si Aurica Arton, producator din Galati. “Nu ne asigura nimic in acesti bani. Fac putina curatenie cu furtunul de apa seara, dar numai in fata tarabelor. In rest, tot noi ne facem curatenia”, ne-a precizat un alt producator, Alexandru Halauca. Pe zi fiecare plateste 12 lei/taraba, unde este expusa marfa, si inca 4 lei/metru patrat, pe locurile de depozitare. Nu isi permit seara sa abandoneze pepenii, asa ca dorm pe tarabe, in corturi improvizate sau in masini. “Ar trebui sa se construiasca aici un motel al pietei, a fost parerea unei vanzatoare de la un magazin din zona. Ca stau saracii ca vai de ei.” Ideea e impartasita de multi, dar ramane doar o iluzie, in realitate.

Pret: 1,5 lei/kilogram

La asa conditii nu este de mirare ca un kilogram de pepene se vinde cu 1,5 lei. Un pret foarte mare fata de cel din supermarketurile bacauane (0,8 lei/kg) sau chiar din alte piete din tara (o medie de 1 leu/kg). “E si munca lor la mijloc si, probabil, celelalte taxe pe care sunt obligati sa le plateasca”, a fost parerea lui Aurel Dancuta, cumparator. “E mult insa fata de anii trecuti. Curatenia e cum e, dar nu-i foarte acceptabila”, a adaugat si Maria Muraru, in timp ce cumpara un pepene. Comerciantii sunt siguri ca si in acest an vanzarile vor merge prost. Spera sa supravietuiasca, insa considera ca painea pe care vor s-o castige cinstit in Bacau e mult prea amara.

„Am decis ca pepenii sa fie comercializati in spatele pietei, pentru ca e vorba de cantitati mari. I-am lasat pe producatori sa-si instaleze si corturi. In ceea ce priveste curatenia, si in regulament scrie ca fiecare trebuie sa pastreze curat si sa curete locul de munca. Taxa nu o comentez. Este stabilita prin hotararea Consiliului Local.”

„Caminele“ nu au bani de medicamente

Fondul pentru medicamentele de urgenta din centrele de asistenta sociala a fost redus drastic. Pentru fiecare batran din camin lunar mai sunt doar 16 lei. Unii batrani se roaga sa moara in orice clipa. Bolnavii psihic merg la munca prin sat ca sa-si cumpere medicamente.

Centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica (CRRN) destinate adultilor cu dizabilitati, precum si centrele de ingrijire si asistenta (CIA) a varstnicilor au ajuns in impas: sumele destinate asigurarii tratamentelor nu mai sunt suficiente. Prima dintre cauze e faptul ca statul nu mai compenseaza decat medicamentele cele mai ieftine dintr-o anumita clasa. In plus, unitatile au acum mult mai putini bani pentru medicamentele de urgenta. Asistatii au doua solutii: fie scot bani din buzunar si continua tratamentul recomandat, fie il schimba, chiar daca cel vechi e considerat de catre medicul specialist cel mai adecvat. In cazul bolilor psihice, respectarea schemei de tratament e foarte importanta, daca tot vorbim de centre de reabilitare, si nu de izolare a celor care sufera de schizofrenie, paranoia etc. “Unii dintre asistatii care au putere de munca lucreaza cu ziua in sat si pun deoparte banutii castigati pentru a-si cumpara medicamente”, explica, amar, un sef de centru. Cei care nu pot munci tocmai pentru ca au boli grave, asociate, nu au nici bani. Unii asistati primesc pensie sau ajutor social, insa dau 80 la suta din aceste venituri pentru a acoperi o parte din cheltuielile facute de CRRN sau CIA cu hrana, cazarea, utilitatile. Ce le ramane e “nimica toata, bani de buzunar.”

„Masurile ne-au luat prin surprindere“

Banii pentru medicamente nu mai ajung si din cauza ca bugetul centrelor e mai mic in 2010. Pe fondul crizei economice, Guvernul le-a cerut institutiilor sa reduca toate cheltuielile cu 20 la suta. Desi DGASPC a fost intotdeauana finantata la limita, consilierii judeteni o considera o povara pentru buget si ii aloca din ce in ce mai putini bani. “Aceste masuri ne-au luat prin surprindere, deoarece in bugetul aprobat de Consiliul Judetean nu au fost prinse cheltuieli in plus pentru procurarea de medicamente”, recunoaste Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. Care e efectul masurilor privind compensarea medicamentelor? Cheltuirea unor sume de bani mult mai mari pentru a putea asigura persoanelor asistate medicamentele de care nu se pot lipsi: “Incercam, in colaborare cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, sa identificam solutiile optime astfel incat rezidentii sa nu aiba de suferit si sa le fie asigurat tratamentul necesar”, spune Sorin Brasoveanu, incercand sa para optimist.

16 lei/lunar de fiecare batran

Reducerea cu 20 la suta a cheltuielilor inseamna bani mai putini pentru medicamentele de urgenta si la Caminul pentru Persoane Varstnice Bacau. Daca pana acum, din bugetul pe care il avea putea aloca lunar pentru medicamente o suma de pana la 5.000 lei, din luna iulie conducerea unitatii a fost nevoita sa reduca aceasta suma la 3.000-4.000 lei. “Daca ar fi sa facem un calcul strict, rezulta o cheltuiala de 16 lei pe luna cu medicamentele de urgenta (boli acute – n.n.) pe fiecare beneficiar, ceea ce este foarte putin, ne-a declarat Victor Salomia, directorul caminului. Mare parte dintre asistatii nostri au boli cronice si isi procura tratamentul cu ajutorul retetelor compensate, dar situatiile de urgenta impun ca si noi sa avem un minim de medicamente pe care sa-l asiguram beneficiarilor.”

„Ma rog la Dumnezeu sa mor!“

Pentru cei mai multi batrani din camin, medicamentele de la cabinetul acestuia reprezentau o alternativa la lipsa lor de bani pentru retete compensate. Acum, ei sunt de-a dreptul disperati, mai ales ca pentru medicamentele compensate trebuie sa scoata din buzunar bani mai multi. “Din pensia mea de 400 lei platesc taxa la camin si imi mai ramane o suta si ceva, ne spune Florica Manole, in varsta de 74 ani. Sotul meu sufera de o boala psihica, am si eu diverse afectiuni. Trei sute de lei pe luna se duc numai pe medicamente. Dar ne mai trebuie si o leguma, o fructa. In fiecare luna trebuie sa ma imprumut de bani, ca sa-mi permit sa le iau. Si nu suntem pretentiosi!” Ana Georgescu are si ea o gramada de boli. Este operata la ambele picioare de neoplasm, sufera de hipotiroida nodulara, are boala Adison, osteoporoza si gonartroza. Din pensia ei de 642 lei, contribuie cu 60 la suta la camin. “Din ce-mi ramane nu reusesc sa fac nimic, ne spune Ana Georgescu. Mi s-au umflat picioarele de doua luni si stau asa, pentru ca nu am cu ce sa-mi iau medicamente.” Marieta Danceanu are o pensie de 619 lei. Din aceasta suma contribuie la cheltuielile caminului cu 394 lei. Ii mai raman 225 lei pe care trebuie sa ii intinda cum poate pana la urmatoarea pensie. “Eu am astm bronsic, am probleme cu inima, sufar si de osteoporoza. Pentru aceasta luam un medicament care ma costa inainte 14 lei. Acum trebuie sa dau pe el 87 lei, pentru ca nu se mai compenseaza decat 10 la suta. La toate medicamentele compensarea este mult mai mica. Am renuntat la cateva, dar si asa nu-mi mai ramane sub nici o forma un ban pentru o fructa sau un iaurt. Am ajuns de plans! Nu-mi mai pot lua nicio pereche de papuci! Ma rog la Dumnezeu sa mor in orice moment!”

Pentru locuitorii din cartierul CFR, zona cea mai afectata de inundatii din Bacau, timpul pare ca s-a oprit in loc. Uitati de autoritati, de fortele de interventie, fiecare isi aduna acum ultimele puteri si incearca sa o ia de la capat. Multi au ramas fara agoniseala de o viata, dupa ce apele Negelului au transformat totul intr-un cosmar. Mirosul de putrefactie si namolul lasat in urma sunt greu de suportat. Si duminica, in zi de sarbatoare, sinistratii de pe strada Arcadie Septilici munceau de zor. Fara ajutorul nimanui.
Neputinta, groaza si deznadejde. Acestea sunt singurele sentimente care-i incearca acum pe locuitorii din zona cartierului CFR, de pe strada Arcadie Septilici. Apele Negelului, care s-au revarsat in zona, au transformat totul intr-un cosmar. Mal, mizerie, apa cleioasa, pasari inecate, miros inecacios de putrefactie, focare de infectie la tot pasul. Sunt urmele dezastrului care s-a abatut peste bacauanii din zona. Apele s-au retras in tacere si au lasat in urma un peisaj agonic. Zeci de gospodarii s-au transformat, rand pe rand, in ruine. Case cu peretii sparti, culturi puse la pamant, oameni parca blestemati. Toate sunt marturia urgiei. Uitati de autoritatile locale si de fortele de interventie, locuitorilor nu le-a mai ramas nimic de facut, decat sa incerce sa o ia de la capat. Singuri, ai nimanui.

Strigate de disperare

„De patru nopti dormim in masina. Nu a venit nimeni sa ne dea o mana de ajutor. Au trecut doar sa faca evaluarea pagubelor. La 61 de ani nu mai am puterea sa o iau de la capat. Am ramas fara nimic. Am mancat doar doi carnati. Nici pofta nu avem. Stavarache nu a luat nici o masura. Nici nu a venit pe aici sa vorbeasca cu noi. Trebuie sa se faca ceva, nu ne poate lasa asa”, a spus Ion Dobos. Casa lui e la pamant. Nu a mai putut salva nimic. Doar un dulap, si acela putred din cauza apei in care a stat timp de cinci zile. Cu totii sunt revoltati si isi striga in gura mare disperarea. Desi pericolul era iminent, nimeni nu a facut nimic pentru prevenirea dezastrului, spun localnicii. Mai ales ca in urma cu cinci ani, au trecut prin acelasi film de groaza. Iar de atunci, nimic nu s-a schimbat. Singurele ajutoare pe care le-au primit au fost alimente, apa, paturi, cateva saltele si detergenti. “Am primit mancare, ajutoare din donatii si atat. Nu ne ajuta nimeni sa scoatem malul din curte. Putere nu mai avem. Casa este distrusa, nu se mai poate face nimic. De la inundatii dormim toata familia in podul casei. Nu am mai salvat nimic”, a povestit cu lacrimi in ochi si Maricela Chiparatu.

A ramas pe drumuri

Mihai Giurghi s-a mutat in cartierul CFR in urma cu opt ani. Cu o pensie de 400 de lei pe luna nu si-a mai permis sa stea la bloc. A vandut apartamentul si a cumparat o casa, din chirpici, veche de 80 de ani. Acum a ramas pe drumuri. “Nu stiu de unde sa incep. Totul e plin de mal. Nu a intrat nimeni in curtea noastra sa vada ce-i cu noi, sa vada ce a mai ramas. Autoritatile doar s-au plimbat pe aici, in rest nimic. Cata putere sa mai am? Munca mea de o viata a fost luata de ape. Nu am nici macar o camera in care sa pot sa stau sau pe care sa o repar. Totul e distrus”, a spus disperat barbatul.

Doar si-au respectat atributiile

La randul lor, atat pompierii, cat si jandarmii declara ca interventia lor a constat doar in masurile de evacuare a apelor de pe strada si din curti. “In ceea ce priveste malul ramas in case, acesta va fi scos tot de militari dar numai in cazul persoanelor in varsta care nu se mai pot ajuta singure”, a declarat maior George Enache, de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Ieri, duminica, in zi de sarbatoare, in zona erau detasati doar vreo 10 pompieri. Sinistratii inca mai spalau geamuri, isi scoteau la poarta lucrurile murdare, mobila distrusa, paturile pline de noroaie, resturile de paturi, toate transformate in mormane de gunoaie. “Nu vine nimeni pe aici. Nici sambata, nici azi, duminica nu a trecut nimeni. Suntem ai nimanui. Pentru ei e sarbatoare, iar pe noi ne-au nenorocit. Stam cu mizeria in poarta, nu vine un camion sa o ridice. Ne putem imbolnavi, am dus copiii pe la rude in Bacau, dormim pe unde putem. Chiar nu le pasa de noi? Suntem buni doar in prag de alegeri?”, ne-a strigat din mijlocul malului din casa o femeie ajunsa la capatul puterii.

„Autoritatea locala trebuie sa se implice”

Reprezentantii Prefecturii Bacau sustin ca tot ce a stat in sarcina lor, pentru zona Arcadie Septilici, s-a rezolvat. “Noi am luat masurile necesare imediat dupa inundatii. Am evacuat apa din curtile oamenilor si am evaluat pagubele. Militarii lucreaza acum la inlaturarea malului de pe strada Arcadie Septilici, insa nu putem tot noi sa strangem si din curtile oamenilor. Fiecare autoritate locala trebuie sa se implice, nu numai Prefectura, mai ales ca exista prioritati si in alte zone ale judetului afectate de inundatii. De acum, evaluarea cazurilor sociale si ajutorarea lor ramane in sarcina Primariei Bacau, care trebuie sa ia masuri”, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau.

Guri de canal astupate de asfalt

Tot specialistii sustin ca dezastrul care a lovit cartierul bacauan putea fi oarecum prevenit. Sistemul de canalizare se pare ca a creat cele mai mari probleme in acest caz. In momentul in care viitura a lovit cartierul, statia de pompare din zona nu functiona. Si chiar daca ar fi mers, gurile de canal oricum nu ar fi putut prelua apa, deoarece cu doua zile inainte de inundatii, firma care a executat lucrarile de asfaltare pe strada Arcadie Septilici a astupat gurile de canal.

Fara raspuns

Si bresa facuta in digul Negelului pentru a evacua apa mai repede ar putea ridica probleme. Daca acest dig nu se va reface, oricand o noua viitura se poate abate peste Bacau. Am incercat sa luam legatura cu reprezentantii Primariei Bacau, insa demersurile noastre au fost inutile. Cum inutile par a fi si strigatele localnicilor care incearca sa-si refaca vietile distruse in cateva ore. Tot ce le-a mai ramas acum este doar speranta ca nenorocirea care s-a abatut asupra lor nu va ramane decat o amintire.

Vaccinari anti-tetanos

Intr-o singura zi, vineri, Directia de Sanatate Publica Bacau (DSP) a administrat in zona afectata de inundatie peste 140 de doze de vaccin anti-tetanos. Au fost imunizati atat sinistrati, cat si persoane care au venit sa-i ajute la curatenie sau angajati ai institutiilor de ordine publica. “Nu a fost nevoie sa insistam prea mult, ne-a declarat dr. Sorin Stancea, prezent la punctul de vaccinare de pe strada Arcadie Septilici. Oamenii au inteles la ce pericol se expun daca nu se vaccineaza.” O alta echipa, condusa de dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP, a mers din casa in casa si a administrat pe loc dozele de vaccin. Deocamdata, autoritatile sanitare nu considera ca este nevoie si de vaccin anti-hepatita A. “Doar daca apar cazuri extindem vaccinarea”, a precizat dr. Stancea. (D. Mincu)

A paisprezecea inundatie: O viata de sinistrat

Casa Cristinei Burbulea se afla pe strada Arcadie Septilici, la intrarea in comuna Margineni. Saptamana trecuta, apa si malul i-au ajuns pana la acoperis. Acum, puhoiul s-a retras, dar in urma a ramas nenorocirea. Din 1969, cand a ridicat-o, casa Cristinei Burbulea a trecut prin 14 inundatii. Ultima i-a venit de hac.

“Mi se darama casa, plange femeia. S-au inmuiat chirpicii. Nici nu mai avem curaj sa intram in ea. In orice clipa se poate prabusi. Am gainile in pod si nu indraznesc sa urc la ele.” Le-a aruncat boabe si atat. Din strada, peste gard se vad doar acoperisul si copertina de vie. Terenul este mult mai jos, asa ca puhoiul a inghitit tot ce era in curte. Dupa ce s-a scurs apa, totul este acoperit de mal. Nici nu mai recunosti lucrurile. Cristina Burbulea si fiica ei trag din mocirla carti, prosoape, tacamuri, haine. Le scot in strada, pe trotuar. Le privesc si nu stiu ce sa spele, ce sa arunce. “Am pierdut tot ce era mai de pret in casa: televizor nou, computer, frigider, masina de spalat. Si cartile de rugaciuni ni le-a luat apa. Nimic nu mai avem. Nici macar un pat pe care sa dormim si un acoperis deasupra.”

„Aici nu mai ridic nici macar o coliba!”

Cristina Burbulea are 65 de ani. A construit casa care acum abia se mai tine in picioare in 1969. “Nici nu am ridicat-o bine si am fost inundati prima data, isi aminteste femeia. I-am cerut primarului de atunci pamant in alta parte, dar nu a vrut sa ne dea. Am ramas aici. De 14 ori am fost inundati, dar asta de acum ne-a pus cruce. Nu mai salvam casa.” De atatea ori a pierdut lucruri si recolte ca nici nu-si mai aminteste ce o mobiliza, ce o intarea sa ia totul de la capat. O doare sufletul pentru munca ei de peste 40 de ani. A framantat chiar ea chirpicii. A tencuit, a zugravit, a muncit ca un barbat. “Am avut o viata tare grea. Sotul imi era bolnav. Statea o saptamana acasa, trei in spital. Am lucrat la CPL si am crescut trei copii. Acum trei ani am facut cancer si mi-au taiat un san. Sunt vaduva de 20 de ani si am o pensie de 500 de lei fara un leu. Din ce sa fac acum alta casa? Si unde? Aici nu mai ridic nici macar o coliba. M-am saturat de apa si mal. Le-am inghitit o viata.”

Au pierdut tot

In timp ce plange si povesteste, femeia spala intr-o balie lucruri din casa. Multe vor ajunge, insa, la gunoi. Malul i-a distrus si tot ce-si pregatise pentru inmormantare. 30 de metri de panza ce a fost odata alba zac in mijlocul curtii. Nicio plapuma buna nu i-a ramas, nicio perna. Pana si medicamentele si le-a pierdut. A trebuit sa dea declaratie, ca sa primeasca altele. Avea o casa modesta, dar ingrijita. Statea cu fiica si nepotii. Acum, dorm care pe unde a gasit un loc. „Nepotica mea a implinit 12 ani chiar in ziua inundatiilor. Plangea de mi se rupea sufletul. Cu ce sa o ajut?” Nici pe ea nu o ajuta nimeni. Nu a primit decat niste paine si apa. Altora li s-au dat chiar si masini de spalat, iar sinistratii “care-s patroni primesc cel mai mult sprijin. Li s-a scos apa si malul din curte, dar mie, nimic. Mi-au dat jandarmii o pereche de cizme si dupa un timp mi le-au cerut inapoi, ca le au pe inventar. Amaratul, tot singur.” Fiica ei munceste cu indarjire. Nu se vaita. Doar cand smulge malului un teanc de fotografii stricate sopteste, ca pentru ea: “Nici amintiri nu mai avem”.

Masurile de austeritate stabilite pentru institutiile si unitatile bugetare vor trebui aplicate inca din aceasta luna si la Caminul pentru Persoane Varstnice Bacau. Dar la aceasta unitate aproape in egala masura vor fi afectati atat salariatii cat si batranii asistati in camin. Pentru ca pe langa diminuarea salariilor cu 25 la suta ale angajatilor caminului, vor trebui reduse si cheltuielile materiale ale acestuia cu nu mai putin de 20 la suta. Si aceasta, deoarece din aceasta luna unitatea va primi de la bugetul local cu 20 la suta mai putini bani, conform unei hotarari de guvern. Conducerea caminului promite, totusi, ca alocatia zilnica de hrana a bolnavilor nu va fi modificata. Ei vor avea asigurata in fiecare zi hrana in valoare de 11 lei ca si in lunile anterioare. "La hrana, este clar ca nu avem cum sa umblam, pentru ca nu putem sa le dam asistatilor mai putina sau de calitate inferioara, ne-a declarat Victor Salomia, directorul caminului. Vom face economie la utilitati si la consumabile. Va trebui sa strangem cureaua." Evident, si batranii vor trebui sa stranga cureaua. Ei vor trebui sa faca economie la lumina, la apa si la celelalte utilitati. Pana in aceasta luna caminul a avut pentru bunuri si servicii un buget de 100.000 lei. Din iulie are la dispozitie pentru acestea numai 80.000 lei. Dar daca banii alocati din bugetul local pentru apa rece si calda, curent electric, materiale de curatenie, lenjerie de pat etc. sunt mai putini, batranii internati in camin vor contribui la cheltuieli cu aceeasi suma ca pana acum. Taxa de camin pentru cei care nu sunt dependenti de altii este de 580 lei iar pentru cei nedeplasabili, de 680 lei. Insa pensionarilor nu li se ia din venit mai mult de 60 la suta. Daca aceasta proportie nu acopera taxa, atunci diferenta este suportata de catre apartinatorii asistatului. In cazul in care acestia nu au venituri sau persoana in varsta din camin nu are pe nimeni, diferenta se acopera din bugetul local. Dintre cei 189 de asistati, 48 au pensie mai mica de 500 lei, peste 60 au intre 501 si 750 lei, 51 au un venit de 751 lei-1.000 lei, iar 41 au mai mult de 1.000 lei. Contributia lor din pensia pe care o au si venitul apartinatorilor a reprezentat pana in iunie 25 la suta din totalul cheltuielilor caminului. Firesc, din aceasta luna, proportia aportului batranilor la cheltuielile caminului creste, ca urmare a diminuarii bugetului alocat din fonduri publice.

Bacauanii sunt din ce in ce mai nemultumiti de serviciile de care beneficiaza. In luna iulie 2010 Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului Bacau a primit peste 120 de reclamatii din partea cetatenilor. Cele mai mari probleme le ridica societatile de prestari servicii. Comisarii au intocmit numai in aceasta luna aproximativ 194 de procese verbale de constatare si contraventie.

Atunci cand vine vorba de serviciile de care beneficiaza, consumatorii bacauani sunt extrem de nemultumiti. In luna iulie a acestui an, la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului Bacau au fost depuse 127 de reclamatii venite din partea cetatenilor, 95% dintre acestea fiind justificate. Cea mai mare pondere o au reclamatiile care vizeaza societatile de prestari servicii, respectiv 100 de sesizari. 21 de plangeri se refera la bunurile nealimentare si alte 6 petitii se refera la bunuri alimentare. Agentii economici cel mai des reclamati sunt cei de telefonie, televiziune prin cablu si furmizorul de energie electrica. “In urma reclamatiilor pe care le-am primit in luna iulie a acestui an, reprezentantii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului au incheiat 194 de procese verbale de constatare si contravenetie, fiind aplicate amenzi in valoare totala de aproximativ 115.000 de lei”, a declarat Toader Fratila, comisar sef adjunct al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului Bacau.
In ceea ce priveste societatile de telefonie si televiziune prin cablu, consumatorii bacauani sunt nemultumiti fie de taxa de mentenanta pe care o solicita furnizorul, de proasta calitate a serviciilor, fie de imposibilitatea clientilor de a rezilia contractul, conform legii 161/2010. In topul reclamatiilor se afla societatea de furnizare a energiei electrice. Bacauanii sunt nemultumiti de calitatea serviciilor oferite de E.ON Electrica. Penele de curent nejustificate sunt din ce in ce mai frecvente atat in municipiul Bacau cat si in comunele invecinate. Din cauza fluctuatiilor de tensiune multe aparate electrocasnice ale bacauanilor au fost distruse. Societatea furnizoare de energie electrica este acuzata de cetateni si pentru modalitatea de facturare a consumului, care s-a dovedit de cele mai multe ori a fi eronata. Amenzile pe care E.ON Electrica le primeste din partea Comisariatului Judetean de Protectie a Consumatorilor par sa nu-i sperie pe reprezentantii societatii. Dovada? Numai in primele doua luni ale anului 2010 CJPC Bacau a primit aproximativ 40 de reclamatii din partea bacauanilor care sunt nemultumiti de serviciile oferite de societatea de distributie. E.ON Electrica a fost sanctionata cu aproximativ 50.000 lei in urma acelor sesizari. Dintre cele 40 de reclamatii, 30 au fost solutionate in favoarea reclamantului. Locuitorii din comuna bacauana Nicolae Balcescu nu sunt multumiti de serviciile oferite de societate. Desi s-au plans de nenumarate ori societatii de furnizare, problemele nu s-au rezolvat. Mai mult, au fost nevoiti sa petreaca sarbatorile de iarna fara curent, la lumina lumanarilor.
Reprezentantii E.ON Moldova au motivat intreruperile de energie, aproape de fiecare data, prin cresterea numarului de consumatori, dar si prin deprecierea retelei de distributie (cabluri, transformatoare etc.). Investitiile sunt absolut necesare. Societatea E.ON a inceput un program de modernizare, dar care, nu acopera inca necesarul de investitii.

Desi elevii se bucura inca de vacanta de vara, parintii trebuie sa inceapa calculele pentru noul an scolar. Cresterea TVA-ului se va resimti si in buzunarele lor, odata cu primele cumparaturi pentru ghiozdanul celui mic.

Ca in fiecare an, parintii trec inca de la mijlocul lunii august prin focul pregatirilor pentru un nou an scolar. De la radiere, creioane colorate si pana la caiete si culegeri, parintii si elevii trebuie sa cantareasca si sa aleaga in functie de pret si calitate, asta, daca isi permit.

Preturi marite, nevoi mai mari

Comerciantii din magazinele de profil sustin ca recenta decizie a Guvernului de a mari TVA-ul i-a determinat sa umble la preturi, dar nu semnificativ, ci cu aproximativ 20-30 de bani. Cele mai mari cheltuieli le vor face, ca in fiecare an, parintii bobocilor de clasa I. Pentru acestia pretul unui ghiozdan variaza de la 40 la 80 de lei, in functie de preferinta si de model. La acesta se adauga fireste si rechizitele. Un minim necesar inseamna caiete tip I, caiete de matematica, un penar, un stilou, creioane colorate, un bloc de desen si acuarele. Anul trecut, un ghiozdan cu toate aceste produse a ajuns in jur de 25-30 de lei. Cum preturile au crescut, anul acesta ghiozdanul elevului de clasa I va depasi in medie suma de 30 de lei. Avantajul este ca bobocii au manualele asigurate, iar abecedarul si manualul de matematica vor ramane la ei.

Cel mai ieftin scapa studentii

Elevii de gimnaziu si de liceu vor cheltui in medie 150 de lei pentru noul an scolar. Din motive de economie, acestia prefera acum sa isi cumpere caiete studentesti. Un astfel de caiet ajunge 3,8 lei. Presupunand ca au nevoie de aproximativ 20 de caiete pe an, numai pe acestea vor plati dintr-un foc 76 de lei, la care se adauga pixuri si alte indispensabile. Ca de obicei, cel mai ieftin scapa studentii. Ei rezolva cu un top de hartie – 17 lei, un pix – 3-5 lei si un clipboard – 12 lei. Daca se inarmeaza cu acestea, un semestru nu mai au nevoie sa se „aprovizioneze” cu alte materiale. Comerciantii spun ca primele cumparaturi in acest sens se fac de la mijlocul lunii august. Boom-ul vanzarilor se va inregistra, cel mai probabil, in zilele de 16 si 17 septembrie, pentru ca deja dupa prima sedinta cu dirigintii, elevii afla cu ce mai trebuie sa se „inarmeze” pentru un nou an scolar.

In anul scolar 2009-2010, 82.038 de elevi din clasele I-VIII de la nivelul intregului judet au beneficiat de rechizite scolare gratuite pentru ca provin din familii cu un venit mediu lunar pe membru de familie de maximum 50 la suta din salariul de baza minim brut. Elevii din ciclul primar au primit un pachet in valoare de 25 de lei, iar cei de gimnaziu de 30 de lei. Suma alocata pentru judetul Bacau a fost de 900.000 de lei. Din pacate, rechizitele au venit cu mare intarziere, abia la inceputul lunii februarie.

Astazi este ultima zi in care suplinitorii calificati sunt repartizati pe posturile disponibile in invatamant dupa ce in prealabil cadrele didactice care au obtinut note peste 7 au primit catedrele titularizabile. Primesc un post profesorii care au continuitate pe o norma si vin sa o completeze, cei care au avut continuitate si au pierdut postul intreg in primele doua etape de repartizare (titularizare si detasare) si care au obtinut peste 7 la examenul de titularizare in baza caruia au obtinut postul initial si, in fine, mai primesc posturi cei care la examenul din acest an au obtinut minimum 5. Exista si profesori care au obtinut la titularizare note de 10 si care vor ramane fara posturi sau doar cu un post de suplinitor. De vina este sistemul care nu permite incadarea, de exemplu, cu facultate de matematica pe un post de matematica-informatica. Prin aceeasi situatie trec si cei care au absolvit ciclul 1 Bologna care nu au dreptul sa predea in liceu. In consecinta, desi cadrul didactic are nota necesara, nu poate fi incadrat daca posturile titularizabile sunt doar in licee. Repartizarea suplinitorilor reprezinta ultima secventa din aceasta etapa prin care se incheie concursul in centre.

Un calendar plin

Pentru cadrele didactice urmeaza o alta etapa de ocupare de posturi in luna august. Cele doua centre transmit, la finalul repartizarii suplinitorilor, situatia cu dosarele candidatilor nerepartizati. Acestia isi vor revalida fisele in intervalul 3-4 august. In paralel, tot in aceste doua zile, titularii isi depun dosarele pentru detasare la cerere, pentru completare de norma (pentru cei care si-au pierdut orele in urma nerealizarii planului de scolarizare) si daca sunt in situatia de restrangere de activitate. Avand prioritate in baza notei de la titularizare ei vor fi repartizati pe posturile disponibile inainte suplinitorilor. Acestia din urma intra intr-o noua „bursa a locurilor” in perioada 24-25 august cand se vor organiza doua sedinte publice la sediul Inspectoratului. Tot atunci vor primi repartitie si cadrele didactice care nu au luat 5 la titularizare si care au decis sa participe la concursul pentru suplinitorii calificati din 6 august.

Posturi si pentru pensionari

Pe 27 august este randul titularilor si a cadrelor didactice pensionare care doresc sa fie incadrati la plata cu ora sau prin cumul care si-au depus cererile in acest sens in luna iunie. Daca si dupa aceasta faza a incadrarii mai raman posturi libere, intra in scena solicitantii care au studii necorespunzatoare postului. Acestia vor primi posturile ramase vacante pe 30 august, data la care se incheie si miscarea de personal didactic. In fine, ultimele lipsuri pe post vor fi acoperite de profesorii nominalizati la Inspectorat de directorii unitatilor de invatamant.

Conducerea Inspectoratului de Politie a Judetului Bacau nu iarta nimic. Numai in acest an, pe semestrul I, 89 de angajati ai institutiei au fost sanctionati pe linie de serviciu, iar alti 61 sunt in vizorul sefilor, fiind atentionati. Evolutia starii si practicii disciplinare a fost atent monitorizata de sefi, care au aratat ca nu sunt toleranti fata de comiterea abaterilor.

89 de cadre din Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bacau au fost sanctionati de sefi pentru abaterile grave de la atributiile de serviciu. Iresponsabilitatea lor a avut consecinte mai multe decat neplacute: de la avertismente scrise si mustrari, pana la sanctiuni cu reducerea salariala, amanari de promovare in grade profesionale, retrogradarea si chiar destituirea din functie. “Sanctiunile sunt in marea lor majoritate legate de abaterile disciplinare, neprezentarea la program, indeplinirea defectuoasa a sarcinilor date in diferite misiuni si nerespectarea atributiilor de serviciu, a explicat comisarul sef Vasile Oprisan, seful IPJ Bacau. Trebuie sa se inteleaga ca orice abatere va fi aspru santionata.” Astfel, in semestrul I al acestui an, a fost dispusa cercetarea prealabila pentru 9 ofiteri si 77 de agenti. 16 dintre ei au si functii de conducere. Pana acum, in urma disfunctiilor constatate, au fost aplicate 22 de sanctiuni disciplinare, dintre care 19 mustrari pentru 1 ofiter si 18 agenti. In alte 3 cazuri a fost sesizat Consiliul de Disciplina, care a dispus amanarea promovarii in gradul profesional urmator pentru trei agenti. In aceeasi perioada s-a dispus si atentionarea a inca 61 de politisti.

Controale de verificare

La fel ca si in alte institutii, si la Inspectoratul de Politie se efectueaza periodic controale interne si se iau masuri de cercetari prealabile acolo unde se constata o abatere. “In momentul in care se constatat ca obligatiile de serviciu nu sunt indeplinite se da si sanctiunea, in functie de gravitatea faptei”, a mai adaugat cu tarie comandantul Oprisan. Un exemplu este cel al unui agent de politie de la Tg. Ocna , care a fost trecut in rezerva dupa ce s-au confirmat anumite suspiciuni ca acesta s-ar ocupa cu afaceri de contrabanda de tigari. Un alt caz de sanctiune disciplinara a fost cel al sefului de post din comuna Dofteana, care a fost demis din functie si transferat in interes de serviciu in alta comuna, pentru ca nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu intr-un conflict in care victima a fost chiar edilul comunei Dofteana. Periodic, Inspectoratul de Politie deruleaza controale si in teren, prin simularea unor fapte infractionale, pentru a vedea in ce masura angajatii institutiei isi fac treaba.

Concediu medical, pentru a scapa de sanctiune

Printre politisti a aparut o noua moda: fugim de ancheta in concediu medical. Se pare ca aceasta este metoda prin care multi dintre agentii anchetati penal, dar si de Comisia de Disciplina de la Inspectoratul de Politie, au incercat sa se sustraga cercetarilor. “Au incercat multi si acest tertip, dar tot au fost sanctionati, a mai spus comisarul sef Vasile Oprisan. Ne-au obligat sa suspendam activitatile de cercetare prealabila pe perioada concediului medical. Si-au luat certificat medical chiar imediat dupa fapta comisa. Insa am reluat ancheta interna cand au revenit la serviciu. Oricum nu au scapat. Nu toleram astfel de comportamente care aduc prejudicii imaginii noastre.”
Roxana Neagu