Jandarmii bacauani sunt alaturi de sinistratii din Bacau si din intreg judetul. Inca de pe 26 iunie, cand apele au lovit cu putere comuna Saucesti, jandarmii sunt in continuare in dispozitiv pentru a ajuta oamenii. Acum, din cauza noilor inundatii, numarul lor a fost suplimentat pentru a actiona in toate zonele afectate. Un bilant al pagubelor inregistrate pana in acest moment a fost prezentat intr-o conferinta de presa organizata la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.

Judetul Bacau a fost unul dintre cele mai afectate judete din tara, in urma cantitatilor mari de precipitatii atat din luna iunie, cat si de acum. Viiturile au inundat sute de gopodarii si case, au stricat poduri, podete, cai ferate, terenuri agricole. Jandarmii bacauani au fost si ei mereu alaturi de sinistrati, pentru a desfasura misiuni de limitare si inlaturare a efectelor produse de inundatii. Un prim bilant a fost efectuat de Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau. Numai in acest an au fost afectate 1.600 de gospodarii in tot judetul, 3.500 de hectare agricole, dintre care 95 distruse complet, 8,2 km de drumuri judetene, 115 km drumuri comunale si 2,6 drumuri nationale. Din 29 iunie, jandarmii bacauani au desfasurat continuu misiuni specifice de consolidare diguri de pe raul Siret, salvare si evacuare de persoane surprinse de inundatii, transportul sinistratilor catre locul de cazare, paza caselor evacuate, a ajutoarelor trimise in zona, participarea la mentinerea ordinii publice in zonele afectate de inundatii, la transportul si distriburea materialelor si bunurilor de prim ajutor.

Un nou val

Interventiile au continuat si acum, odata cu noul val de inundatii care s-a abatut asupra Bacaului si intreg judetul. “Si acum, dupa o luna, avem jandarmi in dispozitiv la Saucesti, a precizat col.Vasile Enache, comandant IJJ Bacau. Continuam paza locurilor in care sunt depuse ajutoare, descarcam in continuare TIR-urile care vin cu donatii, efectuam transport de donatii si in alte comune afectate de inundatii. In paralel asiguram ordinea pe timpul distribuirii ajutoarelor iar de pe 27 iulie intervenim in forta, cu 100 de jandarmi, pentru inlaturarea efectelor noilor inundatii. Am avut si doua cadre care au fost si ele afectate.”

Prezentarea noului comandant al Gruparii Mobile

La prezentarea bilantului inundatiilor a fost prezent si colonelul Ghiorghe Stan, noul comandant al Gruparii de Jandarmi Mobila (GMJ) Bacau. Acesta a fost numit in functie, saptamana trecuta, in urma promovarii concursului de incadrare a functiei, care a avut loc la Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane. Pana la numirea lui Stan in aceasta functie, la comanda unitatii a fost imputernicit col. Nelu Popovici, adjunct al comandantului. Asta dupa ce fostul comandant, col. Vasile Enache, a fost numit in urma cu doua luni, la comanda Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau. Desi abia venit in Bacau, comandantul Stan si-a stabilit deja prioritatile. “Unitatea noastra este ancorata si angajata cu intreg efectivul pentru sprijinirea cetatenilor din intreg judetul, a spus col. Ghiorghe Stan, noul comandant al GMJ Bacau. Vrem sa ajutam acesti oameni loviti de stihiile naturii, care lovesc cu o intensitate extraordinara.” Activitatile specifice care intra in competenta Jandarmeriei bacauane vor continua.

Miercuri dimineata, la sediul Prefecturii Bacau a avut loc o sedinta a Comitetului pentru Situatii de Urgenta. In urma acesteia au fost alcatuite patru comisii care vor evalua in urmatoarea perioada pagubele produse atat in locuinte si anexe, cat si la infrastructura, de inundatiile de la inceputul saptamanii. Din pacate, in cartierul bacauan CFR, comisiile nu au inca ce evalua. Pe strada Arcadie Septilici nici acum nu s-au retras apele. Sunt curti in care apa depaseste si acum doi metri inaltime. Localnicii sunt disperati. Putini au reusit sa mai salveze bunurile din case. Pe toate gardurile sunt insirate haine si covoare, iar la fiecare poarta mai gasesti cate un televizor lasat la uscat. Cei mai multi asteapta insa ca apele sa se retraga pentru a se putea apuca de treaba. Circulatia pe aceasta strada este si acum inchisa. Autoritatile au luat deja masuri pentru a ameliora problemele cauzate de apa, dar actiunile se desfasoara cu greutate. Nu se stie cu exactitate cat timp va mai dura pana cand apele se vor retrage in totalitate. “Am analizat situatia si s-a ajuns la concluzia ca in aceasta zona, cantitatile mari de apa nu se pot retrage natural. Din acest motiv s-au facut demersuri si s-a obtinut aprobarea de a se face o bresa in digul Negelului, pentru a dirija apele pe albia raului”, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau. Depasiti de situatia creata, reprezentantii autoritatilor locale au cerut ajutorul altor judete. “Am apelat la colaboratori, reprezentanti ai Directiei Apelor Romane din alte doua judete, care ne-au trimis cateva motopompe de mare capacitate. Acestea vor functiona impreuna cu cele de care dispunem in acest moment”, a mai adaugat Constantin Scripat. Oamenii sunt nemultumiti de faptul ca autoritatile nu ii ajuta sa scape de apa din curti si din case. Motopompele sunt putine si nu fac fata cantitatilor mari de apa. Sunt si zone in care nu poti ajunge decat cu barca. Cei care au si acum apa pana la tavan si-au abandonat casele, fiind nevoiti sa doarma prin vecini si sa manance pe unde au apucat. “Nemultumirea cetatenilor este justificata. S-a intarziat cu 12-14 ore evacuarea apelor, timp in care a trebuit sa se obtina toate avizele de la Ministerul Mediului pentru a practica acea bresa in digul de protectie”, a precizat Constantin Scripat, subprefect de Bacau. Zonele cele mai afectate de inundatiile care au lovit marti Bacaul sunt comunele Margineni, Magura si cartierul CFR din municipiul Bacau. In zona de nord pagubele nu au fost atat de mari, deoarece apele nu au intrat in oras. Doar in curtile catorva case apa si-a facut drum si a inundat gradinile.

S-a spart digul!

Masuri extreme in Bacau. Nivelul crescut al raului Negel coroborat cu cantitatea uriasa de apa din afara digului, a impus aplicarea unor masuri radicale. Mai mult decat atat, depasirea capacitatii de transport a retelelor locale de canalizare a dus la inundarea localitatilor Margineni, Magura, precum si a municipiului Bacau. Avand in vedere volumul mare de apa acumulat in zona cartierului CFR – strada Arcadie Septilici, s-a executat o deschidere in dig, cu o latime de 4,0 m – pentru a se evacua apa din spatele acestuia. Prin aceasta se evacueaza gravitational o lama de apa cu inaltimea de circa 1 metru. „Am intervenit cu un excavator, care a creat o deschidere in dig, in vederea urgentarii descarcarii gravitationale a apei din spatele digului spre rau”, a declarat Emil Vamanu, director tehnic al Administratiei Bazinale de Apa Siret. Evacuarea dirijata s-a facut cu aprobarea Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta. La actiune au participat reprezentanti ai Administratiei Bazinale de Apa Siret, impreuna cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau.

Proprietari noi, directori vechi!

Consilierii judeteni au aprobat, ieri, in sedinta extraordinara, “preluarea managementulUI asistentei medicale al unitatilor sanitare cu paturi, de interes judetean, din judetul Bacau”, mai exact, a Spitalului de Pediatrie si a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU). Initial, Dragos Benea, presedintele CJ, anunta, in numele grupului PSD, ca nu va prelua cele doua spitale. El reprosa Ministerului Sanatatii ca a redus cu 419 numarul paturilor de spital, in timp ce in alte judete – Neamt, Suceava etc. – nu a taiat niciun pat, dar si ca a luat aceasta decizie fara sa consulte CJ, desi se stia ca unitatile vor fi descentralizate. Attila Cseke, ministrul Sanatatii, l-a trimis pe secretarul de stat Cristian Irimie sa discute cu Dragos Benea cu privire la evaluarea care avusese loc in urma cu doua luni si sa repare ce se mai putea. La intalnire au participat si 15 medici, care au incercat sa-l convinga pe Irimie ca unele sectii sunt unice, ca altele sunt importante, ca pustii nu pot sta cate doi in pat etc. Irimie i-a acuzat ca sunt interesati de garzi si bani si le-a recomandat sa mai reduca cazurile tratate “in regim hotelier”. Parea ca pozitiile sunt de nezdruncinat, cand ministrul Cseke l-a anuntat pe Benea ca va emite un ordin de ministru pentru solicitarile CJ.

Incep negocierile pentru posturi

Ordinul nu sosise ieri, dar alesii au aprobat fara obiectii horararea. Mihai Ichim, PNL, i-a multumit lui Dragos Benea, “in numele corpului medical”, pentru taria cu care a sustinut cauza medicilor, iar presedintele CJ i-a intors amabilitatea: “Pozitia CJ a fost ferma pentru ca in sedinta din 28 iunie a fost unanimitate. E un lucru important, pe care le-am realizat impreuna, sa recuperam niste paturi pentru judet.” CJ a cerut inapoi 75 de paturi la SJU si 70 la Pediatrie, iar MS a restituit 60, respectiv 40. “Multumitor”, a spus Ichim, chiar daca solicitarea CJ nu a fost indeplinita suta la suta. Transferarea spitalelor se va face pe baza de protocol, incheiat intre CJ si DSP, “protocol care va fi semnat maine sau poimaine, dupa care trebuie numit un director interimar”, a afirmat Dragos Benea, presedintele CJ. Si un comitet director, in fiecare dintre spitale. Surse din mediul politic sustin ca, la SJU, in mod cert, “noul manager” e vechiul Dan Stoica, sprijinit puternic de PSD, in timp ce, la Pediatrie, din aceleasi motive, favorita ar fi dr. Aurelia Taga. Altii spun ca va trece “interimar” Mihaela Popescu, actualul manager, fiind multe de pus la punct in legatura cu preluarea SJU. “Nu avansati nume, a spus Dragos Benea, ieri. Nu s-a luat nicio decizie.” Interimatul va dura pana la organizarea concursului pentru ocuparea postului de manager.

Proprietarii cu euro, asociatiile cu penalitatile

Asociatiile de proprietari au un nou “inamic”. Este vorba despre locatarii din apartamentele inchiriate. Multi dintre acestia raman surzi la somatii si aduna datorii la intretinere. Cum asociatia nu are relatii contractuale cu acesti chiriasi, este legata de maini si de picioare. De multe ori, proprietarii imprumuta din metehnele chiriasilor si rostogolesc datoriile acestora la nesfarsit.

Printre apartamentele grevate de datorii la intretinere se regasesc tot mai multe apartamente inchiriate. “Avem o reala problema, ne-a declarat Petru Zotta, administratorul Asociatiei de proprietari Razboieni 7. Multe apartamente au fost inchiriate. Sunt cumparate pe societati sau au proprietarii plecati din tara. Chiriasii nu trec pe la asociatie cu lunile si sumele se aduna. Noi nu-i putem actiona in instanta, fiindca asociatia are contract incheiat cu proprietarul.” Administratorul a dat exemplul unui apartament “pe societate”, pentru care chiriasul nu a dat un leu la intretinere din luna ianuarie. “Am inteles ca este inchiriat cu 250 de euro pe luna. Proprietarul ia bani frumosi, dar aduna datorii. Pe buna dreptate, alti locatari, care sunt pensionari si fac eforturi supraomenesti pentru a fi la zi cu plata, spun ca-i duc in spate pe cei cu bani.” Chiriasii nu dau nicio atentie somatiilor si refuza sa participe la plata reparatiilor din spatiile comune.

Asociatiile raman cu paguba

Asociatia de proprietari 51 a avut recent 10 cazuri de chiriasi rau-platnici. “Restantele erau de 10-15 milioane lei vechi de unul, ne-a declarat presedintele asociatiei, Ioan Tarca. Patru proprietari au venit si au achitat in locul chiriasilor. Pe unul am fost nevoiti sa-l dam in judecata. I-am sfatuit sa incheie contracte legale si sa vina la asociatie cu chiriasul, sa-i luam datele personale. Refuza si raman cu paguba.” Actionarea in instanta nu rezolva imediat problema. “De aceea trebuie tinuta situatia sub control, ne-a declarat Cornelia Malinescu, administratorul Asociatiei 120 Stefan cel Mare. La cea mai mica intarziere trebuie pus in garda proprietarul. Am un caz in blocul 10, de pe strada Stefan cel Mare, am anuntat proprietarul, iar acesta l-a dat afara pe chirias. Va achita proprietarul, dar ne-a rugat sa-l asteptam o luna.” Cea mai dificila este problema apartamentelor inchiriate pe perioade lungi si ai caror proprietari locuiesc in alte orase sau in strainatate. Chiriasii pot acumula datorii foarte mari. Prin modificarea Legii 230/2007, asociatiile de proprietari ies in pierdere. Daca proprietarul nu declara niciun venit, este scutit de penalitati. In schimb, asociatia trebuie sa plateasca penalitatile aplicate de furnizorii de utilitati.

Educatia bacauana este in cadere libera

In anul scolar ce tocmai s-a incheiat, rezultatele la examenul de bacalaureat si la cel de titularizare au constituit o marea surpriza neplacuta. Si elevii, dar si profesorii s-au dovedit a fi mai slab pregatiti decat au indicat rezultatele obtinute anul trecut. Si la examenul de Evaluare Nationala a elevilor de clasa a VIII-a rezultatele au dezastruoase. Ce se intampla cu invatamantul bacauan, din ce in ce mai slab de la an la an?

5.863 de elevi de clasa a XII-a s-au inscris la sesiunea iunie-iulie 2010 a examenului de bacalaureat. Au fost o generatie de ”sacrificiu” pentru noul tip de Bac, implementat de ministrul Funeriu. Pentru prima data in istoria invatamantului, elevii au avut de sustinut trei probe orale in timpul celui de-al doilea semestru (competente in limba romana si intr-o limba straina si competente digitale). Daca la probele de romana si de calculator nu s-au inregistrat probleme, judetul nostru a fost cap de afis la proba C a bacalaureatului. 602 elevi de la CT “Gheorghe Asachi” Onesti, CN “Grigore Moisil” Onesti si CN “Costache Negri” Targu Ocna au refuzat sa intre in sali in prima zi de examen pentru ca profesorii de la clasa care erau in comisii au decis sa intre in greva si au fost inlocuiti. Elevii au revenit apoi asupra deciziei, speriati mai ales de faptul ca ar putea sa nu mai promoveze sesiunea din vara.

Premiera nationala: Bacalaureat cu arestari in Bacau

Nici prima proba scrisa a bacalaureatului nu a fost lipsita de evenimente. In orele de examen, in Grupul Scolar „Al. Vlahuta” din Podu Turcului mascatii descindeau in forta in liceu. 251 de absolventi au fost "prizonieri” pana la orele 16 in salile de clasa, in timp ce jandarmii descopereau sume importante de bani la sediul unitatii. Directorul Topa Dumitru, directorul adjunct Doina Antohe si secretara Tatiana Moraru au fost ulterior arestati preventiv pentru 29 de zile sub acuzatia de luare de mita si trafic de influenta, ambele in forma continuata. A urmat profesorul de matematica si informatica Liviu Balan, din acelasi liceu, arestat in acelasi dosar, cercetat si el pentru complicitate la infractiunea de dare de mita si cumparare de influenta. Toti acesti profesori ar fi pretins de la elevi cate 200 de euro pentru promovarea fiecarui examen. Suma totala gasita la perchezitie a fost de 91.850 de lei si 7.750 de euro. O poveste trasa la indigo s-a repetat o saptamana mai tarziu, dar la alt liceu, din municipiul Bacau, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”. Si aici, mai multe cadre didactice, printre care si directorul colegiului, Robert David, sunt suspectate intr-un dosar de mita in care inca se fac cercetari. Directorul si-a depus demisia la scurt timp de la audieri, iar cadrele didactice sunt in continuare cercetate in libertate.

Doar 1 din 3 elevi au promovat BAC-ul 2010

Dincolo de evenimentele de natura penala, elevii de clasa a XII-a nu au primit bine rezultatele care s-au afisat pe 4 iulie. Cel mai putin norocosi au fost cei care au sustinut proba scrisa la matematica. Promovabilitatea inainte de contestatii era de doar 70,14 la suta. 1.400 de elevi au incheiat cu medii sub 5, iar doi candidati au fost eliminati pentru tentativa de frauda. Liceele cu cei mai putini elevi promovati au fost Grupul Scolar Industrial Letea, cu 9 la suta procent de promovabilitate si CT „Dumitru Mangeron”, cu doar 12 la suta dintre candidati declarati promovati. In contrast cu acestia, trei eleve au obtinut nota maxima. In urma solutionarii contestatiilor, procentul de promovabilitate a crescut cu 2 la suta.

Anul trecut a fost… putin mai bine

Examenul de Bacalaureat din 2009 a avut o cam aceeasi imagine. Proasta, dar nu la fel de proasta ca in acest an. Inainte de contestatii, promovabilitatea la Bac anul trecut a fost de 84.97 la suta, ceea ce a clasat judetul Bacau pe locul al 7-lea in tara. Si atunci, trei candidati au fost eliminati pentru frauda sau tentativa de frauda. Au fost insa si 4 candidati cu media 10 pe linie. Examenul de Bacalaureat a aratat insa adevarata valoare a liceelor. Pe primul loc, detasat, a fost “Vranceanu” din Bacau, care a avut doi elevi cu 10 pe linie si 186 de absolventi care au luat Bac-ul cu medii intre 9 si 10. Principalul concurent, “Ferdinand I”, a mai cazut cateva locuri in top, fiind pe locul 12 in ceea ce priveste media de admitere, dar a obtinut rezultate mai bune la Bac. Ca si anul acesta, si in 2009 a fost dezastru la “Saligny” si “Coanda”.

Rezultate mici si la Evaluarea Nationala

Nici rezultatele la Evaluarea Nationala a elevilor de clasa a VIII-a rezultatele nu au fost incurajatoare. Media notelor obtinute de cei aproximativ 7.000 de candidati inscrisi la limba romana a fost de 7.50 in mediul urban si 6.50 in rural. Probleme mai mari au fost la matematica unde media notelor obtinute de elevi a fost de doar 6.80. Cu mult mai putin fata de anul trecut cand din cei 6.388 de candidati, 99.24 la suta au fost declarati admisi. Primii 10 candidati inscrisi in lista dupa media de absolvire au avut note cuprinse intre 9.99 si 9.94. Ultimele medii de admitere au fost 9.24 (la Colegiul National “Gh. Vranceanu”), 9.00 la uman (la Colegiul National “Vasile Alecsandri”) si 8.79 (Colegiul National “Ferdinand I”). Primul elev nevalidat in 2009 a avut media de admitere 8.07, iar ultimul, 4.65.Tot in 2009, Bacaul a fost pe primul loc, pe total tara, la media de admitere. Prima pozitie pe lista a fost ocupata de o eleva din Onesti, admisa cu 10 pe linie la Colegiul National “Gheorghe Lazar” din Bucuresti.

Profesori de nota 1 si 2 in 2010

Si la examenul de titularizare a fost jale. Pentru cei 1.414 profesori inscrisi in acest an la concursul, 280 nu au reusit sa treaca de pragul de 5, in timp ce 441 de candidati au luat note cuprinse intre 5 si 6.99. Doar 319 profesori au devenit eligibili pe un post titularizabil in judetul Bacau. Cele mai mici note si le-au adjudecat profesorii de educatie fizica: 36 de candidati au luat note sub 5, iar doi chiar au reusit „performanta” de a lua 1 la examen. La polul opus s-au aflat educatorii si invatatorii cu rezultate bune. Cinci profesori bacauani au obtinut nota maxima, unul la filosofie, logica si argumentare si alti patru la religie romano-catolica. Atat elevii, cat si cadrele didactice care nu au promovat examenele mai au o sansa: elevii la a doua sesiune de bacalaureat care are loc in perioada 23 august – 8 septembrie, iar profesorii la examenul de titularizare din 6 august.

618 profesori titularizabili din 1.449 si in 2009

Si in 2009, dintre cei 1.449 de candidati prezenti la concurs, mai putin de jumatate au luat note care le-au dat dreptul sa spere la o catedra. Si atunci au fost dascali cu note de 1, 2 si 3 la, desi subiectele au fost elaborate de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) si nu de Ministerul Educatiei, cum s-a intamplat in acest an. Au obtinut nota de trecere (peste 7) doar 618 profesori. Doar doi candidati au reusit sa obtina nota maxima la examenul de titularizare, la specializarile arte vizuale si educatie muzicala. Disciplinele care au inregistrat numai note cuprinse intre 7.00 si 10.00 au fost limba germana, limba spaniola, limba maghiara, religie romano – catolica, educatie muzicala specializata, electronica, electrotehnica, filatura, comert, agricultura – horticultura, constructii. 257 dintre profesorii participanti la examen au primit note intre 1.00 si 4,90. A fost catastrofa la biologie – 40 de candidati din 74 au avut note sub 4.00, iar alti 34 de profesori de matematica au luat nota 5.00.

Tot mai multi batrani solicita internarea in Caminul pentru Persoane Varstnice Bacau. Printre ei sunt si persoane care au locuinta si se pot ingriji singure. Ele vor la camin pentru a-si valorifica locuinta.

Daca pentru cei mai multi batrani internarea intr-un camin reprezinta o perspectiva de neacceptat, altii, in schimb, stau la coada ca sa li se accepte cererea. In prezent, 10 batrani asteapta sa se elibereze un loc in Caminul pentru Persoane Varstnice Bacau. Dar nu numai ei spera sa fie primiti in aceasta unitate de asistenta sociala. De cand s-a declansat criza, tot mai multi batrani bat la poarta caminului solicitand internarea lor aici. Unii se gandesc sa-si asigure astfel batranetea, altii vor sa recurga la aceasta solutie din dorinta de a-si reduce cheltuielile sau chiar de a-si suplimenta veniturile. Pentru ca multi dintre solicitanti au locuinta si, deocamdata, se pot ingriji singuri. Ieri, dimineata, doi batrani, sot si sotie, inca in putere, se aflau in biroul directorului caminului tocmai pentru a solicita internarea aici. "Avem un copil, dar este plecat de multa vreme cu familia in strainatate, au spus cei doi. Avem locuinta, dar am citit in mass-media ca se asteapta mult pana ce se rezolva cererea si ne-am gandit sa ne grabim."

Sanse mari de internare, doar pentru cei grav bolnavi

Din pacate, conducerea caminului nu le poate da nicio speranta celor doi batrani. "Sunt si persoane care solicita internarea, dar nu stiu daca, din punct de vedere moral, ar fi indreptatite sa faca lucrul acesta, pentru ca au o locuinta si se pot ingriji singure, ne-a declarat Victor Salomia, directorul Caminului pentru Persoane Varstnice Bacau. Ele vad internarea in camin ca pe o posibilitate de a-si valorifica locuinta. O lasa copiilor, o vand sau o inchiriaza. Aceste persoane nu sunt considerate prioritare. Pentru persoanele care au locuinta, facem exceptie doar in cazul in care au probleme grave de sanatate, nu au rude si nu se pot ingriji singure." Suna cinic, dar si cei 10 care se incadreaza in criterii si au prioritate isi pot vedea dorinta implinita doar atunci cand moare unul dintre batranii internati in camin. In prezent, in camin sunt asistate 189 persoane in varsta. In fiecare an, in medie, dintre cei asistati 40 trec in Lumea Umbrelor. Astfel, tot atatea locuri se elibereaza. Dar in camin sunt si acum locuri neocupate. Regulamentul de organizare si functionare a unitatii prevede ca in fiecare camera trebuie sa locuiasca doua persoane. Pentru 17 asistati se face, insa, exceptie, ei fiind lasati singuri in camera. Conducerea caminului este nevoita sa procedeze astfel, pentru a evita eventualele conflicte pe care cei 17 asistati sunt predispusi sa le provoace.

"Sunt si persoane care solicita internarea, dar nu stiu daca, din punct de vedere moral, ar fi indreptatite sa faca lucrul acesta, pentru ca au o locuinta si se pot ingriji singure.” – Victor Salomia, directorul Caminului pentru Persoane Varstnice

Doua proiecte in trei ani

Consilierul pentru problemele minoritatilor din cadrul Prefecturii Bacau, Ramona Dobrescu, i-a convocat pe toti cei implicati in solutionarea problemelor comunitatilor defavorizate – experti pentru problemele romilor din judet, care sunt angajati ai primariilor, profesori de limba romani, mediatori scolari, sanitari etc. – la o sedinta de evaluare a retelei pe 2008, 2009 si 2010. “Am facut analiza activitatii reprezentantilor nostri si masura in care am reusit sa implementam strategia destinata acestor comunitati”, a declarat Ramona Dobrescu. Intalnirea a avut loc la sediul Partidei Romilor, str. Stefan cel Mare, si a beneficiat de prezenta a peste 50 de persoane, alaturi de mediatori fiind reprezentantii Politiei, ai Jandarmeriei, DSP, DGASPC, ISJ. Concluzia a fost ca “realizarile sunt putine, iar proiectele si mai putine.” Ramona Dobrescu arata ca s-au derulat doar doua proiecte, unul prin CRCR Cluj, pentru formarea expertilor, si unul prin ANR in colaborare cu primariile rurale. Din pacate, din cele 5 consilii locale contactate, doar 3 au acceptat parteneriatul: Tamasi, Racaciuni si Corbasca. “Am incercat sa implementam si masura privind angajarea unui expert pentru romi in deconcentrate, dar adancirea crizei economice si blocarea posturilor ne-au impiedicat sa o ducem la bun sfarsit.” Exista si domenii in care s-au facut progrese: in educatie, abandonul scolar fiind in scadere in satele de romi, si in sanatate, gratie bunei relatii cu medicii de familie. “Si relatia cu primarii e tot mai buna", afirma Ramona Dobrescu si il da drept exemplu pe Ioan Bujor, edilul din Dofteana, “care e un om cu inima”. Totusi, pentru viitor, consilierul isi doreste mai mult: “Vom cere sprijinul primarilor in identificarea problemelor din comunitatile de romi, pe baza unor chestionare, si vom folosi informatiile in elaborarea viitoarei strategii.”

Vin si „valuri de contestatii“

La o luna de la inundatiile produse in comuna Sanduleni, multi dintre localnicii afectati sunt din ce in ce mai nemultumiti de faptul ca nu sunt ajutati de catre autoritati. Oamenii se plang ca nu au materiale ca sa-si construiasca o noua casa in locul celei distruse de ape. “Nu mai am casa si nici dependinte, am pierdut tot, ni se plange Petru Cercelaru, din satul Orsa-Avram, comuna Sanduleni. Am avut o gospodarie frumoasa, dar nu mai este. Acum stau ba la un vecin, ba la un copil sau la altul. Primaria mi-a dat teren ca sa-mi ridic o alta casa, mi-a adus ciment, scanduri si leturi, dar nu este suficient. Am nevoie de mult mai multe materiale de constructii si de sprijin financiar pentru a construi casa. Eu nu am niciun venit. Am 63 de ani si nu mai sunt in stare sa imi fac singur casa.” La randul lui Anton Paulet, din acelasi sat, reclama ca Primaria Sanduleni refuza sa-l ajute cu materiale de constructie. “Comisia de evaluare a stabilit ca mie casa mi-a fost afectata in proportie de 80% si ca nu mai poate fi locuita pentru ca se darama pana la urma, ne-a spus Anton Paulet. Primaria a impartit la o parte dintre sinistrati materiale de constructie, dar mie si altora nu ne-a dat nimic. Primarul a spus pur si simplu ca nu-mi da, fara sa motiveze de ce.”

„Le-am dat tot ce am avut!”

Vasile Dumitru, edilul din Sanduleni, sustine ca cei doi „sunt oameni care nu au cuvant. Azi spun intr-un fel, maine, in alt fel! Eu le-am dat tot ce am avut”. Necajit ca, ieri, catunul Orsa-Avram a fost inundat din nou si inca mai rau decat data trecuta, primarul vrea “sa aiba mila Dumnezeu de noi si sa scapam de inundatii.” El sustine ca Paulet si Cercelaru “cer ce nu li se cuvine”. La Prefectura se stia altceva: “Primarul din Sanduleni vrea doua case in loc de trei din cauza ca nu-l simpatizeaza pe unul dintre sinistrati. Comisia a facut evaluarea si nu vom acorda sprijin pe baza simpatiilor sau antipatiilor primarului.” In sedinta de luni a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau, subprefectul Constantin Scripat a afirmat ca sesizari vor fi mereu. In 2010, mai vin contestatii de la oamenii inundati, in Saucesti, in 2008: “Proprietarul a optat sa-si faca locuinta in regie proprie, a luat banii, apoi a decedat. Firma nu e una prea serioasa, deci nu stim cum a lucrat, iar nepotii ne acuza pe noi ca nu ne-am facut datoria.” Neculai Olaru, prefectul judetului, a dispus infintarea unei comisii care se va ocupa numai de sesizari. Daca, la verificare, acestea se vor dovedi justificate, se va gasi o solutie: casele vor fi trecute de la o categorie de pagube la alta, iar solicitarea privind materialele de constructie va fi suplimentata.

Cine va pune mana pe deseurile judetului?

Depozitul ecologic de deseuri din municipiul Bacau va fi dat in folosinta cu o intarziere apreciabila. Daca la sfarsitul anului trecut edilii dadeau asigurari ca noua groapa de gunoi va fi pusa in functiune pana cel tarziu in primavara, acestia s-au vazut obligati sa „impinga” termenul limita catre sfarsitul verii. Principala motivatie a intarzierii este faptul ca nici pana la aceasta ora municipalitatea nu a contractat un operator pentru depozitul de deseuri, desi se lauda ca in primavara lui 2010 va organiza o licitatie in acest sens.

Inaugurarea depozitului ecologic din Bacau mai are de asteptat. Inca de la sfarsitul anului trecut municipalitatea anunta ca in primavara lui 2010 va scoate la licitatie serviciul de salubrizare. Situatia s-a complicat pe parcurs, lucrarile au inaintat cu greutate, iar administratia locala nu s-a putut tine de promisiune. In plus, darea in folosinta a noului depozit de gunoi implica o dubla contractare: cea a transportatorului de deseuri, respectiv cea a operatorului depozitului. Banii pusi in joc nu sunt de ici, de colo.

Groapa cu cantec

Primarul Romeo Stavarache a mostenit proiectul depozitului ecologic de la administratia Sechelariu, in 2004. Dupa ce l-a continuat o perioada in termenii angajati de fostul primar, municipalitatea a fost nevoita sa refaca proiectul. In 2005, edilii bacauani incep sa “adune” pamant pentru crearea suprafetei de peste 30 de hectare destinate construirii noii gropi de gunoi.
Prin Hotararea nr. 184 a Consiliului Local din 11 iulie 2005, alesii aproba un schimb de terenuri intre CL Bacau si Adrian Solomon, primarul comunei Faraoani, precum si Anton Patrascu, locuitor din comuna Nicolae Balcescu. Acestia dau la schimb doua terenuri in suprafata totala de 3,81 hectare. In contrapartida, Solomon primeste de la CL Bacau un teren de 2,56 hectare pe strada Poligonului, in timp ce Patrascu ia in primire suprafata de 0,91 hectare situata pe aceeasi strada (pe DJ 119 Bacau – Sarata). Raportul de evaluare pe care s-a bazat schimbul este realizat de firma Intercon SRL, cea care tine contabilitatea societatii de termoficare CET Bacau.
In 2006, prin HCL 135 din 31 mai, edilii aproba trecerea in domeniul public al municipiului Bacau a 23,63 hectare din domeniul privat “pentru cauza de utilitate publica”: edificarea noului depozit. In acelasi an, prin HCL 157 din 29 iunie, este aprobata documentatia tehnico-economica a proiectului. Consilierii locali aproba indicatorii tehnici ai proiectului, evaluand costurile totale la 20 de milioane de euro. Cu prilejul sedintei din 29 iunie, acestia stabilesc si un calendar privind esalonarea investitiei pe 5 ani. Calendarul nu a fost respectat, date fiind intarzierile din proiect. Pentru realizarea proiectului, municipalitatea a beneficiat de 15 milioane de euro fonduri din programul european ISPA, la care mai era necesara o cofinantare de 5 milioane de euro. In vederea asigurarii cofinantarii, alesii aproba prin HCL 158/2006 contractarea unui credit extern de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Desi linia de creditare a fost deschisa in 2006, Primaria s-a folosit de bani abia in 2010, cand printr-o hotarare a CL a cerut BERD prelungirea termenului de tragere a acestora.
In 2007, prin HCL 113 din 30 aprilie, consilierii aproba trecerea in domeniul public al municipiului a suprafetei de 8,55 hectare pe cauza de utilitate publica. Prin alocarea suprafetei, terenul afectat construirii depozitului ajunge la 32 hectare. Lucrarile inca nu incepusera, desi odata cu integrarea in Uniunea Europeana, autoritatile locale aveau termen limita pentru inchiderea vechilor gropi de gunoi si conformarea la normativele de mediu europene.
Tot in 2007, prin HCL 245, municipalitatea semneaza Acordul cadru privind implementarea proiectului.

TVA de 1 milion de euro

Dupa doi ani, in 2009, consilierii aproba, prin HCL 298 din 20 august, suportarea din bugetul local a sumei de 950.000 euro, constand in TVA aferenta sumelor destinate cofinantarii proiectului depozitului ecologic. In septembrie 2009, proiectul este revizuit din nou, depozitul ecologic din Bacau devenind singurul de acest fel din judet. Initial, in municipiul Onesti trebuia construit un al doilea depozit care sa preia deseurile din localitatile situate pe Valea Trotusului. Proiectul a picat in cele din urma.

Padureanu, mut ca o lebada

In octombrie 2009, prin HCL 345, consilierii locali au aprobat, cu evidenta intarziere, regulamentul de functionare a Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP). Seful UIP a fost numit prin decizie a primarului Stavarache, in persoana lui Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului. In conformitate cu normele europene, regulamentul prevede ca UIP sa colaboreze cu institutiile mass-media din Bacau (p. 19 din HCL 345). Acest lucru nu s-a intamplat niciodata. Ba, mai mult, Padureanu a refuzat in repetate randuri sa ofere declaratii presei, pasand problema catre purtatorul de cuvant al Primariei, desi UIP pe care o conduce are incadrat un post de “expert in comunicare”.

Functioneaza ilegal

De curand, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara pentru un cotidian central ca sase judete din Romania – intre acestea fiind incriminat si Bacaul – nu au, teoretic, unde sa depuna gunoiul, gropile folosite pana de curand fiind inchise ori functionand ilegal. “In momentul de fata, judetele Teleorman, Satu Mare, Timis, Vaslui, Bacau si Mures nu au un sistem de gestionare a gunoiului colectat de la populatie. Autoritatile din aceste judete fie depoziteaza in gropi care ar fi trebuit inchise si care functioneaza ilegal, fie aleg sa transporte gunoiul in gropile din alte judete”, a precizat Laszlo Borbely.

Groapa de retrocedat

O parte semnificativa a depozitului ecologic a fost construita pe un teren revendicat de catre urmasii latifundiarului bacauan Anton Fodor. Cele peste 9,23 de hectare situate in vecinatatea fostului CIC au apartinut mosierului pana in 1949, an in care acesta a fost expropriat de catre regimul comunist. Pe o portiune din aceasta suprafata au rasarit mai multe constructii care vor face parte din depozit. Cristiana Fodor, urmas de drept al mosierului, a depus inca din 2005 o notificare la Primaria Bacau prin care cerea municipalitatii demararea procedurii de reconstituire a proprietatii in conformitate cu prevederile Legii 247. Femeia locuieste in Bucuresti, motiv pentru care cererea a fost inaintata catre administratia locala prin intermediul lui Ioan Furdui, reprezentantul legal al mostenitorilor. Acesta a declarat ca timp de cinci ani a fost dus cu zaharelul de catre sefii municipalitatii, iar cele peste 9 hectare nu au mai intrat in posesia proprietarului.
“Am facut demersuri pe cele 10 hectare de teren in vederea retrocedarii. Nu am primit nici pana azi vreun raspuns. De fiecare data cand mergeam la Primarie mi se spunea ca se va rezolva. Din 2005 tot asteptam sa se rezolve”, a afirmat Furdui. El a adaugat ca este posibil ca pe respectiva suprafata Primaria sa fi eliberat deja certificate de proprietate, dar pentru alti doritori.
Anton Fodor a fost un latifundiar bacauan care a avut proprietati ce insumau peste 300 de hectare. Acestea erau raspandite in mai multe zone din judet. In municipiul Bacau, Fodor a detinut aproximativ 50 de hectare. Conform unei expertize extrajudiciare facuta in primavara lui 2008, cele 9,23 de hectare revendicate de urmasii sai faceau parte din “lanul de la Lunca”. Mostenitorii au declarat ca pe aceasta suprafata s-a aflat conacul mosierului bacauan. In 1949, regimul comunist l-a expropriat pe Fodor de toate terenurile avute in proprietate.

Ce fel de salubrizare va face Novabac?

Alesii locali au aprobat in urma cu mai mult timp constituirea unei noi societati sub aripa municipalitatii: Novabac SA. Aceasta integreaza, ca obiect de activitate, tot spectrul serviciilor comunitare din zona salubrizare – transport – colectare deseuri etc. Pentru constituirea Novabac SA – societate care a fost reactivata, ea fiintand de drept inca din 2006 – municipalitatea a scos din vistierie 20 de miliarde lei vechi. Suma constituie capitalul social minim cu care va pleca la drum SA-ul amintit. Societatea se va ocupa de toate activitatile efectuate, anterior, de serviciul de salubrizare. In plus, firmei i s-a atribuit si gestiunea activitatilor de depozitare controlata a deseurilor din municipiu, precum si colectarea, transportul, sortarea si valorificarea deseurilor provenite din gospodariile populatiei. Crearea Novabac pare a fi un sah dat de edili societatii Soma, actualul operator de salubritate din municipiul Bacau.
In luna mai 2010, Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primarie, dadea asigurari ca activitatile efectuate de Soma vor fi facute si de catre operatorul care va castiga licitatia privind concesionarea serviciului de salubritate. “Actualul contract de concesionare a serviciului de salubrizare catre Soma se va finaliza cand se va da in folosinta rampa ecologica. Contractul este sub rezerva incetarii in momentul in care depozitul va fi dat in functiune”, a afirmat ea, la data respectiva. Structurile de conducere ale Novabac sunt impregnate politic, dupa o traditie deja consacrata in peisajul administratiei bacauane. Astfel, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) numara cinci membri, din care 3 sunt consilieri locali ai PNL: Isabela Adam, Ileana Paduraru, respectiv Vasilica Hirtescu. Ceilalti membri ai AGA sunt Irina Florea (PSD) si Florin Toma (PD-L).

La limita legii

In fiecare localitate din judet primarii sunt obligati sa gaseasca solutii la limita legii in ceea ce priveste depozitarea gunoiului menajer. In Sascut, lucratorii care beneficiaza de ajutor social conform legii 416, aduna resturile menajere o data pe saptamana. Autoritatile locale si judetene au ajuns la un compromis: voi depozitati gunoiul la vechea groapa din localitate iar noi ne facem ca nu vedem ce se intampla. “Gunoiul este dus la groapa noastra de gunoi. Cei de la Mediu au acceptat. Ne-au dat un fel de derogare, chiar daca groapa noastra de gunoi trebuie inchisa”, ne-a declarat primarul Cristinel Bostan. Pentru viitor, autoritatile din Sascut sunt hotarate sa adopte cea mai avantajoasa solutie. O alta groapa ecologica de gunoi va functiona si in Adjud. Asa ca, societatea care va cere pretul cel mai mic pentru colectarea deseurilor menajere va avea castig de cauza. “Il voi duce acolo unde este mai ieftin. Atat din punctul de vedere al transportului cat si din punctul de vedere al depozitarii. Nu vreau ca cei din Sascut sa plateasca 5-6 lei de persoana”, a mai afirmat primarul Bostan. Fiecare familie din Sascut plateste acum 1 leu pe luna pentru colectarea deseurilor. Situatia din Sascut nu este singura de acest fel. La Racaciuni administratia locala se confrunta cu aceeasi problema. Colac peste pupaza, gropile de gunoi din localitate au fost inchise din anul 2009 printr-un program ISPA. In schimb, 7 noi platforme de colectare a deseurilor, au fost deschise. Tot prin acelasi program. “Anul trecut am avut 986 de tone de gunoi. Avem un contract de delegare a gestiunii unei firme de salubritate. Practic, gunoiul nostru va merge unde il va duce operatorul”, a afirmat viceprimarul Ionut Ciciu. Nu toata lumea reuseste insa sa se descurce cu bani putini. 2,5 lei pe luna pentru fiecare membru al familiei. Acesta este pretul gunoiului in Racaciuni. Si la Faraoani, gropile de gunoi s-au inchis inca din luna iulie 2009. Acum, resturile sunt carate de o firma specializata in Bacau. “Vom mentine in continuare contractul cu firma de salubritare. Oricum nu avem o alternativa. Acum, fiecare persoana plateste o taxa de 30 de lei pe an”, a afirmat primarul din localitate, Adrian Solomon. Lunar, firma colecteaza peste 40 de tone de gunoi. Dar cum “afacerea gunoiul” este una banoasa si putin riscanta, situatia trebuie analizata cu mare atentie pentru ca profiturile dolofane sa intre in conturile cui trebuie. Mai ales in vremuri de criza.

Zicem ca UE si facem ca noi

Pe 17 iulie 2009, toate gropile de gunoi din mediul rural ar fi trebuit sa fie inchise. Cum insa, la noi, toate se fac pe dos, dupa ce au fost desfiintate, mai exact, acoperite cu pamant, specialistii de la APM, care monitorizau operatiunea, au descoperit ca taranii nu mai au unde sa duca deseurile. Concret, ce se intampla? Amenintati cu amenzi, edilii au inchis gropile si le-au cerut cetatenilor sa faca ce-or sti cu gunoaiele. Iar oamenii au facut ce au stiut: au ars crengile, frunzele, hartiile, iar PET-urile, lighenele, cutiile de conserve au fost transportate, pe furis, in comuna alaturata, ca sa-l amendeze “Garda” pe primarul de acolo. La fel procedau si megiesii lor: veneau noaptea, cu caruta, si rasturnau gunoaiele in comuna vecina, la marginea padurii. Primarii au recunoscut, in final, ca, disperati fiind de schimbul permanent de deseuri, au incalcat dispozitiile: “Le ducem tot la groapa veche. Dam pamantul la o parte, le rasturnam si tasam pamantul la loc.” Cum la fel se intampla in toata tara, ministerul a dat o derogare pentru ca primarii, sa depoziteze, totusi, gunoaiele in comuna. Nici acum, dupa un an, cei de la maginea judetului nu au alta solutie: firmele de colectare nu au chef sa faca, dus-intors, 100 de kilometri pentru un camion de deseuri si, de fapt, nici nu au unde sa le transporte deoarece faimoasa “celula 1” nu exista.

Avem „Master Plan“ pentru gunoaie, dar inca nu avem depozite ecologice

Consilierii judeteni au aprobat, zilele trecute, “Master Planul Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Bacau”, lista de investitii in domeniu si “Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Bacau.” Fiind realizat de CJ cu asistenta tehnica ISPA, probabil ca planul e bun. Intrebarea e de ce a fost realizat dupa trei ani si jumatate de la integrare. Intai s-au dat dispozitii, au fost demarate proiecte, actiuni, apoi s-a facut si un plan. E normal? E eficient? De ce abia in iulie 2010 cand termenul de inchidere a gropilor din judet era in iulie 2009? Reprezentantii CJ Bacau sustin ca nu puteau elabora “Master Planul” pe mediu mai devreme pentru ca nu aveau atributii in domeniu. “Programul Operational Sectorial (POS) pe Mediu – Axa prioritara 2 a fost aprobat in iulie 2007 printr-o hotarare de guvern, arata Cornelia Gireada, director de urbanism in cadrul CJ Bacau. In 2008, Ministerul Mediului a organizat licitatia internationala pentru elaborarea master planului si a incheiat contractul cu firma castigatoare. Din toamna 2008 a inceput strangerea datelor din fiecare judet, pentru master-plan.” Nu s-a putut mai devreme si din cauza ca nu CJ avea relatii contractuale cu consultantul. “Actul normativ privind stabilirea unor competente in domeniul gestionarii deseurilor, Legea 101, a aparut abia pe 28 octombrie 2008, desi cu asta ar fi trebuit sa se inceapa.” Specialistii care invart hartiile in minister si-au amintit de CJ abia cand si-au dat seama ca trebuie culese date din toate judetele, ca o zona nu seamana cu alta si ca lucrurile trebuie analizate la fata locului, prin urmare, va fi ingrozitor de mult de muncit.

Edilii vor pune 7 milioane de euro

“Master Planul” are peste 1000 de pagini si prevede investitii care vor costa 44,8 milioane de euro, din care 37,5 vor fi asigurate prin POS Mediu, iar diferenta de 7,3 milioane, din bugetele locale. Initial, planul a cuprins 5 alternative de lucru, apoi au ramas 3. Prima dintre ele, de exemplu, prevede 2 depozite, unul la Onesti si altul in Bacau. A doua, cea recomandata de urbanisti, opteaza pentru un singur depozit cu doua celule in Bacau. “Celula 1”, la care sunt arondate 22 de comune, e o investitie finantata prin programul ISPA. Celelalte comune urmeaza sa fie arondate la “celula 2”, realizata prin POS. Din cauza ca “celula 2” va fi gata, probabil, in 2012, s-a obtinut acceptul Comisiei Europene ca si celelalte 63 de comune sa aduca deseurile in “celula 1”, mai exact, sa imprumute spatiu din “celula 1”, iar ulterior sa-l restituie din “celula 2”. Asta ca sa se repare ne-gandirea de pana acum. Conform master-planului, aceasta varianta mai cuprinde o statie de transfer la Tescani, unde deseurile vor fi selectate si aduse in Bacau, una in Gaiceana, pentru zona de sud-est, una la B. Tazlau si o statie de sortare, compostare si transfer in Onesti, in loc de depozit. “A trebuit sa integram in master-plan si ceea ce se demarase deja, arata Cornelia Gireada. E vorba de celula 1, pe ISPA, in Bacau, si proiectele finantate prin Phare: statia de sortare din Moinesti, cu 4 comune arondate, statia din Comanesti, cu 9 comune, statia de balotare din Tg. Ocna si sistemul de colectare si transport din Casin si M. Casin.” Acest ultim serviciu are europubele, dar si o masina cu care transporta gunoiul la depozitul din Adjud, care va fi inchis in 2012 pentru ca edilul de acolo a fost mai destupat la minte si a negociat un termen rezonabil.

Ploaia a paralizat orasul

Ploaia torentiala care a cazut peste oras a bagat Bacaul sub apa. Cartierul CFR a fost cel mai afectat. Strada Arcadie Septilici si Calea Moinesti au fost efectiv maturate de ape. Zeci de case sunt acum inundate. Oamenii traiesc din nou sub teroarea apei, la fel ca in urma cu cinci ani. De atunci, autoritatile locale nu au mai facut nimic pentru protejarea locuintelor si a gospodariilor oamenilor. Mai mult, gurile de scurgere si intreaga retea de canalizate au paralizat si nu au mai facut fata debitului.

Rafalele de ploaie care s-au abatut peste oras au prins din nou in ofsaid autoritatile locale. Zeci de canalizari infundate, strazi pline de balti imense, masini blocate in mijlocul apelor au facut viata sutelor de bacauani un adevarat calvar. Ploaia torentiala a inundat totul. Capacitatea sistemului de preluare a apei pluviale a fost depasita din nou, in multe locuri, gurile de scurgere fiind obturate de mizerie si mal. Cel mai afectat este cartierul CFR, inundat din nou. A cata oara?

“Ne-am trezit cu apa peste noi”

“Vai de mine. Copiii erau in casa. Ne-a luat apa prin surprindere, nu am mai putut face nimic”, ne-a spus speriata Liliana Iacob. “A venit viitura dimineata, la 08.30. Nu am putut face nimic. Ne-am trezit cu apa peste noi. Nu au facut nimic autoritatile locale. Au ridicat un dig, dar s-au oprit aici, la noi. Au distrus o gramada de vieti”, ne-a declarat revoltat si Eugen Ursu. Oamenii s-au bagat in apa pana la brau pentru a-si mai salva o parte dintre bunuri. Care au mai avut putere au scos animalele, paturile, plapumile, hainele, afara in saci. "Apa este peste tot, nu a venit nimeni sa ne ajute. Mereu sunt probleme aici. Au ridicat strada, dar noi avem casele mai jos de bordura si toata apa intra la noi. O sa plec de nevoie si din casa, dar murim aici cu apa cu tot. Ne-a distrus complet”, s-a tanguit si mos Ion Gaiceanu, de 83 de ani.

“N-au facut nimic”

Zeci de case, gradini si curti de pe strada Arcadie Septilici au fost inghitite de suvoiul viiturii. Peste tot apa baltea, interiorul caselor a fost inundat. Neputinciosi in fata naturii, localnicii strigau dupa ajutor. “Au taiat copacii de langa calea ferata. Au zis ca ridica si aici un dig. N-au facut nimic. Au taiat si au plecat. Sa vina si acum sa vada cum ne luptam cu apele”, a strigat nervos si Marin Curaru. Oamenii cer indignati explicatii autoritatilor locale. “Platim impozite de milioane de lei aici, ce s-a facut pentru noi. Au inaltat soseaua asta de 7 ori. De 7 ori, iar noi stam cu apa in case. Canalizarea e jale. Ne vidanjam WC-urile ca nu ne putem racorda la retea. Nu e normal asa ceva. Am iesit din casa cu hainele de pe mine. E distrus totul”, ne-a spus si Mihai Nastase.

Ordin de evacuare

Pentru a-si proteja casele, oamenii au pus saci cu nisip in porti, carpe si ce au mai gasit la indemana, insa ploaia ameninta nemilos, minut cu minut. In jurul orelor pranzului s-a dat ordin de evacuare a oamenilor. “Am iesit din casa. Am vazut cum se darama peretii. Sunt bolnav, nu am mai rezistat. Nici pastilele nu le-am luat. Doar actele in mapa si am plecat”, s-a plans si Ion Imparatu (57 de ani). In poarta, nenea Gheorghe, Albert Gheorghe, proptit in carja, sleit de putere, se ruga la Ceruri si cerea ajutor. “Am 86 de ani. Nu mai am putere. A intrat apa in casa, cam un metru. Sper sa nu fie nevoie sa parasesc gospodaria, ca n-am unde sa ma duc”, ne-a spus cu lacrimi in ochi. In curti pluteau papuci, crengi, frunze si haine, accesul in case a fost blocat inca de la poarta. Suvoiul de apa a scos toti oamenii din case. Cu toti se simt blestemati. Si in urma cu cinci ani, au trecut prin acelasi calvar, iar apoi, anual, la fiecare ploaie mai zdravana, s-au luptat mereu cu apele. Acum insa e prapad. Pe fetele tuturor se citea indignarea, frica, neputinta, revolta. La fata locului a ajuns si viceprimarul municipiului Bacau, Roxana Mironescu.

Treceri blocate

Si in partea cealalta a cartierului, pe Calea Moinesti, apa a navalit peste tot. Toata zona a fost pur si simplu paralizata. Circulatia pe acel tronson de drum a fost intrerupta, iar filtrele Politiei au blocat trecerea dinspre ambele sensuri. In curtile societatilor comerciale din zona apa a depasit inaltimea de un metru, insa o evaluare a pagubelor nu a fost inca facuta. Meteorologii anunta in continuare caderi masive de apa.

Inca de la primele ore ale diminetii zeci de bacauani au sunat la redactia Trustului Media Desteptarea. Numarul de telefon 0745.238.118 a sunat incontinuu. Cei mai multi dintre ei reclamau faptul ca autoritatile i-au lasat balta. Dupa inundatiile din anul 2005 nu s-a facut mare lucru, spun acestia. Mai mult decat atat, unele zone, cum ar fi strada Arcadie Septilici, nu s-au numarat printre locatiile preferate de catre autoritatile locale. Cei mai multi reprezentanti ai puterii s-au “ingramadit” la Digul Barnat. Desi izolati, pana la inchiderea editiei, bacauanii din aceste cartiere afectate de inundatii nu primisera inca ajutoare sub forma de alimente si apa potabila.

Cartierul Nord amenintat de ape

Dupa ploile torentiale de noaptea trecuta debitul paraului Barnat a inceput sa creasca. Dupa cateva ore digul a fost depasit de ape si o parte din el a cedat. La primele ore ale diminetii cartierul Nord din Bacau era amenintat de inundatii. La fata locului au venit imediat reprezentantii Comitetului pentru Situatii de Urgenta. “Am fost solicitati pentru a actiona la suprainaltarea digului Barnat pentru a nu produce inundatii in zona cartierului Nord. In cursul diminetii locuitorii au fost atentionati cu privire la riscul unor posibile inundatii”, a declarat colonel Nelu Popovici, adjunct Gruparea de Jandarmi Mobila Bacau. Reprezentantii Apelor Romane nu s-au asteptat la o asemenea situatie. “Luni seara am fost atentionati cu privire la codul galben de precipitatii. A plouat toata noaptea. S-au inregistrat precipitatii de peste 100 de l/mp, care au contribuit la formarea de viituri pe paraie, pe cursuri de apa mici si din pacate, au fost inundate cateva zone din Bacau”, a precizat Mircea Olaru, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau. Speriati, oamenii au iesit imediat din case si s-au adunat in zona Podului cu Lanturi, sperand ca de aceasta data nu vor fi inundati. “Ne uitam la apa asta care vine de la Margineni. Acum cinci ani am fost inundati. Problema asta se stie de ani de zile. Primarul Stavarache trebuia sa ia masuri, sa faca digul de la podul de fier. Nu s-a facut nimic”, ne-a spus Mihai Zaharia. “Saptamana aceasta s-a cosit iarba de pe dig si nu a strans-o nimeni. Cand o ia acum apa, o impinge undeva si se infunda mai incolo. Uite asa se va sparge digul in alta parte”, a zis Dorina Enea.
Lucrarile de indiguire au reusit sa protejeze doar zona cu blocuri. Imediat dupa Podul cu Lanturi, apa iesita din matca a inundat curtile oamenilor. Nimeni nu a putut face nimic. “Dimineata la ora 8.30 apa a inceput sa intre in gradina. Pana la ora 12.00 a inundat aproape toata curtea. Nu a venit nimeni sa ne ajute. Am sunat la 112 si nu ne-a bagat nimeni in seama. Apa continua sa patrunda cu o viteza destul de mare”, a povestit Clementina Hutu. De frica apelor, Lia Ignatov a plecat de acasa. “A intrat apa in gradina si acum e aproape de casa. Mi-e frica de ce s-ar putea intampla. Am plecat de acasa sa nu mai vad ce este acolo”, a spus aceasta.
Un punct de lucru a fost infiintat si in zona caii ferate din partea de nord a orasului, unde Digul Barnat a cedat si a inundat campurile. “Pericolul ca Bacaul sa fie inundat se diminueaza pentru ca debitul apei este in scadere. Pentru ca apele au depasit Digul Barnat, am decis sa obturam trecerea apei de sub cale ferata, pe unde si-a facut drum”, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau.

Ani de zile au visat ca vine iar puhoiul

Pe strazile din Cartierul Nord al Bacaului s-a dat ieri dimineata alarma: „Fiti pregatiti de evacuare! Vine viitura!” Oamenii de pe strazile Prelungirea Bradului, Ion Ionescu de la Brad, Vrancei, Lunei, Sucevei au iesit pe la porti. Anuntul a trezit amintirea inundatiilor de acum 5 ani.

Ieri dimineata, locatarii din Cartierul Nord au retrait spaimele de acum 5 ani. Masini cu portavoce au strabatut zona anuntandu-i pe oameni sa-si faca un bagaj sumar si sa fie gata de evacuare. In loc sa-si stranga lucrurile, acestia au iesit pe la porti. Parca nu le venea sa creada ca ar putea fi loviti inca o data de soarta. “Nu stiu ce as putea face, ne-a declarat Gina Popovici. Sa iau geanta cu pastile si actele si unde sa ma duc?” Soacra ei, Elena Popovici, isi aminteste de 2005. N-ar vrea sa mai treaca prin asa ceva. “Am si sotul bolnav. Unde sa-l duc?” Mihai Avasiloaie, Aurelia Popovici si vecinii lor stateau de vorba la poarta. Si acum mai trag din cauza inundatiilor de acum 5 ani. “Avem mucegai in casa, nu mai scapam”, se plangea Aurelia Popovici. Multi s-au invoit de la serviciu, dar simt ca stau de pomana, neputinciosi in fata dezastrului anuntat.

Cativa saci pe la porti

Unii s-au hotarat sa nu astepte apa sau ajutor de la autoritati. Familia Ficuta are o curte dichisita. Din fericire, temelia gardului este solida si inalta. La poarta au cladit saci cu nisip. “M-am pregatit, dar cred ca ne-au speriat degeaba”, spune barbatul. Leontina Salceanu are deja o casa in apa, la Margineni. Acum sta cu teama pentru proprietatea de pe strada Prelungirea Bradului. “Am vrut sa vedem ce este cu casa de la Margineni, dar nu am putut trece. Ne-au spus vecinii, la telefon, ca suntem inundati.Acum ne pregatim sa aparam curtea de aici. Sotul a plecat sa cumpere folie.” Familia Salceanu s-a mutat in zona in 2007. Nu a prins inundatia din 2005. “Sotul meu a spus ca nu va mai fi alta, fiindca dupa ce au tras oamenii atunci, sigur s-au facut lucrari pentru prevenirea inundatiilor.“

Ori de la dig, ori din canalizare

Oamenii se plang insa ca, incepand cu 2005, s-au simtit mereu in pericol. “Daca nu vine viitura, da pe afara canalizarea cand ploua”, sustin ei. La familia Tugui, curtea a fost deja inundata. “De la ploile de peste noapte, canalizarea a busit in curte, in dependinte, ne-a declarat Vasile Tugui. Mereu ne-am plans ca nu este buna canalizarea, dar nu ne baga nimeni in seama. Si acum o saptamana am fost la unui dintre directorii Companiei de Apa. Mi-a promis ajutor si atat. Strada este lasata chiar la mijloc.” In 2005, zeci de case din zona au fost afectate. Unele s-au prabusit, altele au foste deteriorate grav. “Dupa cum s-a schimbat natura, numai de asa ceva vom avea parte”, spune profetic o femeie. Intre timp, masini ce apartin Ministerului Administratiei si Internelor strabat zona. Oamenii asteapta informatii certe pe care nu le ofera nimeni.

Ravagii si in judet

Si judetul Bacau, aflat sub avertizare de cod galben, a fost afectat de inundatii. Au fost inregistrate averse, cu caracter torential, insotite de descarcari electrice si intensificari de vant. Cele mai afectate zone, unde cantitatile de apa au depasit si 90 de litri pe metru patrat, au fost Margineni, Magura, Podis, Cremenea, Racaciuni, Tazlau, Blagesti si Horgesti.

Furtuna a facut ravagii si in judet. Pompierii militari au fost solicitati sa intervina in mai multe zone pentru inlaturarea efectelor produse de precipitatiile abundente cazute in ultimele ore. In comuna Margineni, s-a intervenit si cu o barca pneumatica pentru salvarea oamenilor. in urma cresterii debitelor paraielor au fost inundate sute de gospodarii si in Magura, Podus, Racaciuni, Blagesti, Horgesti. ”Ne-am saturat. Mereu avem probleme din cauza acestui rau, Negel. Si-a deviat cursul, pentru ca nu s-a mai facut nimic, iar acum a intrat in casele si curtile noastre”, ne-a declarat Dumitru Venta, din Magura, in timp ce-si scotea malul din casa. „Nu vrem decat sa se decolmateze, sa se indiguiasca, sa se faca ceva, pentru ca acum apa intra in case. Si in 2005 a fost la fel, si in 2008, primarul si viceprimarul dau vina unul pe altul, iar noi nu mai putem. E jale”, a adaugat si Adriana Cozmei. Constantin Traiastaru, viceprimar Magura (PNL) – fost primar in mandatul trecut, s-a incurcat si el in declaratii: ”Oamenii pot sa vorbeasca ce vor. Ei nu au dorit sa intervenim ca sa nu le distrugem curtile. Lumea tipa doar cand e la necaz. Avem hartii depuse la Directia Apelor, s-a facut un studiu de fezabilitate, dar ni s-a spus ca nu sunt destui bani.” In vale, toate casele construite din chirpici au fost puse la pamant.

Persoane evacuate, drumuri blocate

Numai in Margineni au fost evacuate 19 persoane. Precipitatiile torentiale inregistrate au totalizat in ultimele 24 de ore, la statia hidrometrica Podis, paraul Trebes, 104 l/mp. Si personalul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunelor Cleja si Racaciuni a actionat in cooperare cu personalul de la Sectia Drumuri Nationale Bacau pentru decolmatarea drumului european E-85. Circulatia feroviara a fost oprita intre orele 04.00 – 05.00, pe raza comunei Nicolae Balcescu, sat Valea Seaca, din cauza torentilor si a aluviunilor depuse pe calea ferata. La ora 05.00 circulatia a fost reluata, dar incepand cu ora 06.30, a fost oprita din nou pentru remedierea situatiei. Abia dupa ora 12.00 s-a putut circula, dar cu restrictie.

Cresteri ale cotelor de pericol

Specialistii anunta ca pe raurile din judetul Bacau, nivelurile si debitele vor fi in crestere. in aval de acumulari, debitele vor fi influentate de manevrele efectuate la baraje. Sectoarele de rau sunt permanent monitorizate de lucratorii hidrometri. Conform buletinului hidrologic transmis de Sistemul de Gospodarire a Apelor s-au atins si depasit cotele de pericol pe raurile Racaciuni, Barnat, Casin, Trebes si Negel.

S-a inecat in Paraul Mare

La ora 09.17, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a fost anuntat prin serviciul unic pentru apeluri 112, ca o persoana de 32 de ani, din comuna Gura Vaii, sat Dumbrava, care suferea de epilepsie si prezenta afectiuni psihice s-a apropiat de malul Paraului Mare, din satul Dumbrava, s-a dezechilibrat, a cazut in apa si s-a inecat. in urma cautarilor efectuate de catre localnici, persoana a fost gasita si predata unui echipaj de la Serviciul de Medicina Legala.